Brad Meltzer: Jocul zero 03/02/2012
Posted by Theophyle in 1, Aventuri, Carte Contemporana (sec. 20-21), Carte Politica.Tags: Brad Meltzer, Carte Politica, Romanul Politist
comments closed
Brad Meltzer este un tanar (relativ, n. 1970) autor, considerat unul dintre cei mai talentati romancieri de actiune (politica), probabil un demn urmas a John Grisham. Meltzer este si scenarist si producator de seriale TV. Absolvent al Universităţii Michigan şi al Facultăţii de Drept Columbia, Brad Metzler este autorul a noua thrillere, primite cu entuziasm de cititori şi critică. În septembrie 2007, Metzler a participat la un grup de lucru, împreună cu CIA, FBI, diverşi psihologi şi Departamentul de Securitate Internă, subiectil dezbătut fiind posibilele variante pe care teroriştii le-ar putea utiliza pentru a ataca SUA. “Jocul zero” (The Zero Game) a fost publicat in Statele Unite in anuil 2005. Traducerea in limba roman a aparut anul trecut la editura RAO in traducerea Mihaelei Lazăr. (mai mult…)
David Yallop: Puterea si Gloria (2) 16/10/2009
Posted by Theophyle in 1, Biografica, Carte Contemporana (sec. 20-21).Tags: Biografi, David Yallop, Demeter, Romanul Politist
comments closed
The Power and the Glory (Puterea si Gloria) este un rezumat al anilor de viata ai Papei Ioan-Paul II, dar cu rozul ochelarilor dati la o parte. David Yallop a adunat o gramada de material pentru a prezenta ‘din spatele scenei’ povestea a ceea se s-a intamplat cu adevarat la Vatican, concentrandu-se pe caderea comunismului in Estul Europei, scandalurile care au atins Banca Vaticanului si scandalurile copiilor abuzati de preotii catolici pentru care Biserica Catolica a fost aratata cu degetul in ultimii ani. Dar, subiectul principal este Ioan-Paul si omul din spatele mitului.
Cartea este biografica pana la un punct si demoleaza cateva mituri legate de Ioan-Paul, nu in ultimul rand povestea anilor de tinerete din timpul razboiului, cand departe de a salva evrei din fata nazistilor, el a fost adapostit intr-o slujba protejata si a avut foarte putin de-a face cu rezistenta sau operatiunile de salvare ale oamenilor.
Cu toate ca Ioan-Paul a gasit sistemul communist detestabil, odata ce a devenit Papa, a adoptat diplomatia uzuala a Vaticanului cand a avut de-a face cu tarile comuniste, in loc sa incerce sa distruga acest sistem. Caderea comunismului a avut mai mult de-a face cu Presedintele Rusiei Gorbacheov decat cu Papa. Ioan-Paul II a fost impotriva teologiei liberale de sorginte stangista si acest lucru l-a facut sa incurajeze linia Presedintelui SUA Ronald Reagan de a incuraja guvernele de dreapta din America de Sud, in loc sa conlucreze cu preotii catolici de la fata locului pentru a-i ajuta pe cei sarmani.
Yallop a dezvoltat subiectul scandalurilor Bancii Vaticanului si al Bancii Ambrosiano si este descurajant sa vezi cum esaloanele de varf ale Vaticanului au fost total amestecate in spalare de bani , in timp ce Papa Ioan-Paul a refuzat sa schimbe ceva sau sa inlocuiasca pe cei care au avut un comportament criminal.
Dar, capitolele in care Yallop prezinta scandalurile legate de abuzul copiilor de catre preotii catolici sunt cele mai impresionante si triste. Papa a ramas agatat de punctual sau de vedere oficial: “fiecare familie trebuie sa aiba camera private pentru a discuta probleme de familie”( “every family must have private rooms to discuss family matters”) si intotdeauna el a pus opreliste asupra scandalurilor pentru a pastra reputatia bisericii, in fata drepturilor celor abuzati de preotii catolici de a apela la justitie pentru a cauta dreptatea legala.
