jump to navigation

Sebastian Faulks: Bond…, James Bond 31/07/2009

Posted by Theophyle in 1, Carte Contemporana (sec. 20-21).
Tags: , ,
comments closed

Sebastian Charles Faulks CBE FRSL (nascut la 20 Aprilie 1953) este un scriitor si jurnalist britanic.  Educat la Wellington College si Cambridge, a devenit profesor la Dwight-Franklin International School, scriind in acelasi timp pentru Daily Telegraph si Sunday Telegraph; de asemenea a fost angajat ca Editor literar de catre   The Independent  in 1986.

A continuat sa scrie o serie de articole si recenzii la ziare si magazine, precum si scenariul la serialul de Tv „Armata secreta a lui Churchill” pentru Canalul 4 – despre Directia de operatii speciale din timpul razboiului, transmis in 1999. 

A fost numit  CBE (Cavaler al Imperiului Britanic) in  2002 pentru  „services to Literature” (servicii  aduse literaturii) si a fost ales  Fellow al Societatii Regale a Literaturii in 1994.

159-0

Primul sau roman, A Trick of the Light (O iluzie a luminii), a fost publicat  in 1984; Faulks avea 31 de ani si scria destul de greu:

Mi-era extrem de greu sa continui munca de scriitor. Cand lucram la A Trick of the Light, scrisesem déjà doua romane si ma gandeam ca daca nu  public nici cartea asta termin cu literatura. Mi-am dat silinta, dar termin cu scrisul. Cu toate acestea, am inceput sa am incredere in mine la cartea urmatoare The Girl at the Lion d’Or (Fata de la Leul de Aur). A fost straniu sa scriu o carte cu actiunea intr-o tara straina, intr-o perioada diferita de timp si avand ca personaj principal o femeie, dar m-a captivat.

In 1989 a publicat primul volum din  French trilogy’ (Trilogia franceza), The Girl at the Lion d’Or. A fost urmat de al doilea , Birdsong (Cantec de pasare, 1993), care s-a vandut in peste 3 milioane de copii in toata lumea. Trilogia a fost completata cu Charlotte Gray (1998) , ecranizata in 2002, cu Cate Blanchett in rolul principal. On Green Dolphin Street (Pe strada delfinului verde) a fost publicata in 2001, si in 2005 Faulks a publicat cel mai ambitios roman, Human Traces ( Umbre umane), descris de  Sir Trevor Nunn in The Independent ca „a masterpiece, one of the great novels of this or any other century” (o capodopera, unul dintre cele mai importante romane din acest secol sau din orice secol).

Cea mai recenta carte este Engleby (2007- tradusa in Ro., Ed. Univers, si  vanduta de Cotidianul). Narata la persoana intai de personajul principal Mike Engleby, cartea este moderna si amuzanta, cu toate ca are umor negru.  

159-1A

Cand Mike incepe povestirea, in anii ’70, este student la Cambridge, unde studiaza stiintele naturale, dupa ce a renuntat la literatura engleza. Putin cate putin, aflam despre trecutul lui Mike – vine dintr-o familie saraca, de muncitori, dar a castigat o bursa la o scoala privata (care i-a dat cosmaruri). Dupa ce o colega, Jennifer, dispare, politia incepe sa investigheze cazul, iar Mike este printre cei suspecti. Cu trecerea timpului, Mike ajunge un jurnalist cunoscut, lucrand pentru un ziar national. Ia multe interviuri unor celebritati, printre care  Ken Livingstone (primarul Londrei de mai tarziu) si Margaret Thatcher. Cu toata satira sociala si analiza sociala contemporana,  Engleby este o meditatie despre instrainarea constiintei umane. Si cartea ar trebui citita, asa ca nu va povestesc mai departe.

