Lumea în care trăim: Digerati si Galaxia Gutenberg

Digerati

Digerati, uneori digiterati, reprezinta o elita care nu s-a dorit elita – ea a devenit prin simpla ei existenta.  Etimologic, termenul este de fapt un acronim construit din doi termeni “digital” si “literati”, intr-un cuvant – intelectuali care se ocupa cu media si / sau concepte digitale. Intr-un fel sau altul, prima generatie a disparut fizic sau ocupational. Unii au devenit formatori de opinie sau purtatori de cuvant ai epocii in care traim. Altii s-au imbogatit enorm, cine nu a auzit de miliardele lui Bill Gates (fondator Microsoft -53 de miliarde de USD, numarul doi in ierarhia celor mai bogati din lume) sau de cele ale lui   Lawrence Ellison (fondator Oracle – $28 de miliarde de USD) altii s-au imbogatit mai putin. Probabil ca sunt si membri ai acestei elite care nu au facut un ban din creatiile lor. Totusi tot ce misca astazi pe aceasta planeta este bazat pe rodul gandirii si muncii lor creative.

Pornind de la Johannes Gutenberg (1398 – 1468), omul care a fost creditat cu inventarea presei tipografice, care folosea, pentru prima dată în Europa, litere mobile, cu crearea aliajului folosit pentru acest tip de matriţe şi cu realizarea unei întregi serii de cerneluri uleioase pentru tipar mecanic, nu a avut talent la afaceri şi nu a obţinut profituri din invenţia sa. Numele lui a fost insa pastrat de istoria umanitatii ca deschizator de drumuri, care a dus societatea umana secole intregi spre cunoastere si creatie. Denis Pepin (1698) – inventatorul cazanului cu abur, James Watt (1712)  – inventatorul motorului cu aburi perfecţionat, considerat a fi început revoluţia ştiinţifică. Au venit dupa ei: Nicephore Niepce (1816) inventatorul fotografiei, Samuel Morse (184) – telegraful, Louis Pasteur, Ernst von Siemens. Dupa ei au urmat marii inventatori: in 1867-dinamita-Alfred Nobel, in 1876-telefonul-Alexander Graham Bell, in 1877-fonograful-Thomas Edison, in 1879-becul-Thomas Edison, in 1885-automobilul-Gottlieb Daimler şi Karl Benz in 1895-cinematograful-Fraţii Lumiere in 1895-telegraful fără fir-Guglielmo Marconi. Deci toti i-au urmat lui Johannes Gutenberg, care aproape fara nici o intentie a reusit sa ajute la propagarea ideilor.

Galaxia Gutenberg – sfârşit?

Nu stiu cati dintre voi au auzit de Marshall McLuhan, care a murit in 1980, la varsta de 69 de ani si este considerat “sfantul patron” al mediei occidentale si al culturii populare pe care aceasta o reprezenta. Mare parte din conceptiile sale au fost implementate de generatii de Digerati si propagate de cea mai importanta revista a noului ev digital, organul neoficial al Digerati in ultimele doua decenii  (aproape, din 1993) – Wired. Wired este o revistă americană, care are ca subiect tehnologia s”i noua medie”. Revista este deţinută de compania media Condé Nast Publications, care mai are revistele Vanity Fair, Vogue, The New Yorker şi Architectural Digest. În aprilie 2008, revista avea un tiraj mediu de aproximativ 700 de mii de exemplare.

McLuhan, de origine canadiana, a fost profesor, filozof, critic literar si teoretician ultimativ al new-media. Marshall McLuhan a prezis aproape 30 de ani inaintea coagularii internetului aparitia acestuia, forta si influenta pe care aceasta retea o va avea. Autorul a catorva carti fundamentale in aceste subiecte, el a folosit termeni de genul “Satul Global – Global Village”, “Mediumul este mesajul – The medium is the message” sau “Un radio de calitate construieste imagini si o televiziune de calitate nu le distruge”.

Doua dintre cartile lui au fost si sunt considerate fundamentale in intelegerea transformarilor care  au si vor avea loc cand ceea ce alt mare literat de cealalta parte a Atlanticului, Umberto Eco, a anuntat trecerea de la “memoria vegetala” (printul, cartea) la “memoria minerala” (siliconul, media digitala). Prima carte, publicata in 1992, “The Gutenberg Galaxy: The Making of Typographic Man” si a doua, la fel de importanta, in 1967 “The Medium is the Massage: An Inventory of Effects” au influentat profund prima generatie de Digerati si au creat “ideologia” vremurilor pe care le traim. O alta carte “War and Peace in the Global Village”, publicata in 1968, este o carte extrem de interesanta din doua motive: primul pentru ca este inspirata de “Finnegan’s Wake – Veghea lui Finnegan”  si al doilea pentru ca ea creaza o interfata intelectuala aplicativa  intre etapele dezvoltarii societatii umane. Incepand cu trecerea de la paleolitic la neolitic si terminand cu teliviziunea, pe care o descrie ca elementul “mood-mud” (starea de spirit noroioasa) in obiceiurile tribului audio-vizual, mare cunoscator al televiziunilor din Romania a fost McLuhan cu 60 de ani inainte de aparitia lor!

Intorcandu-ne la magnum opusul lui McLuhan, “Galaxia Gutenberg”, ajungem la o concluzie bizara. Am ajuns la frontiera galaxiei si totusi nu putem inca trece hotarul spre abisul digital. Creatia umana – “Enciclopedia Galactica”  a lui Asimov nu este inca digitala. Avem toate uneltele dar nu exista insa o apreciere exacta cum si care vor fi drumurile migratiei (migration path). Situatia de astazi arata cam asa:

• Dimensiunile Galaxiei Gutenberg: sunt in Biblioteca Congresului American cam 130 de milioane de unitati, din ele mai mult de 29 de milioane de carti. Biblioteca Centrala Britanica se mandreste   cu 97 de de milioane de unitati. Aprecierea este ca numai 45% din aceste unitati sunt comune. Toate celelalte biblioteci centrale din lume ar avea cam inca 70-80 de milioane de unitati, care nu sunt in posesia celor doua mari biblioteci centrale. Francezii nici macar nu vor sa publice cifrele lor.

• Estimand ca o carte are dupa scanat o dimensiune de  aproximativ  6 MB numai pentru text, numai Biblioteca Congresului American ar avea nevoie de 174.000.000.000.000 bytes (174 × 1012 bytes = 174.000 GB = 174 TB). Ce sa mai vorbim de celelalte.

• Problema nu sunt numai cantitatile, dar si tehnologiile necesare de scanare si accesare ale acestor cantitati gigantice. Asta ca sa nu mai discutam de bugetele necesare si de rezolvarea problemelor drepturilor de autor.

De aici nu putem avea decat o singura concluzie si ea este ca iesirea din Galaxia Gutenberg este dificila si se va putea face ori renuntand la o parte din mostenirea culturala a omenirii sau ca de fapt acest nou ev mediu despre care eu vorbesc va fi mai lung si mai intens decat ne-am dori.