Aceasta carte nu reprezinta o poveste prea vesela, dar cei care sunt interesati de Biserica Catolica trebuie sa o citeasca. Pe la noi nu au aparut in ziare sau la stiri prea multe amanunte legate de aceste scandaluri sau de viata lui Ioan-Paul. Bineinteles, Papa Ioan-Paul II va fi sanctificat in curand de catre biserica asupra careia a domnit, dar nimeni dintre cei care au citit cartea nu se va bucura de acest lucru. Este si mai trist ca actualul Papa este absolut la fel in politica cu Ioan-Paul II
Postat de @demeter
David Yallop: In numele Domnului (1) 15/10/2009
Posted by Theophyle in 1, Carte Contemporana (sec. 20-21).Tags: David Yallop, Demeter, Romanul Politist
comments closed
David Anthony Yallop (nascut la 27 ianuarie 1937, Londra) este un scriitor britanic care scrie numai despre crime nerezolvate. In anii ’70 a scris de asemenea scenarii de Tv pentru comedii la canalul BBC.
Prima carte a lui Yallop To Encourage the Others (Sa-i incurajam pe ceilalti) a facut ca Guvernul Marii Britanii sa redeschida dosaul cazului de crima Craig/ Bentley – dosar care fusese oficial inchis de 20 de ani. Cartea, care a provocat o dezbatere majora in Camera Lorzilor si un documentar-drama de Tv tot a lui Yallop, a convins pe multi, inclusiv pe fostul ministru de finante – lordul Gardiner, lorzii Arran si Goodman, autorul Arthur Koestler, ca a avut loc o judecata nedreapta a procesului.
A doua carte a lui Yallop, The Day the Laughter Stopped (Ziua cand s-a oprit rasul) a fost aclamata de ambele parti ale Atlanticului ca fiind o biografie corecta si o reabilitare postuma a starului de filme mute Roscoe (Fatty) Arbuckle si care de asemenea a rezolvat o crima misterioasa ce avusese loc cu 50 de ani inainte.
A treia carte, Beyond Reasonable Doubt? (Mai presus de orice indoiala) a dus direct la eliberarea unui barbat condamnat pe viata pentru o dubla omucidere in Noua Zeelanda. Urmare publicarii cartii, lui Thomas i s-a acordat o amnistie regala si dupa o deliberare in Comisia Regala – un million de dolari compensatii.
A patra carte a lui Yallop, Deliver Us From Devil (Scapa-ne de Diavol) a fost scrisa ca urmare a dorintei unora dintre magistratii Marii Britanii de a inchide cu orice prêt un om considerat criminal (the Yorkshire Ripper), iar declaratiile sale catre un politist in iunie 1980 s-au dovedit adevarate. Astfel, David Yallop si-a stabilit o reputatie de ‘cautator/ fauritor de dreptate’. A primit si primeste numeroase scrisori din toata lumea in care i se cere sa investigheze o crima sau o judecata considerata nedreapta. Intr-una din aceste scrisori a fost rugat sa investigheze o moarte speciala. Cererea venea din interiorul Vaticanului (surse nenumite), iar moartea era a Papei John Paul I. Yallop a inceput investigatiile pentru cartea In God’s Name (In numele Domnului – tradusa Ro., ed. ALL) care a fost tradusa in 40 de limbi straine si a castigat Crime Writers’ Gold Dagger Award – premiul pentru cea mai buna carte ne-fictiune a anului 1984.
Urmatoarea carte a lui Yallop, To the Ends of the Earth (Spre sfarsiturile lumii) relateaza urmarirea si prinderea Sacalului – considerat unul din cei mai important teroristi ai lumii – si care a fost condamnat si incarcerat in Franta.
In Numele Domnului a fost in topul listelor de bestseller peste tot in lume si contine revelatii explozive si dramatice despre afacerile interne ale Vaticanului. In timpul noptii dintre 28-29 septembrie 1978, Papa John Paul I, Albino Luciani, cunoscut ca ‚Papa zambitor’, a murit la 33 de zile dupa alegerea sa ca Papa. Yallop a concluzionat dupa trei ani de cercetari ca Papa a fost asasinat si prezinta dovezile sau ceea ce el numeste dovezi (circumstantiale) in cartea sa, aratand un lant de figuri centrale in cler, finante, banci, care aveau interesul ca acest Papa sa dispara. Pana in ziua de astazi principala intrebare din carte a ramas fara raspuns.
Cartea este extrem de interesanta si descalceste itele finantelor Vaticanului – o bogatie imensa, legaturile cu Banca Ambrosiano, loja P2 si multe altele. De citit.