James Bond si Devil May Care (Poate Diavolului ii pasa)

In iulie 2007, a aparut stirea ca  Faulks a devenit AUTORUL care va scrie ultimul roman James Bond, la cererea familiei si administratorilor averii autorului originar al  007 –  Ian Fleming. Romanul a aparut la 28 mai 2008, pentru a marca cea de-a 100 aniversare a nasterii lui Fleming.

159-1

Actiunea romanului Devil May Care se deruleaza in timpul razboiului rece. Bond este vaduv si vulnerabil, dar a ramas la fel de galant si dornic de aventuri.

Faulks a terminat cartea in sase saptamani, urmand stilul Bond, cu locatii exotice, femei frumoase si stilate si dusmani ingrozitori. El afirma ca romanul este aproximativ 80% Fleming si are loc in 1967, un an dupa ultima carte Bond a lui Fleming – o colectie de povestiri scurte numita Octopussy and the Living Daylights – care a fost publicata postum. Corinne Turner, directorul executiv al Ian Fleming Publications, care a comandat cartea, a spus ca familia Fleming a fost incantata – „was delighted with it”-. Autorul spune ca Bond „… has been through a lot of bad things. He is slightly more vulnerable than any previous Bond but at the same time he is both gallant and highly sexed if you like”. (Bond a trecut prin multe lucruri rele. Este usor mai vulnerabil decat orice Bond anterior, dar in acelasi timp, este galant si foarte sexy).

Anunțuri

Mitch Albom – Marţi cu Morrie 30/07/2009

Posted by Theophyle in 1, Carte Contemporana (sec. 20-21), Jurnalism.
Tags: , , ,
comments closed

Mitchell David Albom (nascut la 23 mai 1958 in Passaic, New Jersey) este un scriitor American de bestsellere, jurnalist, scenarist, dramaturg si muzician. Cartile sale s-au vandut in 26 milioane de copii, peste tot in lume. A absolvit sociologia, dar visul sau a fost sa devina muzician si a cantat mai multi ani la pian si voce in cluburi de noapte din Europa – Creta si SUA, New York. Apoi, si-a luat un Master in jurnalism de la Columbia University si un MBA in business de la aceeasi prestigioasa universitate. A scris editoriale pentru Queens Tribune, SPORT Magazine, The Fort Lauderdale News Sun Sentinel. In 1985 a castigat premiul pentru cel mai bun articol sportiv al Associated Press si a fost angajat la Detroit Free Press. In timpul anilor petrecuti la Detroit, Albom a devenit scriitorul cel mai premiat pentru articolele sale despre sport, avand un record national de 13 premii acordate de Associated Press Sports Editors. A castigat mai mult de 200 de premii de la organizatii ca National Headliner Awards,  American Society of Newspaper Editors,  National Sportscasters and Sportswriting Association, si National Association of Black Journalists. Multe dintre editorialele sale au fost publicate in carti.

158-0

Marti cu Morrie (Tuesdays with Morrie – Ed. Humanitas)

Cartea lui Albom care a facut senzatie a fost inspirata de un interviu luat de Ted Koppel lui  Morrie Schwartz la ABC News Nightline in 1995, in care  Schwartz, un profesor de sociologie, a vorbit despre viata sa si lupta cu o boala terminala, ALS (scleroza laterala amiotropica sau boala Lou Gehrig). Albom, care fusese apropiat de  Schwartz in timpul facultatii la Brandeis, a reluat legatura cu fostul sau profesor, vizitandu-l in fiecare zi de marti, discutand despre viata si moarte. Albom, cautand o modalitate sa plateasca facturile medicale ale lui  Schwartz, s-a gandit sa scrie o carte despre aceste vizite. Cu toate ca aceasta carte a fost respinsa de numeroase edituri, ideea a fost acceptata de Doubleday chiar inainte de moartea profesorului, iar Albom a fost in stare sa plateasca datoriile acestuia.

