Nerea Riesco: Ars Magica 11/12/2009
Posted by Theophyle in 1, Carte Contemporana (sec. 20-21).Tags: Esoterica, Mistica, Religie, Romanul Istoric, Vrajitorie
comments closed
Nerea Riesco este o tanara scriitoare spaniola, care a reusit sa-mi capteze atentia cu o prima carte intitulata “Sangele Inocentilor”, care nu stiu daca a fost tradusa in limba romana. A doua carte “Ars Magica” a fost publicata in limba romana de Editura Rao acum cateva saptamani. Eroul principal al acestei carti este un personaj istoric adevarat, poate primul anchetator legist din istoria omenirii. Alonso de Salazar y Frías a fost un inchizitor care a trait cu adevarat in Spania la inceputul secolului al XVII-lea si este primul anchetator care a folosit tehnici medico-legale bazate pe cunostintele acumulate de savantii renasterii, inclusiv tehnici si descrieri anatomice ale lui Leonardo da Vinci. Alonso de Salazar este fratele imaginar al lui William din Baskerville, inchizitorul cult si savant din “Numele trandafirului” a lui Umberto Eco. Se vede in cartea Nerei Riesco influenta profunda a lui Eco. La fel ca in “Pendulul lui Foucault”, unde Eco foloseste numele celor 10 sefirot cabalistice, Riesco numeste fiecare capitol dupa numele unei vraji sau formule magice, conceputa pentru a rezolva o problemă diferita.
Cartea trateaza o temă pasionantă, care readuce forţa tradiţiei magice a culturii spaniole, în care este implicată chiar şi elita puterii politice şi religioase din secolul de aur al Spaniei, şi care se bazează pe un episod din istoria Spaniei, ce a rămas documentat şi uitat, în mod misterios, în subsolurile Sfântului Oficiu al Inchizitiei timp de aproape trei secole. Dosarul care rezultă din investigaţiile moderne a avut mai mult de 5000 de coli de hârtie, toate fiind legate în opt volume, care nu au fost publicate niciodată. Documentaţia a fost descoperita de către istoricul american Henry Charles Lea. El a menţionat atunci această documentaţie intr-o lucrare despre Inchiziţia spaniolă din 1906. Salazar a devenit celebru in lumea anglo-saxona în 1941 cand autorul englez Charles Williams i-a dedicat cartea sa “Witchraft of Salazar” (Frías în memoria inmortal de Alonso de Salazar y Frías).
Cartea incepe in 1610, în Logrono, unde unsprezece persoane acuzate de vrăjitorie au fost condamnate la moarte prin ardere pe rug (auto de fé de las brujas). Superstitiile populare din regiunea Biscaya şi Navarra acuza prezenta demonului şi a adepţilor săi. Pentru a linişti populaţia, Sfântul Oficiu îl trimite pe Alonso de Salazar y Frías, un inchizitor sceptic, care-şi formuleaza credinţa în Dumnezeu diferit de canoanele epocii şi care nu crede nici în diavol şi nici în vrăjitoare. Povestea sa se intersectează, în mod iremediabil, cu cea a tinerei Mayo, care bate drumurile vânzând vrăji şi descântece. De-a lungul călătoriei lor, amândoi vor fi nevoiţi să se înfrunte cu puteri perverse, care le vor presăra în cale obstacole, dar şi cu moartea persoanelor pe care le iubesc cel mai mult pe lume.
Cartea este si un dictionar interesant de vraji si vrajitorie, contemporane intamplarilor descrise. Este o carte citibila, scrisa ingrijit si un fel de Umberto Eco pentru cititorii mai putin pretentiosi. Cartea are 480 pagini si este recomandata numai adultilor. Extrem de utila in zilele acestea de nervi, un fel de calmant daca doriti. Eu chiar o recomand pentru iubitorii de magie, istorie si detectivi.
