Theophyle Books Blog

Ruta 66: Vanzatorii de Biblii 01/06/2010

Acum multi ani, stagiar find intr-un spital din Baltimore, in orele de noapte mai linistite, am inceput sa scriu mici foiletoane pe care le vindeam pentru 40 de dolari bucata ( mia de cuvinte) la ziarele “de supermarket”, adica niste publicatii gratuite  pe care le puteai lua impreuna cu punga de alimente pe drum spre casa. Daca doriti, acea activitate se asemana cu un fel de blogareala a zilelor noastre. Am scris, cred, mai mult de 200 – 300 de povestioare. Acum intentionez sa le adun intr-o carte, care poate va avea cel putin o valoare memorialistica, daca nu una literara. Bineinteles, cartea va fi scrisa in engleza, am hotarat totusi sa traduc cateva din povestirile anilor ’80 si sa vi le spun si voua; deocamdata am sa va povestesc…despre povesti.  Cine stie poate o sa va placa  🙂

Am numit aceasta colectie de povestiri “Ruta 66”, bazandu-ma pe diversitatea ideilor si a surselor de inspiratie, majoritatea din ziarele zilelor acelea si din impresiile unui emigrant provenit dint-un alt univers, alta cultura si in special o alta mentalitate. Prima povestire depre care am sa va istorisesc este “Vanzatorii de Biblii.” Aceasta descrie felul in care marile corporatii americane isi educau angajatii si ii instruiau pentru a a duce la indeplinire planurile de afaceri ale firmelor respective. Povestea descrie o parte din trainingul specialistilor in marketing ale cunoscutei corporatii IBM. IBM (International Business Machines) a fost una din primele corporatii multinationale ale americii. IBM a reprezentat intotdeauna progresul si superioritatea tehnologica a Americii. Poreclita “Marele Albastru” (Big Blue), a fost o legenda a capitalismului conservator al unor timpuri trecute. IBM a avut o politica care nu mai exista astazi nicaieri in lume – “life-long employer”; o data intrat in IBM salariatul putea fi sigur ca-si va termina cariera in acelasi loc in care a inceput-o, daca va respecta regulile firmei.

Există mai multe teorii care explică originea numelui “Marele Albastru”. O teorie susţinută de oameni care au lucrat pentru IBM în anii ’60 este ca porecla se datoreaza culorii mainframe-urilor IBM, instalate în anii ‘60 şi începutul anilor ’70. “Tot Albastru” (All Blue) era si un termen folosit de salariatii IBM pentru a identifica clientii loiali care cumparau numai echipamentele firmei. Teoria simpla sustinea ca porecla este datorita logoului albastru al firmei. In sfarsit, ultima teorie sugerează că Big Blue se referă la felul in care trebuiau sa arate reprezentantii firmei, cu ajutorul renumitul “Dress Code”, conform caruia reprezentanţii IBM  trebuiau sa poarte numai camasi albe şi  costume albastre.

Si astazi IBM este una dintre cele mai puternice corporatii din lume. IBM are 400 000 de angajati in SUA si in lume, active de 110 miliarde de USD si a castigat in ultimul an de criza (2009) 12 miliarde de USD, dupa plata taxelor aferente.

Povestea respectiva descrie examenul final al profesionistilor firmei care vor deveni specialisti in marketingul produselor IBM. Acest examen consta in vanzarea a cinci biblii per cursant intr-un orasel de provincie American. Dupa un curs care dura cam 8 luni, acesti tineri trebuiau sa aplice toate tehnicile invatate  pentru “face vanzarea” si a promova. Fiecare cursant era insotit de un instructor care trebuia sa observe comportamentul respectivului elev. Daca elevul reusea sa vinda bibliile promova cursul, daca nu, isi vedea de drum, pierzand una din marile oportunitati ale vietii sale.

Anul intamplarii este 1966 si povestea este un flash-back din 1986, adica dupa 20 de ani.  Aceasta a fost inspirata de o intamplare adevarata pe care am citit-o intr-un mic articol la faptele diverse care umpleau ultimele pagini cu stirile cu adevarat interesante ale ziarelor timpului.

Istoria descrie procedeul de vanzare al unui tanar cursant neyorkez de origine evreiasca care a reusit sa vanda 20 de biblii, explicand cumparatorilor ca fiind evreu, vanzarea bibliilor este un act de penitenta pentru iertarea pacatelor  stramosilor lui. Bineinteles ca s-a dovedit un excelent om de marketing, din nefericire nu a fost primit la IBM pentru faptul ca a fi convingator nu a fost suficient, el nu avea voie sa-si minta clientul.

Povestea a fost redata de el insusi, dupa 20 de ani, in acelasi orasel American, unde el devenise preotul protestant al comunitatii.

Asta a fost povestea de astazi.