158-1

Cartea, Tuesdays with Morrie, a fost publicata in 1997. Prima editie a avut doar 20.000 de copii, dar a placut publicului atat de mult incat a fost invitat la “The Oprah Winfrey Show” , iar cartea a ajuns pe lista de bestseller a New York Times in octombrie 1997 si a ramas acolo timp de 205 saptamani.  Pana acum, aceasta carte s-a vandut in peste 14 milioane de copii si a fost tradusa in 41 de limbi straine.

Oprah Winfrey a fost producatoarea unui film pentru televiziune, cu acest subiect, cu Hank Azaria ca Albom si Jack Lemmon ca Morrie (ultimul sau rol). A fost filmul cel mai urmarit din 1999 la Tv si a castigat 4 premii Emmy. De asemenea, scenariul a fost adaptat ca piesa de teatru, jucandu-se cu mare succes in New York in 2001.

Tuesdays With Morrie este subiect de predare in licee si universitati in toata lumea (nu stiu daca si  in Romania), iar Albom a pus bazele unei fundatii pentru ajutorarea celor atinsi de aceasta boala.

Cei cinci oameni pe care ii intalnesti in rai – The Five People You Meet in Heaven ( Ed. Humanitas)

The Five People You Meet in Heaven , publicata in 2003, a fost tot un bestseller, vandut in 10 milioane de copii, tradus in 35 de limbi straine. In 2004 a fost ecranizat pentru Tv., jucat de Jon Voight, Ellen Burstyn, Michael Imperioli si Jeff Daniels. Regizat de Lloyd Kramer,  filmul a fost aclamat de critica si a avut un record de 18,6 milioane de spectatori (si a luat numeroase premii).

The Five People You Meet in Heaven este povestea lui Eddie, un veteran de razboi, care traieste o viata singuratica si nu prea interesanta intr-un parc de amuzament. Eddie este omorat tocmai cand implinea 83 de ani, salvand de la moarte o fetita. Se trezeste apoi pe lumea de apoi si afla ca raiul nu este o locatie simpla, ci un loc in care viata iti este explicata de 5 oameni care s-au intersectat cu tine in viata, sau au fost afectati de viata ta.

158-2

Albom a spus in interviuri ca aceasta carte a fost inspirata de unchiul sau, Eddie Beitchman, care, ca si personajul sau, a luptat in cel de-al 2-lea Razboi Mondial in Filipine si a murit la 83 de ani. Eddie i-a povestit lui Albom, cand acesta era copil, ca atunci cand a fost ranit si era dus la operatie a avut o experienta de viziune in pragul mortii (near-death experience), sufletul sau plutind deasupra patului. Atunci, Eddie si-a vazut toate rudele sale moarte, stand la capatul patului sau. Albom a spus ca imaginea rudelor asteptand ca sa moara l-a inspirat in scrierea cartii sale.

P.S. – Bibliophyle:Marti cu Morrie” este o carte de citit, nu stiu daca este o carte buna, in orice caz este o carte frumoasa 🙂

Postat de @demeter 🙂

Referinte:

1. Anything is Possible” Radio Interview with Mitch Albom by Jack Krasula. WJR-760. May 28, 2006
2. Ammeson, Jane. “Do The Write Thing.” Nwa WorldTraveler Magazine. September 2007.
3. Albom, Mitch. Live Albom I. Detroit Free Press, 1987. pp. 3.
4. French, Ron and Bunkley, Nick. “News, Free Press Change Owners in Three-Way Deal.” Detroit News. August 4, 2005.
5. Struckel Brogan, Katie. “Writing a Best Seller with Mitch Albom.” Writer’s Digest. September 2001.
6. Irvin, Woodrow. “Festival to Toast Literature.” Washington Post. Thursday, September 20, 2007. PW03.
7. Mouth Public Relations. Tuesdays with Morrie tip-sheet. http://www.mouthpublicrelations.com/news.php?item=22
8. Keenan, Catherine. “The Truth About Morrie: Interview with Mitch Albom.” Sydney Morning Herald. September 1, 2001. Spectrum. pp 16.
9. About The Real Eddie. Mitch Albom Official Website.
10. Mitch Albom: Columnist Biography. Detroit Free Press. http://moviesblog.mtv.com/2009/05/14/exclusive-kevin-smith-making-hockey-movie-with-mitch-albom-based-on-warren-zevon-song-hit-somebody/
11. Wikipedia