Raymond Khoury: Ultimul templier 27/10/2009
Posted by Theophyle in 1, Carte Contemporana (sec. 20-21), Istorie Alternativa.Tags: Demeter, Istorie, Romanul Istoric
comments closed
Raymond Khoury (n. 1960 in Beirut, Lebanon) este scriitor si autor de scenarii de film, cunoscut ca autor al bestseller-ului din 2006 ( conform New York Times ) The Last Templar (Ultimul templier, tradus in Ro., Ed. Nemira).
Raymond Khoury este nascut in Liban, dar a crescut in Rye, New York din 1975, cand familia a fugit de razboiul civil. Khoury s-a intors in Liban si a urmat cursurile American University of Beirut, unde a studiat arhitectura si in acelasi timp a ilustrat mai multe carti pentru copii la Oxford University Press Middle East office. Din cauza reizbucnirii razboiului, in februarie 1984 a fost evacutat din Beirut de U.S. Marine Corps intr-un elicopter. Astazi, Khoury traieste in Londra cu sotia si cele doua fiice.
Dupa cateva luni de munca la o firma de arhitectura din Londra, Khoury s-a mutat in Fontainebleau, Franta, unde a dobandit un MBA de la European Institute of Business Administration (INSEAD). Dupa terminarea studiilor s-a intors la Londra, unde a lucrat intr-o banca de investitii. In timpul neobisnuitei sale cariere de arhitect si bancher, Khoury a inceput sa scrie scenarii de film impreuna cu un bancher de pe Wall Street si el autor amator de scenarii. Una din ideile dezvoltate de cei doi a ajuns finalista intr-o bursa Fulbright pentru scenarii de film.
In 1996, Khoury a scris adaptarea pentru film a romanului lui Melvyn Bragg – The Maid of Buttermere . Robert DeNiro a anuntat in acelasi an ca va produce filmul si va avea rolul principal. Khoury a scris de asemenea pentru BBC seria Spooks (cunoscuta ca MI:5 in SUA) si Waking the Dead.
La inceputul carierei de autor de scenarii, chiar inainte de a avea un agent pentru reprezentare, Khoury a scris un scenariu numit The Last Templar, despre comoara pierduta a Cavalerilor Templieri. Dupa 18 luni de cercetari si scris, Khoury a dat unui prieten manuscrisul spre citire si acesta i-a sugerat sa-l transforme intr-o carte. Cu acordul autorului, prietenul a aratat manuscrisul scenariului unui agent literar, care a oferit o suma cu sase cifre ca avans de la o editura pentru a scrie cartea bazata pe acest scenariu, cu conditia sa excluda toate referirile la religie. Cu toate ca nu vanduse nici o alta carte, Khoury a refuzat si banii si publicarea cartii in aceste conditii.
Lasand acest scenariu deoparte, Khoury a lucrat pentru filme mai multi ani, avand o cariera de succes la Londra si Hollywood. Un alt agent literar care il reprezenta a citit scenariul de la The Last Templar si l-a indemnat sa scrie un roman, asa ca in 2002 Khoury a reinceput documentarea si scrisul care i-au luat trei ani. Cartea s-a vandut rapid si a fost editata prima data in Anglia in 2005. A devenit curand bestseller in New York Times timp de 11 saptamani. A fost tradusa in 38 de limbi straine si publicata in peste 40 de tari.
Au urmat „The Sanctuary” (Sanctuarul) in August 2007, si, „The Sign” (Semnul), in 2009.
Ultimul Templier
In 1291 d.Hr., urmare caderii orasului Akko ( Acra), din cadrul Regatului Latin al Ierusalimului, o mica parte din Cavalerii Templieri parasesc orasul cu o lada. Vaporul lor Falcon Temple, este stricat intr-o furtuna pe mare si se scufunda. Unul dintre cavaleri este ranit grav si moare dupa ce ascunde lada si trimite o scrisoare codificata catre Marele Maestru al Templierilor.
Ultimul Cavaler supravietuitor al masacrului ajunge in Paris in 1314, la timp ca sa-l vada pe Marele Maestru ars pe rug dupa ce a refuzat sa dezvaluie locul unde era ascunsa comoara Templierilor. Ultimul cavaler isi dedica viata mentinerii legendei Cavalerilor Templieri in pofida Bisericii Catolice.
