Jurnalism Nemuritor: Edward R. Murrow

“Aici…este Londra.” Cu aceasta formula, venind pe unde, dintr-un oras aflat in mijlocul unui asediu, Ed Murrow a inceput o cariera jurnalistica fara  nici un egal.  De la inceputurile celui de-al 2-lea Razboi Mondial, pana la moartea sa in 1965, Murrow a avut o influenta extraordinara asupra jurnalismului pe unde  radio si Tv. Vocea sa era universal recunoscuta si generatii din radio si Tv i-au copiat stilul. Documentarele sale din televiziune au schimbat istoria si pana astazi numele sau este sinonim cu perseverenta si curaj in cautarea adevarului.

„Pentru a fi convingator trebuie sa fii credibil, pentru a fi credibil trebuie sa fi sincer.”

In 1937, Edward R. Murrow a fost trimis de CBS sa puna baza unei retele de corespondenti pentru a da inputuri despre furtuna anuntata in Europa. A asamblat un grup de tineri reporteri, cunoscuti ca “Baietii lui Murrow” si care au facut reportaje pe toata durata razboiului, din liniile frontului, cu loialitate si curaj, inspirate de Murrow insusi. Murrow a zburat in peste 20 de misiuni de bombardare peste Berlin si impreuna cu Bill Shadel a fost primul correspondent de presa Aliat care a raportat ororile din lagarele mortii naziste.

Reportajul lui Murrow de la eliberarea lagarului de concentrare nazist Buchenwald din Germania da un exemplu de jurnalism fara compromisuri, ceea ce a dat nastere unui numar mare de controverse si atragandu-si multi dusmani. El a descris starea fizica ingrozitoare a prizonierilor care supravietuisera, mentionand  si mortii – “randuri de corpuri  aranjate in rafturi ca  stivele de lemn de foc” si a refuzat sa-si ceara scuze pentru tonul  neplacut al cuvintelor.

Dupa razboi, a fost surprins sa afle ca aceste reportaje l-au facut un star acasa. I s-a propus sa fie gazda unui show numit “See It Now” (“Vezi asta acum”). Televiziunea era la inceput si se lucra cu echipamente primitive, dar dorea sa faca reportaje grozave.

“Acest instrument, (televiziunea) poate invata, ilumina, si da, poate chiar inspira, dar numai daca oamenii sunt hotarati sa o foloseasca in aceste scopuri. Altfel, se aprinde si lumineaza intr-o cutie.”, 1958

Iubirea lui pentru oamenii obisnuiti din America l-au facut sa caute istorii despre acestia si le-a prezentat in asa fel incat au devenit adesea comentarii puternice in domeniul politic sau social. In 1953, Murrow a decis sa investigheze cazul lui Milo Radulovich. Radulovich fusese dat afara din  Air Force deoarece mama si sora lui erau suspectati ca simpatizanti comunisti. Programul a subliniat elemente dubioase ale cazului, aruncand umbre asupra deciziei Air Force si in scurt timp Milo Radulovich a fost reincadrat. Aceasta editie a See It Now a marcat o schimbare in jurnalismul American si o noua era in politica Americana.

Intre 1953 si 1959, Murrow a luat interviuri  celor mai importante staruri de la Hollywood din acea vreme, acasa la ele: Marilyn Monroe, Marlon Brando, Sophia Loren, Elisabeth Taylor, Frank Sinatra, Sammy Davis jr., Duke Ellington si alte personalitati ca Presedintele John F. Kennedy, primul ministru Britanic, Macmillan si Jacqueline Onassis.

Curand dupa programul despre  Milo Radulovich s-a aflat ca  Senatorul Joseph McCarthy   pregatea un atac asupra lui Murrow.  Dar, de mai multi ani, Murrow strangea date despre McCarthy si despre Senate Investigating Committee (Comitetul de Investigatii al Senatului SUA) si a inceput sa asambleze un intreg program. Difuzat in 9 martie 1954, programul, compus aproape in intregime din cuvintele si pozele lui McCarthy era portretul unui fanatic.      McCarthy a cerut dreptul la replica si in aceasta l-a numit pe Murrow “liderul unei haite de sacali”, ceea ce l-a condamnat in ochii opiniei publice. Combinarea programului cu puterea acestuia de convingere a zdruncinat puterea influentei senatorului in America si pana la urma a determinat descreditarea lui publica. Totusi, aceasta a dus la o cearta cu CBS-ul, decizandu-se ca “See It Now” sa nu se mai produca.

In 1961 Murrow a acceptat numirea de catre Presedintele Kennedy in functia de director al United States Information Agency. (USIA) A fost director numai 3 ani inainte de a fi diagnosticat cu cancer la plamani. In 1965 a murit la ferma sa de langa New York.

Dar numirea lui Murrow in aceasta functie a fost considerata ca un vot de incredere in agentie. USIA era atacata inca de pe vremea lui McCarthy si Murrow a adus inapoi cel putin una din tintele lui  McCarthy, Reed Harris, dat afara de acesta.  Murrow a insistat asupra unui acces direct la presedinte si l-a consiliat asupra Crizei Misilelor Cubaneze. Presedintele L.B.Johnson l-a rugat sa ramana dar Murrow era deja prea bolnav. A fost director numai 3 ani inainte de a fi diagnosticat cu cancer la plamani.

In 1964 i s-a acordat Medalia prezidentiala a libertatii (Presidential Medal of Freedom) , Murrow capatand increderea unei natiuni si intorcand aceasta incredere cu onestitate si curaj. Credinta sa in journalism ca parte activa a procesului politic si o unealta necesara oricarei democratii au schimbat pentru totdeauna politica si viata de zi cu zi a poporului American.

„Daca facem confuzie intre diferenta de opinie si lipsa de loialitate – daca  negam dreptul individului de a gresi, de a fi nepopular, excentric sau necredincios -, daca negam esenta egalitatii rasiale, atunci sute de milioane din  Africa si Asia, care cauta o noua alianta, Orice act care neaga sau limiteaza libertatea individuala in aceasta tara ne costa increderea barbatilor si femeilor care aspira la acea libertate si independenta despre care vorbim si pentru care inaintasii nostri au luptat.” 1953

Postat de @demeter

„Good night, and good luck.”