Science – Un Jurnal ! 29/07/2009

Posted by Theophyle in 1, Jurnalism.
Tags: ,
comments closed

Science este un jurnal american de ştiinţă, înfiinţat în anul 1880 de John Michaels, cu ajutorul financiar a lui Thomas Edison si Alexander Graham Bell. Science este publicat săptămânal şi este cel mai răspândit jurnal săptămânal de ştiinţă şi considerat, impreuna cu  “Nature” cele mai prestigioase publicatii ştiinţifice din lume.

In vremurile in care invatamantul univesitar romanesc se afla acolo unde este, am hotarat sa familiarizez cititorii blogului meu cu acest superb jurnal stiintific si din cand in cand sa public recenzii ale unor articole cu impact major aspra vietii noastre cotidiene. Pe blogul  Theo-Phyl am  inaugurat astazi acest “obicei” cu un subiect interesant, sper eu.

Jurnalul Science este un jurnal peer-reviewed (recenzat colegial) cu un numar de aproape 150,000 de abonati si aproximativ 1 milion de cititori. Aproximativ 40% din savantii corespondenti ai revistei sunt din afara SUA. Jurnalul publica aproximativ intre 7-10% din articolele primite. Ciclul de acceptare al unui articol in Science poate ajunge la 6 luni. Coeficientul de impact combinat, in anul 2007 este de 48,78% pozitionandu-l pe locul al 2-lea, dupa Nature, jurnalul concurrent principal.   Nature, insa are un numar mult mai mic de abonati si cititori. Cele doua publicatii competitoare au primit in 2007 impreuna premiul Printului de Asturia.

157-1

Multi dintre premiatii Nobel au publicat in acest jurnal de la Albert Einstein, pana la cei care au descifrat genomul uman. In februarie 2001, jurnalul Science impreuna cu Nature au publicat structura genomului uman.  Printre marile lor realizari se numara:  in 2003 – energia neagra, 2004 – un articol despre programul de cercetare al planetei  Marte , 2007 – variatia genomului uman.

157-2
Din 1995, jurnalul are un site in care pot fi citite rezumatele si editorialele publicate saptamanal si cateodata, articole de interes de masa. Dupa ultimele cautari personale nu am gasit in ultimii 20 de ani nici un savant de origine romana, care a publicat in acest jurnal. Pacat. Asa cum am spus, la inceputul postarii mele, voi incerca din cand in cand sa recenzez articole interesante, care sunt publicate in acest jurnal. Vom putea afirma ca avem un invatamant universitar de elita cand si savanti romani vor fi publicati in paginile Science si Nature.

Maya / Popol Vuh – İnca Puţin 28/07/2009

Posted by Theophyle in Pauza.
Tags: , ,
comments closed

Mezoamerica: Literatura Maiaşă 26/07/2009

Posted by Theophyle in 1, Antologii, Carte Medievala.
Tags: , , , ,
comments closed

Acum catva timp am primit de la o amica cititoare un e-mail de felul “transmite mai departe” in care eram solemn informat “calendarul mayas”  se termina in 2012 si noi suntem predispusi la sfarsitul lumii. Posibilitatea unui “sfarsit al lumii” ar putea fi posibila dupa felul in care omenirea isi administreaza treburile, dar asta nu prea are legatura cu  calendarul mayaş.  Dupa citirea catorva postarii pe blogurile care propaga aceasta teorie (in special cele americane) am ajuns la concluzia linistitoare ca oamenii vorbesc prostii. Cum nu exista fum fara foc, trebuia sa gasesc sursa care sta la baza acestor prostii si deoarece un ligament la genunchi m-a imobilizeaza langa calculator, majoritatea orelor zilei, am incercat sa fac “reverse engineering” la acest zvon. Cred ca am gasit sursa medievala a acestui zvon, si daca tot am cautat am gasit si alte lucruri interesante pe care am hotarat sa le povestesc si voua, cititorilor blogului.