Nu mai povestesc pentru ca doresc sa cititi cartea si sa va bucurati de ea.
Postat de @demeter 🙂
Romanul Istoric: Massimo Manfredi 07/07/2009
Posted by Theophyle in Carte Contemporana (sec. 20-21).Tags: Demeter, Istorie, Romanul Istoric
comments closed
Valerio Massimo Manfredi (nascut in 1943) este istoric, scriitor, arheolog si jurnalist italian. S-a nascut si traieste in aceeasi casa din Piumazzo di Castelfranco Emilia, provincia Modena , langa Bologna, si este casatorit cu Christine Fedderson Manfredi, care traduce cartile sale din italiana in engleza. Au doi copii. Valerio Massimo Manfredi se defineste ca “Un topograf al lumii vechi”. Din anul 1978 isi petrece timpul predand in mai multe universitati europene, sapand ruine in arealul Mediteranei si Orientului Mijlociu si scriind romane.
Manfredi este Profesor de Arheologie clasica la Universitatea din Milano „Luigi Bocconi” si o fata cunoscuta la televiziunile din Europa, conducand expeditii stiintifice, excavari si explorari in Italia, Israel si alte tari. A publicat articole stiintifice si esee, precum si romane istorice, incluzand trilogia Alexandru cel Mare si Ultima Legiune. Trilogia Alexandru cel Mare a fost publicata in 36 de limbi straine, in 55 de tari, iar Ultima Legiune a fost baza scenariului pentru filmul cu acelasi nume din 2007.
A fost votat Omul Anului 1999 de catre Institutul American de Biografie (American Biographical Institute). Care este secretul succesului romanelor sale ?
El raspunde :
“ Intr-o lume suprapopulata, intr-o multime care iubeste reflectoarele si omoara misterul, oamenii au nevoie sa viseze. Cand eram copil si traiam la tara, puteai percepe necunoscutul iesind noaptea afara din casa. Crengile copacilor erau ca niste uriasi, strigatul bufnitei, totul era mare si magic, amenintator.”
Cum putem sa visam din nou? “Traind simplu, in armonie cu natura, pastrand controlul gandurilor proprii, imbogatind mintea in concordanta cu alte minti.”
Tiranul
Ne aflam in Sicilia anului 412 BC: duelul infinit intre un barbat si o supraputere incepe. Omul este Dionysius, stapanul (Tiranul) Siracusei. Supraputerea este Cartagina, oras mercantil si stapana marilor. In urmatorii opt ani, cuceririle militare brutale vor dobori inamici nenumarati si de asemenea multi prieteni pentru a face din Siracusa cel mai puternic oras grec, la vest de Grecia continentala. Tiranul construieste cea mai mare armata a antichitatii si inventeaza masinarii de razboi oribile pentru a le folosi impotriva Cartaginezilor, contra carora va lupta pe parcursul a cinci raazboaie. Dar cine a fost Dionysius? Istoricii l-au condamnat ca pe unul dintre cei mai nemilosi si egoisti despoti. Dar, el a fost in acelasi timp patronul artelor, dramaturg, poet si un iubit tandru.
Trilogia Alexandru cel Mare
Alexandru: Fiul visului – Inainte de nasterea sa, profetii au prevestit ca Alexandru, fiul regelui Filip al Macedoniei, va fi destinat maretiei. Din copilarie, printul a fost scolit de cei mai buni profesori si antrenat de cei mai buni soldati pentru a atinge o putere extraordinara in corp si spirit. Descendent al lui Hercule si Ahile, Alexandru a dorit sa-si intreaca predecesorii in eroism si onoare, iar tovarasii pe care i-a ales s-au straduit si s-au dovedit a fi la inaltimea destinului sau, asemuit unui zeu. Chiar din frageda tinerete, puterile lui erau nemaivazute. Intr-o singura zi l-a imblinzit pe Bucephalus. In prima sa batalie, trupele sale au invins imbatabila Banda sacra. A crescut inconjurat de comploturi mortale si intriga de la curte, dar prietenii i-au jurat credinta si l-au urmat pana la capatul lumii. Cu ajutorul acestui grup de prieteni credinciosi, vointa lui Alexandru ar putea transforma visele de cucerire in realitate, in ciuda puternicelor orase din Persia si din misteriosul Est…iar destinul lui ii va purta pe toti spre glorie.
Alexandru: Nisipurile lui Ammon – Manfredi isi intoarce atentia catre razboaiele lui Alexandru cel Mare in Campania din Persia, concentrandu-se pe seria de batalii memorabile dintre Alexandru si un rival, general mercenar, Memnon din Rodos. Duplicitatea este la ordinea zilei cand incepe batalia, cu Memnon angajandu-se intr-o serie de manevre surpriza, atacuri si ambuscade, care, la inceput, il dau inapoi pe marele cuceritor. Alexandru stie ca trupele sale sunt superioare si in final va castiga batalia, dar chiar si asa nu se poate opri sa nu admire curajul rivalului sau, care denunta motivatiile lacome si expansioniste ale cuceritorului. Misterioasa moarte a lui Memnon de o boala necunoscuta este sfarsitul bataliei, dar Manfredi il impinge pe Alexandru intr-o alta lupta: aceea pentru frumoasa sotie a lui Memnon, Barsine, pe fundalul bataliilor cu fortele navale din Tyrian, care ii blocheaza intrarea in Egipt..
Alexandru: Capatul lumii – Toata viata sa, Alexandru s-a confruntat cu limitele pe care zeii le-au pus in calea muritorilor. Aceasta pasiune de a invinge l-a impins in cucerirea oraselor, a armatelor si a unificat un imperiu vast. Alexandru nu mai era un simplu Rege al Macedoniei. Liga Pan-Helenica l-a numit Lider Suprem, Egiptul l-a incoronat Faraon si toata Persia l-a recunoscut ca Mare Rege. A fost un mostenitor adevarat al lui Ahile si Hercule, un conducator care si-a condus trupele la victorie peste Nil, Tigru si Eufrat. Acum, cucerirea Indiei va pune toata Asia in mainile sale.
Dar, armata sa a atins limitele de a suporta aceste razboaie, iar costul victoriilor a fost mare – in sange, tradare si tragedii. Alexandru isi pierde sotia, calul favorit, cainele credincios si pe Hephaestion, cel mai apropiat tovaras din tinerete. Cu toate acestea, crede ca inteligenta si vointa ar putea transforma imperiul pe care l-a cucerit intr-un imperiu pe care l-a visat, nedivizat intre victoriosi si invinsi, doar un popor unificat sub comanda sa. Alexandru a fost destinat unei glorii fara limite de timp, intre eroi muritori si zei deopotriva, atat in timpul vietii sale, cat si in legenda eterna.
Ultima Legiune
Roma antica, gladiatori, istorie. Acest roman le cuprinde pe toate. Asa ca, Dino De Laurentiis, producatorul Gladiatorului, a ecranizat si acest roman. Situat in anii ultimi ai Imperiului Roman, o trupa de soldati de origine britanica incearca sa salveze imperiul decadent prin instalarea lui Romulus Augustus, fiul ultimului imparat, ca rege. Filmul are in distributie pe: Colin Firth, Sir Ben Kingsley, John Hannah , Kevin McKidd si Aishwarya Rai.
Cam toate romanele lui Manfredi au fost traduse in romana. Le-am citat numai pe acestea pentru a va trezi gustul catre un scriitor care nu are nevoie de laude, interviuri de promovare a cartilor, bloguri. Omul este extrem de serios in documentare si are un extraordinar talent de povestitor, fara a lungi descrieri, dialoguri, echilibrand romanele; niciodata cititorul nu poate lasa cartea din mana pana la sfarsit.