Postat de @demeter 🙂
Neil Griffiths: “Obsesia Caravaggio” 06/07/2009
Posted by Theophyle in Carte Contemporana (sec. 20-21).Tags: Critica Literara, Demeter, Romanul Politist
comments closed
Neil Griffiths este un autor britanic contemporan, care pana acum a reusit sa aiba 2 gemeni si doua carti publicate: “Betrayal in Naples” (Tradare in Neapole) a castigat Premiul Author’s Club First Novel si “Saving Caravaggio” (Salvand Caravaggio), tradus in romana ca “Obsesia Caravaggio”, care este pe lista scurta pentru cel mai bun roman de la premiile Costa Book. Griffiths lucreaza in televiziune si a scris scenarii pentru Radio 4 in Londra. Il puteti gasi de asemenea pe blogul literar de la ziarul The Guardian.
In “Obsesia Caravaggio”, detectivul specializat in opere de arta furate Daniel Wright este pe urma Nativitatii lui Caravaggio. Ca expert in opera acestui pictor, este obsedat de pictura si hotarat sa o salveze din mainile Mafiei italiene, care o foloseste ca plata in afacerile cu droguri si in asasinate. In ciuda superiorilor si riscand totul – inclusive casatoria si cariera – Wright va porni intr-o vanatoare la limita legii din Florenta pana in sudul Italiei. Moartea il va urma pretutindeni.
Daniel Wright, politist britanic,(personajul principal) a carui slujba este sa recupereze opere de arta furate, merge des in Italia si intr-una din calatorii, in Calabria, vede aceasta pictura: Nativitatea. Wright este expert in Caravaggio si doreste gloria recuperarii panzei in loc sa lase politia italiana sa se ocupe de treaba.
Pictura fusese taiata din rama intr-o biserica din Palermo in 1969 si nu mai fusese vazuta de atunci (Acesta a fost un furt real). Daca ar aparea, ar fi pe prima pagina a ziarelor din intreaga lume.
Este o poveste cu actiune din plin si probabil va fi ecranizata cu Tom Hanks in rolul principal (Tot s-a specializat in Italia si pictori). Exista doua subiecte pe doua planuri: furtul operei de arta si casatoria cam esuata (omul pleaca in misiune a doua zi dupa nunta), plus o tanara intalnita pe plan local.
Descrierile Italiei sunt superbe: Florenta sub zapada sau Calabria intr-o furtuna. Dar cel mai mult impresioneaza descrierile lumii criminale. Oamenii cu talente sunt folositi, dar clasica greseala este sa uiti ca “…un talent nu are nici o valoare daca nu este in serviciul celor puternici…”
“Merita o pictura sa mori pentru ea?” ( de pe coperta editiei originale) Ce riscuri iti poti asuma pentru a recupera o opera de arta? Care este moralitatea riscului pierderii altor opere in vanatoarea si eventuala recuperare a uneia? In ce punct aceasta vanatoare facuta pentru gloria de a o recupera trece de linia dintre bine si rau?.
Cartea este de fapt portretul unui om, mai degraba decat o poveste pura de detectivi. Scriitorul reuseste sa redea extreme de bine subiectul, naratiunea, descrierea peisajelor (in special Calabria cea arida si uitata) si a personajelor, amintind de Graham Greene.
Neil Griffiths:
“ Cum sa scrii cea mai buna carte din lume… In primul rand trebuie sa crezi ca esti cel mai bun scriitor din lume. Cand am inceput sa scriu acum 20 de ani, intentia mea era ca la un moment dat sa castig premiul pentru cea mai buna carte scrisa de un om vreodata… Dar, dat fiind subgenul in care lucrez – literatura crimei – si, ca sa marturisesc, o lipsa a unui talent suprem, care este necesar pentru a fi intre primii, sunt gata sa accept ca nu va fi niciodata posibil ca sa castig acel premiu. Credeti ca sunt singurul cu asemenea ganduri? Aparent, nu. O “sursa” literara m-a informat recent ca invidia profesionala este blestemul nespus al unui scriitor si multi autori pierd o gramada de timp incercand sa gaseasca moduri inovatoare de ridicare a standing-lui personal in lumea literara, pe cat timp pierd scriind operele proprii. “
Postat de @demeter 🙂