154-0

Trebuie sa mentionez ca interesele mele profesionale si expertiza pe care o detin se limiteaza intre peninsula Indiana si cea Iberica, dar in studiile comparative pe care le fac am ajuns si la Mezoamerica. Mezoamerica, in special Maya si Azteca, au fost considerate din negura secolului al XVIII-lea drept societati pagane, de sorginte şamanâ (sau şamanista). Dupa descifrarea definitiva a scrisului maya (vezi postarile de pe Theophyl Istoria si Paleografia)  in 2004, lucrurile sunt putin mai clare acum. Nici Maya si nici Azteca nu au fost in apogeul lor societati şamane, au avut preoti, temple si o literatura sacra – scrisa. Asa ca si mitul asta s-a destramat.

Cat despre sfarsitul calendarului mayaş, aici chiar avem o problema, in special  pentru ca maya au avut doua calendare, unul astronomic (xiuhpohualli) si altul “biologic” (tonalpohualli). Predictiile profetice se faceau pe baza unor permutari intre cele doua, desi matematica mayaşa a fost considerata intodeauna drept una extrem de sofisticata (sigur a si fost la timpul ei), astazi un elev mediocru in clasa a 10-a sau a 11-a le poate calcula. Asadar, dupa calculele mele, elev mediocru la matematica in clasa a 11-a, ajutandu-ma bineinteles cu un calculator destul de dotat, si considerand valabila descifrarea Schele-Freidel a monumentului numarul 1 de la Coba (Coba Stela 1), data probabila conform permutarilor (Long count –  puteti vedea, aici) este…, acum trebuie sa fiu atent la scrierea numarului : 41.341.049.999.999.999.999.999.994.879 plus minus un mileniu doua (al naibii numar 13).     

154-1

Acum ca am hotarat ca avem putin timp sa discutam si despre literatura mayaşa. Am scris acum catva timp pe Paleografia, ca Maya au avut hartie inaintea europenilor, aceasta hartie facuta din smochin sau ficus “gazduieste”  cateva din cele mai faine manuscrise pastrate in memoria vegetala (vezi Umberto Eco) a omenirii. Cel mai important este Codexul Drezda (Codex Dresdensis) care este un codex pe care-l voi discuta cap-coada pe Paleografia. Codexul Drezda este in primul rand un codex astronomic, si dupa acea unul profetic.

Codexul Drezda contine tabele astronomice extrem de precise, in special referitor la planeta Venus si la satelitul nostru natural Luna. Seriile lunare sunt corelate cu eclipsele lunare, si cele ale planetei Venus cu aparitiile (vizibilitatea) fata de teritoriul ocupat de mayasi.  Despre interpretarile si prezicerile, avem aproape de tot felul: agricole, astrologice, meteorologice, bolii si sanatate, adica de toti si pentru toate.   

154-2

Alte manuscrise maya care s-au pastrat sunt: (1) Codex  Madrid (Tro-Cortesianus) adus de Cortes, separat si reunit  in 1888, provine din ultimul oras cucerit de spanioli (Tayasal) are 112 pagini (reunit) si este o lucrare mitologica in care a fost reunit tot panteonul Mayas,  manuscrisul a fost scris de cel putin 7 scribi identificati ; (2) Codex Paris (Codex Peresianus)  fragmentat si intr-o proasta conservare,  codexul descrie principala zeitate a nasterii.; (3) Codex Grolier cunoscut din secolul al XIX-lea “aparut” insa in 1970. Codexul contine iconografie maya.

154-3

154-4

In postarea de maine – manuscrise Europene despre mayasi. 🙂

%d blogeri au apreciat asta: