Jack London: Lupul de mare

Jack London este pseudonimul literar al lui John Griffith Chaney (1876-1916) fost mare scriitor şi jurnalist american. John Griffith Chaney s-a născut în San Francisco ca şi copil din flori, mama lui fiind Flora Wellman şi tatăl natural astrologul William Henry Chaney, care refuză recunoaşterea paternităţii. Tatăl lui vitreg tâmplarul John London il adopta pe Jack, acesta însă va păstra mai departe numele de Chaney. Familia scriitorului trăieşte în „San Francisco Bay Area” în condiţii mizere, care-i vor influenta profund opera si viziunea sociala. Dupa un extraordinar succes care a dus la cateva acuzatii nefondate de plagiat, Jack London se va sinucide la varsta 40 de ani probabil din cauza unei supradoze de morfina.

Lupul de mare (The Sea-Wolf) publicat in anul 1904  a devenit imediat un roman de mare succes. Lupul de mare  este o alegorie in conceptia lui Jack London a lumii reale. Lupul de mare isi incepea marea confruntare cu cititorii in cursul anului 1904, in foiletoanele publicate de periodicul The Century Magazine, dovedindu-se in scurta vreme  un succes de public si determinandu-i pe editorii de la Macmillan Press sa riste devansarea deznodamantului foiletonistic si sa publice romanul in volum in toamna aceluiasi an. Masura flerului dovedit de editori acum mai mult de o suta de ani avea sa fie data in acest rastimp de cele treizeci de editii americane ale romanului, de traducerea si reeditarea continua in tot atatea limbi.

Cartea este o povestire a întâmplărilor lui Humphrey van Weyden, care face o călătorie cu vaporul de la San Francisco spre Sausalito; el va suferi un accident căzând peste bord şi va fi salvat de o balenieră. Lup Larsen este căpitanul balenierei, un om brutal dotat cu o putere fenomenală şi o filozofie aparte. Căpitanul terorizează echipa lui de matrozi, însă acest om brutal este de o inteligenţă deosebită, care motivează acţiunile sale dure prin teoria darwinistă. Oamenii sunt creaturi fără valoare, care sunt supuşi regulilor biologice, iar în lupta dintre specii cel mai puternic supravieţuieşte, altruismul fiind o prostie, născocită de cei slabi. Aceasta este filozofia căpitanului.

Paginile cartii evidentiaza extraordinara forta narativa a lui London, vraja aventurilor subjuga, iar inclestarea in cele doua planuri majore ale constructiei literare, “om-om si om-natura” asezonata si ea cu duritatile vietii marinaresti, pirateria, carnajul si bestialitatea, colectiva sau individuala se mentine la o intensitate neostoita, aproape fara egal. O carte de exceptie daca nu ati citit-o in copilarie ar fi bine sa o cititi acuma, si daca ati citit-o recititi-o, este inca foarte actuala.