Postat de @demeter 🙂
Romanul Istoric: Taina Inchizitorului Eymerich 28/05/2009
Posted by Theophyle in Carte Contemporana (sec. 20-21).Tags: Demeter, Esoterica, Romanul Istoric
comments closed
Valerio Evangelisti (nascut la 20.06.1952, in Bologna, unde traieste si astazi) este unul dintre cei mai populari scriitori italieni de proza fantastica, SF si horor. Este cunoscut mai ales pentru seria sa de romane avandu-l ca personaj principal pe inchizitorul Nicolas Eymerich si pentru trilogia Nostradamus (traduse si in lb. romana). Cateva din cartile sale sunt vazute ca parte din curentul literar “Noul Epic Italian”. Evangelisti a terminat stiintele politice in 1976 cu o teza istorico-politica.
Pana in 1990 cariera sa a fost mai ales academica si a lucrat si pentru Ministerul Italian de Finante (departamentul Trezorerie). Primele sale lucrari au fost eseuri istorice, incluzand 5 carti si 40 de articole. In 1993 romanul sau “Nicolas Eymerich, inquisitor” a castigat Premiul Urania, infiintat pentru a promova noi talente. Au urmat alte romane, avandu-l pe Eymerich personaj principal: „Eymerich’s Chains„, 1995 (Lanturile lui Eymerich), „Eymerich’s Body and Blood„, 1996 (Corpul si sangele lui Erymerich), „Eymerich’s Mystery„, 1996 (Misterul lui Eymerich), Cherudek (1997), („Picatrix, the Stairway to Hell”, 1998 (Picatrix, scara spre infern),”Eymerich’s Castle„, 2001 (Castelul lui Eymerich), Mater terribilis (2002).
Nicolas Eymerich este un personaj istoric real, membru al ordinului Dominicanilor si Mare inchizitor in Spania. S-a nascut in 1320 in Gerona, Catalonia si a murit in 1399. Interpretarea data de Evangelisti personajului este cruda, acesta actionand fara mila in interesul Bisericii Catolice impotriva amenintarilor naturale sau supernaturale. In acelasi timp este inzestrat cu o inteligenta iesita din comun si o cultura fenomenala. In romanele seriei el investigheaza fenomenele misterioase ale Europei Medievale si biografia lui Eymerich, care influenteaza multe din evenimentele istorice ale epocii; de multe ori, solutia ghicitorilor vine din povestirile narate alaturi de tema principala, care se deruleaza si in prezent si in viitor.
“Taina inchizitorului Eymerich” a fost tradusa in lb. romana si a aparut in 2005, la editura ALLFA, fiind considerata ca “Una dintre cele mai originale creatii literare ale ultimelor decenii’. Evangelisti, pentru a da viata personajelor, a amestecat diverse pasiuni: politica, SF, istorie (studiata aprofundat), psihiatrie, ezoterism, horror, rezultand o literatura de reconstructive istorica.si poate mai mult decat atat.
Un alt succes a fost in 1999, (tradus in lb.romana si in numeroase alte limbi straine) – trilogia “Magus”, o biografie romantata a faimosului autor de profetii Nostradamus. Cele trei carti sunt: „The Omen” (Profetia ), „The Deceit („Deceptia) si „The Abyss” (Abisul), cu mare succes peste tot. S-a adaugat a patra carte “Magus: Il Romanzo di Nostradamus” (Magul: Romanta lui Nostradamus), publicata in 2000.
Romanele lui Evangelisti sunt extrem de apreciate in Franta (unde au castigat numeroase premii), Spania, Germania si Portugalia. In prezent este directorul magazinului Carmilla. In ultimii ani a scris cateva lucrari care demonstreaza atractia sa catre muzica heavy metal si anume, colectia de nuvele scurte Metallo urlante (Metalul urlator), Black Flag (Steagul negru), Antracite (Antracit). Unul dintre ultimele sale romane “ Noi saremo tutto” (Noi vom fi totul)” parcurge mai multe decenii din secolul trecut, explorand viata lui Eddie Florio, un gangster, pe fundalul istoric al sindicatelor si ale bataliilor muncitorilor pentru drepturi civile.
Mexico este fundalul pentru urmatoarele doua nuvele: “ Il collare di fuoco” (Gulerul de foc), publicat in noiembrie 2005 si “ Il collare spezzato” (Gulerul spart) publicat in octombrie 2006. In 2007 “La luce di Orione” (Stralucirea lui Orion) a fost publicata, a 9-a din seria Eymerich. Ultimul sau roman este “Tortuga”, un roman despre piratii din Caraibe, publicat in 2008.
Cateva din gandurile sale:
“Intotdeauna am lucrat singur, intre 12 noaptea si 6 dimineata, in biroul meu, cu berea si tigarile alaturi. Sunt orele cand sunt lasat in pace de toata lumea.. Astazi lucrez la mai multe proiecte, iar suma cercetarilor este enorma, avand in vedere natura istorica a scrierilor mele.
In cartea,” Taina inchizitorului Eymeric” . Eymerich are o confruntare cu Wilhelm Reich, din care pare ca iese invingator. In realitate, ceva s-a schimbat in sufletul sau. In romanele care urmeaza el va avea confruntari cu adevaratul sau dusman, partea feminina. O parte feminina abstracta in Cherudek, mai concreta in Picatrix, pana la ultimul meu roman. Oricine poate gasi aici o paralela marcanta cu una din temele romanelor despre Nostradamus, text care furnizeaza cheia si pentru intelegerea ciclului Eymerich.
Pot sa adaug ca intotdeauna caut teorii stiintifice capabile sa se apropie de magie si sa dea explicatii unor credinte strabune. Pe de alta parte, cred ca stiinta tinde adesea sa cada in pacatul pozitivist de a crede ca rezultatele sale sunt imbatabile, tratand de eretic pe oricine pune intrebari, chiar daca acesta se inspira din metode stiintifice. Cateodata, acesti eretici au cate ceva de spus. De exemplu, consider timpul ca pe un factor subiectiv. Adevarul timpului ne scapa. Prezentul, ca si trecutul sunt filtrate in cartile mele atunci cand este vorba despre Eymerich. In cateva din cartile mele recente imi doresc ca cititorul sa se intrebe daca aventura are loc cu-adevarat sau daca personajul principal l-a visat. Oameni ca Eymerich suprevietuiesc in epoca lor si reapar in timpurile noastre cu tot cortegiul de monstrii si halucinatii.
Spiritualismul care se regaseste in cartile mele …(multi compara cartile mele cu cele ale lui Umberto Eco…il admir enorm, dar nu avem nimic in comun)…am luat in considerare un univers in care realitatea materiala poate fi modelata in parte de gandire. In gandirea mea am fost inspirat de Plotin, Hermès Trismegiste, dar si de Jung si Heisenberg. Cu toate acestea, nu cred cu adevarat in aceasta conceptie: nu cred orbeste in nimic. Este pur si simplu o ipoteza intelectuala care imi place. Poate ca ea raspunde unor intrebari pe care mi le pun fara sa vreau.
Am descoperit acum multi ani ca multe dintre arhetipuri corespund unor anumite valori. Cred ca batalia ancestrala care se poarta si astazi este intre simbolurile masculin si feminin, soarele si luna, cultura si natura, castigate pana in prezent de primul dintre antagonisti. Dar scopul nu ar trebui sa fie victoria unuia, ci mai degraba un acord. Trebuie sa adaug ca fac apel la un mare numar de simboluri pentru a ajunge la subconstientul cititorilor mei. Din cauza aceasta, pentru o perioada din viata mea, am fost colaborator si prieten cu un psihiatru terapeut italian, de mare reputatie.
Nu sunt interest de ocultism, ci de ezoterism, ca filozofie si de conceptia universului dominat de ratiune. Intre ocultisti si ezoteristi exista un conflict istoric. In seria despre Nostradamus, el este subiectul principal si nu profetiile sau pasiunea sa pentru magia neagra. Nu ma intereseaza fantomele, mesele care se misca sau previziunile despre viitor.”
postat de @demeter
Romanul Istoric: Ducesa de Milano 30/04/2009
Posted by Theophyle in 1, Carte Contemporana (sec. 20-21).Tags: Critica Literara, Demeter, Renastere, Romanul Istoric
comments closed
Romanul istoric este unul din cele mai vechi si mai iubite tipuri literare. El alterneaza între ficţiune şi documentatie istorica. Ficţiunea este construita cu anumite informatii (date, evenimente, limbaj) identificabile şi în cronici istorice si in alte scrieri de specialitate. Personajele pot fi reale sau ficţionale prezente in istorie ( sau nu) in diferite ipostaze prezentate in romanul respectiv. Romanul istoric poate fi o fictiune totala, o istorie alternativa, o romantizare, saga unei familii sau a unui trib sau in sfarsit un mister istoric (Historical whodunnit).
In romanul istoric trecutul istoric şi prezentul, viaţa adevărată şi viaţa fictiva se interferează în permanenţă pentru a se “propune reciproc ca dublul unuia al celuilalt sau ca dublul uneia al celeilalte”. În romanul istoric se pot citi şi alte texte, uneori singurele ce atestă anumite evenimente istorice, relaţia dintre ele fiind, evident, una intertextuală. Cititorul unui roman istoric este transpus imaginar într-o lume pre-existentă conţinutului textual citit, el „trăieşte” conţinutul imaginar al altor texte, acolo unde au existat „într-adevăr” anumite realităţi atestate documentar. Invers, autorul va cerceta mai întâi foarte atent cronici şi documente, pentru ca apoi să scrie romanul istoric .
Raportat la convenţiile unui curent literar, romanul istoric este unul romantic, numai că uneori acesta este deghizat, în dependenţă de mesajul pe care autorul vrea să-l transmită indirect unui anumit segment de cititori, pentru a stimula sau manipula (prin efectele unui eu simbolic) amintirea documentară a trecutului acestora.
Astazi vom rezenta un superb roman istoric, bestseller international care a fost tradus si in limba romana: Ducesa de Milano de Michael Ennis
Aceasta complexa, ambitioasa lucrare despre Italia Renascentista exploreaza evenimente volatile, intamplate intre 1491 – 1508, pe cand ducii de Neapole si Milano comploteaza, Papa se joaca cu politica, iar tanarul rege de Valois, Charles VIII clameaza suveranitatea asupra casei de Milano pentru a pune mana pe comorile sale, a porni in cruciada cu acesti bani si pentru a instala autoritatea franceza.
Protagonista atragatoare a romanului este Beatrice d’Este, iubitoare a poeziei lui Dante. Casatorita la 15 ani cu Lodovico Sforza (Ludovico il Moro – Maurul), 40, inteleptul, crudul si puternicul fiu al unui condotier pornit din nimic, Beatrice intai il uraste, apoi se indragosteste de sotul sau, impartasindui-i visele de marire si de conducere ale intregii Italii.
Beatrice se lupta cu vara sa Isabella de Aragon, sotia lui Gian Galeazzo Sforza pentru titlul de Ducesa de Milano, cu care impartaseste prietenia si apoi ura. Romanul exploreaza masinatiile politice, oferind o descriere fascinanta a puterii detinute de femeile influente intr-un timp cand se presupune ca aceasta era rezervata pentru barbati.
Temele din carte sunt universale: sacrificiul matern, onoarea familiei, prapastia dintre generatii, ura-iubirea dintre mama-fiica. Extrem de bine documentata, lucrarea contine inserate pasaje din scrisorile lui Leonardo da Vinci, care era inginer la curtea din Milano.
Personajele pasionate, pline de viata, cardinali, condotieri, aristocrati, toti avizi de putere, fac din acest roman un „must” de citit. Autorul a facut pentru fictiune ceea ce Barbara Tuchman a facut pentru istorie: scrierea intr-un stil familiar si usor citibil despre mari episoade din trecut. Si sa nu uitam ca vorbim despre una dintre cele mai infloritoare perioade din istoria europeana, in care este plasata aceasta love-story psihologica, plina de spionaj. Cartea este bine scrisa, pesonajele corect conturate pentru iubitorii tipului este recomandat cu caldura.
Postat de @Demeter
Theophyle Books Blog 