jump to navigation

Ogier Ghislin de Busbecq: Scrisorile turcesti si povestea lui Despot Voda (1) 31/01/2012

Posted by Theophyle in 1, Biografica, Carte Medievala, Document, Istorie, Romania.
Tags: , , ,
comments closed

 

Ghislin de Busbecq a fost fiul ilegitim al Seigneur de Busbecq, pe care il si mosteneste. Dupa o educatie solida in cele mai bune mai bune universitati ale vremii, Ghislin de Busbecq intra in slujba lui Ferdinant I-ul, este trimis ambasador la Inalta poarta pe langa sultanul „Suliman Magnificul”, incearca si reuseste sa negocieze un tratat legat de teritoriul Transilvaniei. De la Istambul el are un schimb de scrisori cu un prieten, si el diplomat pe nume Nicholas Michault. Aceste scrisori sunt una din putinele surse primare legate de Imperiul Otoman al secolului al XVI-lea. In aceste scrisori el trateaza cu un lux de detalii extraordinar situatia voievodatelor Romane. Intr-una dintre scrisorile mentionate il gasim pe Despot Voda, elogiat incomparabil cu celalate personaje ale Moldovei contemporane lui. Trebuie sa mentionez ca titlul de despot, este absolut incompatibil cu terminologia moderna. In lumea greco-bizantina, cuvantul Despot este sinonim cu latinul Dominus, adica Domn. Titulatura de Despot era aplicata patriarhilor, nobilimii de rang inalt si insusi Basileului (Imparatului Bizantin). Despot Voda, pe numele lui Ioan Iacob Heraclid, este infiat de Iacob Heraclid, care purta titlul de despot de Samos şi Paros. Bineintzeles detractorii lui vor povesti mai tarziu ca de fapt el a furat identitatea la moartea lui Iacob Heraclid (vezi o biografie, critica si ne-adevarata in WIKI-RO).

Citeste articolul integral pe situl Politeia World

Mezoamerica: Literatura Maiaşă 26/07/2009

Posted by Theophyle in 1, Antologii, Carte Medievala.
Tags: , , , ,
comments closed

Acum catva timp am primit de la o amica cititoare un e-mail de felul “transmite mai departe” in care eram solemn informat “calendarul mayas”  se termina in 2012 si noi suntem predispusi la sfarsitul lumii. Posibilitatea unui “sfarsit al lumii” ar putea fi posibila dupa felul in care omenirea isi administreaza treburile, dar asta nu prea are legatura cu  calendarul mayaş.  Dupa citirea catorva postarii pe blogurile care propaga aceasta teorie (in special cele americane) am ajuns la concluzia linistitoare ca oamenii vorbesc prostii. Cum nu exista fum fara foc, trebuia sa gasesc sursa care sta la baza acestor prostii si deoarece un ligament la genunchi m-a imobilizeaza langa calculator, majoritatea orelor zilei, am incercat sa fac “reverse engineering” la acest zvon. Cred ca am gasit sursa medievala a acestui zvon, si daca tot am cautat am gasit si alte lucruri interesante pe care am hotarat sa le povestesc si voua, cititorilor blogului.

154-0

Trebuie sa mentionez ca interesele mele profesionale si expertiza pe care o detin se limiteaza intre peninsula Indiana si cea Iberica, dar in studiile comparative pe care le fac am ajuns si la Mezoamerica. Mezoamerica, in special Maya si Azteca, au fost considerate din negura secolului al XVIII-lea drept societati pagane, de sorginte şamanâ (sau şamanista). Dupa descifrarea definitiva a scrisului maya (vezi postarile de pe Theophyl Istoria si Paleografia)  in 2004, lucrurile sunt putin mai clare acum. Nici Maya si nici Azteca nu au fost in apogeul lor societati şamane, au avut preoti, temple si o literatura sacra – scrisa. Asa ca si mitul asta s-a destramat.

Cat despre sfarsitul calendarului mayaş, aici chiar avem o problema, in special  pentru ca maya au avut doua calendare, unul astronomic (xiuhpohualli) si altul “biologic” (tonalpohualli). Predictiile profetice se faceau pe baza unor permutari intre cele doua, desi matematica mayaşa a fost considerata intodeauna drept una extrem de sofisticata (sigur a si fost la timpul ei), astazi un elev mediocru in clasa a 10-a sau a 11-a le poate calcula. Asadar, dupa calculele mele, elev mediocru la matematica in clasa a 11-a, ajutandu-ma bineinteles cu un calculator destul de dotat, si considerand valabila descifrarea Schele-Freidel a monumentului numarul 1 de la Coba (Coba Stela 1), data probabila conform permutarilor (Long count –  puteti vedea, aici) este…, acum trebuie sa fiu atent la scrierea numarului : 41.341.049.999.999.999.999.999.994.879 plus minus un mileniu doua (al naibii numar 13).     

154-1

Acum ca am hotarat ca avem putin timp sa discutam si despre literatura mayaşa. Am scris acum catva timp pe Paleografia, ca Maya au avut hartie inaintea europenilor, aceasta hartie facuta din smochin sau ficus “gazduieste”  cateva din cele mai faine manuscrise pastrate in memoria vegetala (vezi Umberto Eco) a omenirii. Cel mai important este Codexul Drezda (Codex Dresdensis) care este un codex pe care-l voi discuta cap-coada pe Paleografia. Codexul Drezda este in primul rand un codex astronomic, si dupa acea unul profetic.

Codexul Drezda contine tabele astronomice extrem de precise, in special referitor la planeta Venus si la satelitul nostru natural Luna. Seriile lunare sunt corelate cu eclipsele lunare, si cele ale planetei Venus cu aparitiile (vizibilitatea) fata de teritoriul ocupat de mayasi.  Despre interpretarile si prezicerile, avem aproape de tot felul: agricole, astrologice, meteorologice, bolii si sanatate, adica de toti si pentru toate.   

154-2

Alte manuscrise maya care s-au pastrat sunt: (1) Codex  Madrid (Tro-Cortesianus) adus de Cortes, separat si reunit  in 1888, provine din ultimul oras cucerit de spanioli (Tayasal) are 112 pagini (reunit) si este o lucrare mitologica in care a fost reunit tot panteonul Mayas,  manuscrisul a fost scris de cel putin 7 scribi identificati ; (2) Codex Paris (Codex Peresianus)  fragmentat si intr-o proasta conservare,  codexul descrie principala zeitate a nasterii.; (3) Codex Grolier cunoscut din secolul al XIX-lea “aparut” insa in 1970. Codexul contine iconografie maya.

154-3

154-4

In postarea de maine – manuscrise Europene despre mayasi. 🙂

Kabala /2 – ZOHAR – Cartea Stralucirii (2) Exegeza 24/07/2009

Posted by Theophyle in 1, Carte Biblica, Carte Medievala.
Tags: , , , , , , ,
comments closed

Cartea este scrisa intr-o aramaica extrem de obscura, cu unele greseli gramaticale, care denota sau ca a fost tradusa din ebraica sau ca scriitorul nu cunostea suficient limba aramaica (care nu mai era vorbita in acea perioada)  sau in ultima instanţa ca a fost copiata dintr-o versiune mai veche. Nucleul cartii “Zoharul despre Pentateuh” a fost scris probabil de Moses de Leon, care a trait in Castilia secolului al XIV-lea, in orice caz el reflecta fluxurile ideologice si teologice ale doua scoli de gandire teologica – cea din Castilia si cea din Provence.

Articolul integral pe PoliteiaWorld

 

Kabala /2 – ZOHAR – Cartea Stralucirii (1) 23/07/2009

Posted by Theophyle in 1, Carte Medievala.
Tags: , , , , , , ,
comments closed

Majoritatea articolelor mele sunt postari care incurajeaza lectura unor opere literare, aceasta postare este menita sa DESCURAJEZE pe cat se poate aceasta lecturare.

Asceasta descurajare nu este legata (Doamne fereste!) dintr-o lipsa de respect fata de carte, invataturile ei sau valoarea ei teologica sau literara, ci pentru ca nu aveti cum sa cititi aceasta carte. Aceasta carte nu exista pentru cititorul care nu este cercetator sau invatat evreu sau crestin (cu preocupari academice sau mistice), care cunoaste ebraica si aramaica.

Articolul integral pe PoliteiaWorld

Piatra Filozofală 12/06/2009

Posted by Theophyle in 1, Antologii, Carte Antica, Carte Medievala, Iluminism, Renastere.
Tags: , , , , , ,
comments closed

Piatra filozofală (latina: Lapis philosophorum, greaca: Chrysopoeia), este o substanţă legendară, elixir ( arabă: El Iksir) cu ajutorul căreia alchimiştii pretindeau că pot transmuta metalele “ieftine” în “preţioase”. De asemenea, era considerată şi panaceu: licoare, care avea puterea (potrivit concepţiei alchimiste) de a vindeca toate bolile şi de a dărui tinereţe veşnică. Mult timp teologii, savantii si intemeietorii stiintei moderne s-au ocupat de posibilitatea existentei acestui “exilir”; putem enumera intre acestia pe Albert cel Mare (Albertus Magnus), marele teolog crestin, profesorul lui Toma de Aquino, pe musulmanul  Avicenna (Ibn Sina), pe intemeietorul fizicei moderne Sir Isaac Newton si al chimiei moderne Nicolas Flamel.

Cititi si comentati pe PoliteiaWord

%d blogeri au apreciat: