jump to navigation

Ruta 66: Vanzatorii de Biblii 01/06/2010

Posted by Theophyle in Antologii, Carte Contemporana (sec. 20-21), Memorii si Jurnale.
Tags: , ,
trackback

Acum multi ani, stagiar find intr-un spital din Baltimore, in orele de noapte mai linistite, am inceput sa scriu mici foiletoane pe care le vindeam pentru 40 de dolari bucata ( mia de cuvinte) la ziarele “de supermarket”, adica niste publicatii gratuite  pe care le puteai lua impreuna cu punga de alimente pe drum spre casa. Daca doriti, acea activitate se asemana cu un fel de blogareala a zilelor noastre. Am scris, cred, mai mult de 200 – 300 de povestioare. Acum intentionez sa le adun intr-o carte, care poate va avea cel putin o valoare memorialistica, daca nu una literara. Bineinteles, cartea va fi scrisa in engleza, am hotarat totusi sa traduc cateva din povestirile anilor ’80 si sa vi le spun si voua; deocamdata am sa va povestesc…despre povesti.  Cine stie poate o sa va placa  🙂

Am numit aceasta colectie de povestiri Ruta 66”, bazandu-ma pe diversitatea ideilor si a surselor de inspiratie, majoritatea din ziarele zilelor acelea si din impresiile unui emigrant provenit dint-un alt univers, alta cultura si in special o alta mentalitate. Prima povestire depre care am sa va istorisesc este “Vanzatorii de Biblii.” Aceasta descrie felul in care marile corporatii americane isi educau angajatii si ii instruiau pentru a a duce la indeplinire planurile de afaceri ale firmelor respective. Povestea descrie o parte din trainingul specialistilor in marketing ale cunoscutei corporatii IBM. IBM (International Business Machines) a fost una din primele corporatii multinationale ale americii. IBM a reprezentat intotdeauna progresul si superioritatea tehnologica a Americii. Poreclita “Marele Albastru” (Big Blue), a fost o legenda a capitalismului conservator al unor timpuri trecute. IBM a avut o politica care nu mai exista astazi nicaieri in lume – “life-long employer”; o data intrat in IBM salariatul putea fi sigur ca-si va termina cariera in acelasi loc in care a inceput-o, daca va respecta regulile firmei.

Există mai multe teorii care explică originea numelui “Marele Albastru”. O teorie susţinută de oameni care au lucrat pentru IBM în anii ’60 este ca porecla se datoreaza culorii mainframe-urilor IBM, instalate în anii ‘60 şi începutul anilor ’70. “Tot Albastru” (All Blue) era si un termen folosit de salariatii IBM pentru a identifica clientii loiali care cumparau numai echipamentele firmei. Teoria simpla sustinea ca porecla este datorita logoului albastru al firmei. In sfarsit, ultima teorie sugerează că Big Blue se referă la felul in care trebuiau sa arate reprezentantii firmei, cu ajutorul renumitul “Dress Code”, conform caruia reprezentanţii IBM  trebuiau sa poarte numai camasi albe şi  costume albastre.

Si astazi IBM este una dintre cele mai puternice corporatii din lume. IBM are 400 000 de angajati in SUA si in lume, active de 110 miliarde de USD si a castigat in ultimul an de criza (2009) 12 miliarde de USD, dupa plata taxelor aferente.

Povestea respectiva descrie examenul final al profesionistilor firmei care vor deveni specialisti in marketingul produselor IBM. Acest examen consta in vanzarea a cinci biblii per cursant intr-un orasel de provincie American. Dupa un curs care dura cam 8 luni, acesti tineri trebuiau sa aplice toate tehnicile invatate  pentru “face vanzarea” si a promova. Fiecare cursant era insotit de un instructor care trebuia sa observe comportamentul respectivului elev. Daca elevul reusea sa vinda bibliile promova cursul, daca nu, isi vedea de drum, pierzand una din marile oportunitati ale vietii sale.

Anul intamplarii este 1966 si povestea este un flash-back din 1986, adica dupa 20 de ani.  Aceasta a fost inspirata de o intamplare adevarata pe care am citit-o intr-un mic articol la faptele diverse care umpleau ultimele pagini cu stirile cu adevarat interesante ale ziarelor timpului.

Istoria descrie procedeul de vanzare al unui tanar cursant neyorkez de origine evreiasca care a reusit sa vanda 20 de biblii, explicand cumparatorilor ca fiind evreu, vanzarea bibliilor este un act de penitenta pentru iertarea pacatelor  stramosilor lui. Bineinteles ca s-a dovedit un excelent om de marketing, din nefericire nu a fost primit la IBM pentru faptul ca a fi convingator nu a fost suficient, el nu avea voie sa-si minta clientul.

Povestea a fost redata de el insusi, dupa 20 de ani, in acelasi orasel American, unde el devenise preotul protestant al comunitatii.

Asta a fost povestea de astazi.

Comentarii

1. Miezul zilei 1/6 – “beizadele si alte soiuri” « Politeía - 01/06/2010

[…] O postare interesanta pe Bibliophyle (sper) despre vremurile bune ale Americii si cate ceva despre capitalismul adevarat! 0.000000 […]

2. Miezul zilei 1/6 – “beizadele si alte soiuri” | e-Opinii.ro | doar opinii... atât! | by George Fedorovici - 01/06/2010

[…] O postare interesanta pe Bibliophyle (sper) despre vremurile bune ale Americii si cate ceva despre capitalismul […]

3. Pupaza din tei - 01/06/2010

„Nu avea voie sa-si minta clientul ” – aceasta este diferenta. Astazi minciuna, in oricare din multele sale forme diafane, este omnipreyenta si face parte din cultura corporatista implicita, nerecunoscuta. Cu orice pret! include si minciuna.

4. Miezul zilei 1/6 – “beizadele si alte soiuri” | Calarasi online | portal judeţ Calaraşi - 01/06/2010

[…] O postare interesanta pe Bibliophyle (sper) despre vremurile bune ale Americii si cate ceva despre capitalismul […]

5. Theophyle - 01/06/2010

Pupaza, salut 🙂
A inceput cu Iliescu si a ajuns la Basescu. Poveste continua, Sti tu mai bine poate decat mine 😆

6. victor L - 01/06/2010

Si ce gheseft am facut daca nu pot sa-l mint pe fraier?
Nu ma mai joc!

7. Theophyle - 02/06/2010

Victor, au fost alte timpuri. Azi probabil ar fi fost sef 🙂 Nu cred ca popa este totusi o cariera atat de proasta, cel putin la noi!

8. maya - 06/06/2010

Buna ziua si buna sa va fie inima!
😆

Sa minti e una;sa minti despre/cu Biblia e alta!
Pina si la/in minciuna exista o anumita gradualitate.
Nu ca ar fi de condamnat,sigur insa ca uneori este de inteles!

Vorba cintecului:minte-ma, dar minte-ma frumos!

9. tibi - 08/06/2010

Ziua buna !

Frumoasa poveste, nimic de spus; da’ urmatoarea ??? 🙂

10. Un tanar de stanga - 19/06/2010

Asa e tibi al nostru. Indeamna la actiune , la productie 🙂

11. Alin Suciu - 01/07/2010

Buna ziua. Postul „Omagial: Evanghelia dupa Maria Magdalena” are comentariile inchise, de aceea intervin aici.
Postarea respectiva ofera o serie de informatii eronate. Cateva indreptari necesare pentru cititorii care cauta pe internet informatii despre Evanghelia Mariei:
– Evanghelia Mariei este o evanghelie „gnostica”, cel putin din perspectiva a ceea ce intelegem prin „gnosticism” astazi (conceptul a fost atacat);
– la Nag Hammadi nu au fost descoperite fragmente din Evanghelia Mariei;
– nu a fost tradusa din aramaica. Textele crestine din perioada in care a fost compusa Evanghelia Mariei (probabil sec. II) sunt scrise exclusiv in greaca!
– „Dupa unele indicii de ordin epigarafic, acesta Evanghelie a fost compusa in original mai devreme de majoritatea evangheliilor Canonice”. Epigrafia se ocupa de descifrarea inscriptiilor, autorul a vrut sa se refere eventual la paleografie, descifrarea cartilor vechi. Manuscrisul copt al Evangheliei Mariei nu poate fi mai timpuriu de secolul al V-lea (nu avem manuscrise copte din acea perioada pt simplul fapt ca limba copta… nu exista inca). Parti de codicelui, care este de dimensiuni foarte mici, pot fi vazute in expozitia permanenta a Muzeului Egiptean din Berlin (redeschis recent).
– „Evanghelie sau (in Engleza) Gospel, este definitia oricarui document scris care descrie invataturi sau elemente din viata lui Iisus, si este contemporana sau compusa in maximum 100 de ani de la Nasterea Lui”. Aceasta este o definitie a genului evanghelic extrasa probabil din „Dictionarul ideilor cretze”. Un exemplu: sunt epistolele lui Pavel sau cele pastorale, evanghelii?
– nu este foarte clar daca manuscrisul a fost descoperit langa Akhmim. Cu siguranta insa ca nu este numit „codexul din Akhmim”.
– Cele doua fragmente grecesti nu pot fi de provenienta copta din moment ce sunt… grecesti.

Ar fi probabil util, pt edificarea proprie, sa va reverificati sursele.


Sorry comments are closed for this entry

%d blogeri au apreciat asta: