jump to navigation

Pauza: Despre Ouale de Paste 16/04/2009

Posted by Theophyle in Pauza.
Tags: , ,
comments closed

80-1Astazi este Joia Marea, zi in care credinciosii ortodocsi pregatesc ouale Pastilor. Am hotarat sa va povestesc istoria oualelor de Paste. Singura culoare a traditiei antice  este  rosul. Celelalte culori cu care credincioasele ortodoxe vopsesc ouale sunt parte din traditiile locale inradacinate de generatii/moda, dar nu fac parte din canonul antic al bisericilor Estice-Ortodoxe. Doua versiuni la aceasta semnificativa traditie Pascala. Ambele legate de Miriam din Magdala (Maria Magdalena). In prima versiune se povesteste de intalnirea Mariei cu un centurion Roman, cel care-l pazise pe Iisus cand acesta se afla pe cruce. Maria tine in mana un talger cu oua proaspete pe care le ducea la masa Apostolilor. Maria vorbind centurionului povesteste ca Iisus a inviat Christos anesti (Hristos a Inviat – s-a Inaltat)  si el centurionul, a fost iertat de pacatele sale. Centurionul razand, raspunde Mariei ca o sa creada in ceea ce spune numai cand ouale pe care le tine in talger vor deveni rosii – si ouale s-au inrosit. In clipa urmatoare centurionul Roman, raspunde cu umilinta Alathos anesti (Adevarat ca a Inviat – s-a Inaltat). Cu timpul a aparut a doua versiune despre Tiberiu imparatul care a intalnit-o pe Maria Magdalena, eu o prefer pe cea cu centurionul.

80-2

 Si cea de a doua poveste este legata de Miriam din Magdala (Maria Magdalena), si povesteste despre cosul de oua pus sub crucea lui Hristos, care au fost vopsite in rosu de sangele Lui. Acest cos de oua a fost trimis de Maria imparatului Tiberiu ca sa ia aminte la crima comisa.

Anunțuri

Magdalena – Magdala Gadar, Intalnirea, Sfarsit. 12/03/2009

Posted by Theophyle in 1, Carte Contemporana (sec. 20-21).
Tags:
comments closed

A inceput sa se intunece, Farid a aprins un foc linga ruine. Am curatat bine toata imprejurimea, Farid a scos din bagajul Cortinei tot echipamentul de noapte: 4 paturi, niste lanterne de ziceai ca sunt proiectoare, o sticla de arak plina si o alta la jumatate. A aruncat cativa cartofi in jar  si a scos dintr-o traista impachetati in staniol cativa pesti uscati si sarati care merg bine la bautura.   Druzul vine cu un ceai de menta intr-un termos care probabil era de pe timpul cand Britanici stapaneau Palestina.  Druzul il anunata ca probabil vom avea oaspeti. Nu trec nici 10 minute, un pahar de ceai si o tigare, ca hop doua jeepuri Isreliene, un  sufa si un plasan caracal  opresc langa noi. Un pusti de locotenet la vreo 20-21 vine spre noi, in spate se vede clar alt pusti in plasan sta cu un MG-03 tintind exact picioarele noaste. Buna seara, ne ureaza pustiu, buna raspundem noi. “ce faceti aici?”, “bem un ceai, raspunde Farid” . “Bine dupa ce terminati o luati din loc, da ordin pustiu”, “sigur, zice Farid, noi bem incet maine dimineata terminam ceaiul si  plecam.” “Nu se poate spune pustiu, aici este teritoriu miltar intre orele 19-07”. “Ai ceva in scris”, intreaba Farid, “nu este nevoie suficient ca spun eu”.  Farid incepe sa rada, scoate legitimatia si o trece pustiului, se uita pustiu la legitimatie si glasuieste “bine domle dar este pe propria voastra raspundere”, “este zice Farid, nu-i nici o problema avem paza buna pe domnul Smith si domnul Wesson”, unde sunt acestia” intreaba pustiu care nu s-a prins, Farid scoate din traista cu pesti un Smith & Wesson 4006, magnum 45. “aha, zice pustiu, misto pistol, pot sa-l vad?”, “nu, raspunde Farid. Pistolul si femeia nu se lasa din mana”, pustiu nu vrea sa iasa fraier, intreaba “de ce femeia ?”, “Nu stiu, zice Farid ca nu am”.  In sfarsit baietii pleaca si noi ramanem singuri. Farid scote cartofii, ii cojim si-i mancam cu pestele sarat. Bagam in cestile de ceai inca fierbinti jumate ceai jumate arak, ah ce bun.  Incet, incet noaptea cuprinde totul, mai bem doua trei cesti. Farid se intoarce pune o patura pe el si adoarme. Eu nu pot. Ma intind, sucesc, iau inca o data o ceasca, schimb proportiile, putin ceai mult arak. Dimineata. Ne trezim, Farid, scoate un bidon de apa din bagajul Cortinei si-mi toarna in mainile facute palnii. Dupa acea ii torn eu. Farid pleaca si se intoarce cu doua smocuri de burieni, le spala. Cu un smoc isi fraca gingiile, il intreb ce-i asta, raspund Sensodine natural. Fac la fel, gust amar putin intepator, placut. “Ai simtit-o” intreaba Farid, “da, am simtit-o”, “poti acum sa scri?”, “da pot, vrei sa-ti povestesc?”, “nu, am sa citesc cartea, trebuie sa-ti faci ordine in cap. In nici un caz nu vei scrie tot ce ai visat”, “nu, nu voi scrie, nu am cum, nu trebuie, sunt lucruri care trebuie sa ramana acolo unde sunt pentru todeauna”. “ai dreptate, inchide Farid discutia”. Vine si Druzul cu cafeaua, bem cafeaua in tacere. Druzul se ridica si-l imbratiseaza pe Farid, si dupa acea ma imbratiseaza pe mine, spune “acum si tu esti din Tveria”, sunt, raspund eu. In doua ore ajungem in Tveria, o famile cu cativa copii si doi cateii il astaepat pe Farid, au venit sa locuiasca pentru cateva zile la pensiunea lui. Au fost trimisi de nu stiu cine. Farid le face un pret bun, il intreb de ce a facut un discount atat de mare, “Imi plac oameni cu doi catei, unul este din moft cateodata, doi sunt din dragoste”. Fiecare propozitie este ultimativa, nu prea ai ce sa raspunzi. “Tu platesti mai mult, pentru ca ai mai mult”, “Mda, te-a cuprins comunismul. Camarade Farid”, “pe naiba comunism, e corect sa iei mai mult de la cine are si mai putin de la cine nu are”, “si daca veneam si eu cu doi catei imi luai mai putin?”, “nu, raspunde Farid”, “de ce, inteb eu”, “pentru ca tu porti Rolex”.  V-am spus fiecare propozitei este un cui. “Bine acum, pleci?”  “Da, spunei lui rabi Sasson ca-i multumesc din suflet, si ca-mi pare rau ca nu vrea sa ma mai primeasca ca sa-i povestesc”, “nu trebuie el stie”. “Acum pleci la Ramataim?”, “da raspund eu inlemnit, de unde sti?”. “Am avut acelasi vis”, raspunde Farid. Ma conduce spre autobusul de care ajunge la centru. Din centru, am sa inchiriez o masina pentru a continua calatoria.

nebi-samuel

Miriam ha-Migdalit, a fost data la o parte dupa inaltarea lui  Ieshua. S-a castorit cu Yosef din Ramataim, ala pe care voi il numiti Iosif din Arimatea, care era vaduv. A murit cu trei ani inaintea prapadului din Ierusalim, Dumnezeu si Fiul sau au ocrotit-o, ca sa nu vada ororile Romanilor si prabusirea casei Domnului. Miriam ha-Migdalit a fost ingropata pe Muntele Scopus la o aruncatura de bat de Golgota, locul supliciului, ea se va trezi la viata prima cand va veni timpul Parusiei. Miriam ha-Migdalit a stiut intodeauna invataturile Domnului. Povestea voastra nu este povestea ei si nici a mea. Cred ca aicea este sfarsitul povestiri despre Miriam ha Migdalit, de o cunoasteti voi pe numele Maria Magdalena.   

nebi-samuel-all

Magdalena–Noapte cu Farid la Magdala Gadar 11/03/2009

Posted by Theophyle in 1, Carte Contemporana (sec. 20-21).
Tags:
comments closed

Farid nu este casatorit, a fost. Nevasta-sa la lasat, nu putea sa traiasca cu el. Lui Farid nu-i plac “lucrurile”, prin lucruri el intelege averea, nici la universitate nu a vrut sa invete, spune ca nu e cine stie ce de invatat. Nevasta-sa nu putea sa se obisnueasca cu felul lui, ea era din familie buna, toti invatati  si cu titluri, cariere, satut social. Farid nimic, nu are nevoie de statut, el e darvish (in argoul popular israelian = zburator, vine de la vestiti mistici sufiti) a stat cu el cat a putut, cand dragostea s-a dus , s-a dus si ea. A ramas singur cu Azulai, catelul lup si cu Hamid druzul care-l ajuta in gospodarie. Nu tine femei la treaba, nu e nevoie, stie sa gateasca mai bine, a terminat cu romantica. Din romantic sexual a devenit sexual romantic, adica cum explica el,  sexul din dragoste  s-a transformat in dragoste de sex, ezoteric si greu de explicat, poate intelegeti si voi, eu l-am inteles.  Farid este unul din cei mai destepti oameni pe care i-am cunoscut, nu are insa diplome de destept, el este simplu destept fara diplome. Pensiunea lui este cel mai interesanta pensiune din lume. Vine un client, Farid il intreaba ce doreste, numai pat  si cafea, sau vrea half-board. Omul zice ca vrea sa si manance, asta inseamna half board. “Ce vrei sa mananci?, intreaba Farid,”  omul intreaba “ai un meniu”, “ nu lucram cu meniu zice Farid, tu spui ce vrei si noi  facem.” In clipa urmatoare se intampla una din doua, in 90% din cazuri daca oaspetele nu este de-al casei sau nu a fost pregatit de cine la trimis, o ia la gona, in cele 10% ramase, inseamna ca oaspetele este la fel de nebun ca Farid si-i spune ce vrea sa manance. Farid il cheama pe Hamid si-l trimite sa cumpere alimentele pentru masa omului. Hamid se intoarce, Farid gateste, omul manaca. Oaspetele plateste bonul de la alimentara plus manopera care este intodeauna 50% din pretul alimentelor. Nimeni care a fost oaspetele lui Farid nu va intra niciodata intr-un alt hotel in Tveria, pur si simplu nu are de ce. Farid este o legenda. Arnon Milchan ala miliardarul de la Hollywood de a facut filmul cu Gere si Roberts Pretty Woman a vrut sa faca un film despre el, Farid la amenintat ca daca o face sa nu-l mai vada in Tveria, Arnon nu a facut, de frica lui rabi Sasson, care este si seful lui spiritual.

farid

A doua zi  am hotarat sa merg la Magdala Gadar, sa o caut pe Magdalena asa cum a sugerat rabi Sasson. Binenteles ca Farid vine cu mine ca sa nu ma omoare cum zice el “ai lor” sau “ai nostri”, adica arabi sau israelieni. Cand l-am intrebat de ce ar dori sa omoare cineva un biet cercetator american care cauta cai verzi pe pereti, raspunsul a fost simplu: pentru ca existi. Bine zic eu arabii inteleg dar israelieni de ce, “noi te omoaram ca sa te protejam”, zice Farid. Farid are 37 de ani se mai duce la armata acum de cand razboiele sunt mai dese, si la miluim (rezerva activa) se duce, este capitan in rezerva la o unitate de parasutisti, adica stie cum e cu moartea. Dupa fiecare razboi sau in mijlocul lui dau si eu un telefon sa vad cum mai sta cu sanatatea, raspunsul invariabil, inca nu au extras din mama Tera plumbul pentru glontele care sa-l omoare. Pe la 2 iesim spre Magdala Gadar, Cortina lui tuseste rabufneste, da merge. Intreb: “nu crezi ca a venit timpul sa-ti schimba masina?, sunteti aprope de aceasi varsta”, “de ce sa o schimb?, nu merge, in afara de asta daca o schimb trebuie sa o casez, nu am suflet.” “Ma Farid masina nu este fiinta este obiect”. Farid se intoarce spre mine si intraba cu toata seriozitate “de unde sti tu?”. Bon,  ajungem al Gadara urcam spre situl arheologic. Ne intampina paznicul, tot Druz din Daburie, se cunosc. Dupa imbratisarile obisnuite, si protocolul necesar. Sunt imbratisat si eu pe baza prietrenul prietenului meu….. Farid ma ia deoparte si-mi zice, “I-am spus ca esti American, scoate si tu 10 dolari si dai”, “daca as fi alceva nu ar fi trebuit?”, “ba da, dar de la tine ii primeste cu mai mare placere”. Scot pormoneul si vrea sa-i dau 50 de shekel (putin mai mult de 10 dolari), Farid spune nu, de la tine numai dolari. Tac si scot 10 dolari, ma duc sa-i dau la Druz. Omul ia banul se inclina putin si-mi zice “banul tau pentru Nabi Shauib”. Farid sta deoparte si zambeste, Druzul se duce sa faca cafea, eu imediat cu intebarile, “zi si mie povestea cu Druzul asta”. Ce poveste?, “Dolarii Americani, Nabi Shuaib, zic eu”. “Simplu omul este foarte religios, sti doar cine este Nabi Shuaib, se duce sa-i dea tributul pentru sanatatea ta si a lui” “bine inteleg ca e religios, de ce dolari, shekelu nu merge in ceruri, intreb eu. “Omul trebuie sa doneze din bani care-i castiga tu nu castigi in shekeli, tu castigi dolari, nu ?”. Simplu, totu-i simplu in Orientul Mijlociu. Se lasa sera peste vreo ora incepem noaptea kabalistica. Asta o sa va povestesc insa maine.

Magdalena – Intalnirea cu Farid si cu un Kabalist 10/03/2009

Posted by Theophyle in 1, Carte Contemporana (sec. 20-21).
Tags: , , , , ,
comments closed

Am ajuns la Magdala pe la unu, era deja cald, Padre Stefano a inceput sa-mi explice situl arheologic, mi-a aratat turnul dezgropat (3-4 metri) construit din bolovani negri de bazalt (probabil), ulita pietruita cobora spre o sinagoga (alti arheologi contesta aceasta identificarea). Ulita spre sinagoga ori ce ar putea fi coboara un sant pietruit care era plin cu apa dintr-un izvor apropiat. Am culcat binisor o sticla de vin rosu de Latrun in acest santulet, lasand-ul sa se racoreasca de arsita zilei, urmand sa  ne racoreasca pe noi mai tarziu. Am inceput sa discutam despre Evanghelia lui Ioan in care este amintita o Marie pe care toti o considerau ca sora lui Lazar si eu o consider drept Magdalena care la uns pe Iisus, cu uleiurile scumpe. El bineinteles mi-a replicat doctrinar si eu  am sustinut-o cu inima. Am trecut intr-un tarziu, dupa o tacere stanjenitoare la planul meu de a doua zi, i-am povestit ca doresc sa urc spre Bethsaida si sa-l vizitez pe Petru, cel de l-au chemat Simon si l-au poreclit Chefa, ca era dur ca o piatra si Iisus si-a constrit Biserica cu aceasta piatra. Am incercat sa-l inteleg Padre Stefano, barbat destept, vesel si luminat cum de nu poate gandi putin mai departe de dogmele bisericii lui. Pana la urma cred ca l-am inteles, nu oare ne inchidem toti cu gardurile care ne apara de nesiguranta incertitudini. Oare ce o fi afara,   multi dintre noi nu vor cunoaste niciodata, alti vor cunoaste si vor gresi si alti vor cunoaste si vor recunoaste, marturisind. Am baut vinul am botit o paine cu o branza sarata si am mancat o ceapa muscata ca un mar, si a fost bine si ne-am despartit imbratisandu-ne, barbati pe cai diferite.

Am luat taxiul spre Tveria (Tiberias) sa-l vizitez pe prietenul meu Farid si sa inoptez la mica lui pensiune de pe malul lacului. Farid este un prieten pe care l-am cunoscut in calatoriile mele anterioare. Ne uneste o mare dragoste pentru muzica lui Farid el-Atrash. Farid si-a capatat numele-porecla in armata, cand isi “capia” colegi de unitate care nu puteau intelege muzica “arabeasca”. Muzica orientala, departe de porcariile maneliste de prin Romania de astazi, are multe in comun cu muzica simfonica, in special  necesitatea existentei unei urechi exersate. Nici un om nu se naste iubind Bach, poti sa-l iubesti Mozart fara sa-ti exersezi iubirea, pe Gustav Mahler nu ai insa cum sa-l iubesti fara o ureche exersata. Lirica muzici arabe, poezia si frumusetea ei este greu de descris unor oameni care nu traiesc acest univers, in sfarsit islamofobia le pune impreuna pe toate, asa ca eu ma refugiez la Farid ca sa-l ascultm in tihana pe Farid el-Atrash cel mare.  Farid (pe numele lui adevarat Yovel Mizrahi)  ma primeste ca deobicei ca o mama grijulie “ai mancat ceva ?”, “da”, “ce?”, “ei si tu, acuma”. Pune repede pe masa niste “humus, facut in casa cu niste booabe de ful incalzite usor” inecate intr-o amestecatura de ulei de masline cu otet de vin, trei pite calde. Maaaama ce bun a fost, un paharel de arak bun zahlaui (tuica facuta dupa un recept de Zahle, oras in Siria), ca sa ne inveseleasca.  Tot ce am insirat aici se poate manca si in Bucuresti la restaurantul Libanez din Mallul Timisoara (ultimul etaj), asta numai cand nu se omoara interlopi intre ei, pe acolo.

bethsaida

Dupa ce am mancat vine Farid cu doua nargile racoritoare, mustiucate din lemn de trandafir. Ma uit pe mustiuc, si-mi   vad numele. Fiecare client de-al casei are musticul lui, pastrat de Farid, el zice ca daca ai mustiuc de nargila pe uneva, musai sa te intorci. Daca moare cumva cineva care are mustiuc la Farid, si el aude, Farid ingroapa musticul si aprinde o lumanare. Mustiucul de narghila e un lucru sfant, el este o poarta spre suflet tinut pe buzele placeri, asa zice Farid. Stam pe prispa la o narghila si-l auzim pe Farid el Atrash, cantand  dorul de duca, ia habibi, ia ayuni. Mai incolo cand ne-am odihnit si muzica a incetat, intreaba Farid “pe cine cauti acum?”, “pe  Miriam Ha-Migadalit” raspund, “si ai gasit-o” intreaba Farid. “Nu cred, nu simt ca am gasit-o” , raspund. Lasa ca maine poate o sa ai noroc, te iau la Rabi Sasson, mare kabalist (in eb. Mekubal), el o cunoaste. Nu i-am raspuns lui Farid, stie el ce spune.   

tel_biet_zaida1

A doua zi pe la 9 hardughia (un Ford Cortina din 74)  lui Farid, ne duce la dealul spre Poria. Ajungem la casa lui Sasson, Farid este invatacelul lui, s-au rugat “Shaharit” astazi (rugaciune evreasca care se spune in zorii zilei) asa ca rabi Sasson stia ca venim. Inaintre de intra la rabi mergem la mikve  (un fel de bazin cu apa curgatoare)  sa ne purificam, asta este ritualul. Nu imbracam aceleasi haine cu care mergem pe strada, Farid aduce o Galabie alba, cam mica pentru mine, ajunge numai pana la genunchi, dar merge. Intram la rabi, o camera goala cu cateva saltele pe podeaua plina de covoare. Farid ii saruta mana, rabinul nu se scoala, pune cartea pe care o citea deoparte si ma invita sa iau loc. Rabinul il intreaba pe Farid in Araba pe ce limba doresc sa vorbesc. Rabinul nu vorbeste niciodata Ebraica, nu-i voie sa vorbesti limba sfanta in conversatii  fara sfintenie. I-am spus ca Araba este in regula, atunci rabinul ma uimeste intrebandu-ma in Aramaica  “tu vorbesti si Asiriana (Aramaica) nu?”, “Da rabi vorbesc, de unde stiti?” ,”daca nu stiai sa-i vorbesti nu ai cauta-o pe Miriam”. “Ce treaba ai matale cu Miriam”, intreaba rabinul.  Conversatia este absolut surealista, rabinul vorbeste de Magdalena de parca ea locuieste vreo cateva minute departare de el, traieste se simte bine si ne astepta la o cafea.   “Vreau sa scriu o carte despre ea, raspund, putin infiorat”, “ce fel de carte, de invatatura ?” intreaba rabinul. “Da rabi, o carte de invatatura”, “sa scri frumos ca mare tzadika a fost (dreapta-sfanta), si mare putere a avut si numai bine a facut la toata lume, si rau i-au rasplatit straini”. Rabi Sasson este din familia Ben Naftali , familia lui niciodata nu au parsit Sionul, sunt in Tveria de la inceputul inceputurilor. Nimeni nu-i stie varsta, el este acolo dintodeauna, batrani orasului il tin minte din vechime. Rabinul nu mananca carne ci numai fructe,  numai de Sabat Farid ii aduce peste. Nu e voie sa mananci carne zice el, de cand nu mai este templu  in Ierusalim nu mai sunt ofrande lui Dumnezeu, si cum sa mananci tu carne cand Dumnezeu nu are. “Primul lucru care trebuie sa-l faci este sa te duci la casa ei si sa te plimbi sa-ti imbibi sufletul cu prezenta ei”, “Da nu la casa  pe care totii cred ca a fost, dute musai la locul ei”, In vechime, zice rabinul “au fost doua orase Magdala, unul de ai fost tu cu Italianul ieri, se numea pe limba Asirienilor (Aramaica) Magdala Nunayya pe care-l sapa Italieni si tu ai fost acolo, si al doilea Magdala Gadar, care este cel adevarat. Miriam a fost vecina lui Shimon (Petru) Chepa, care traia in Bethsaida, Magdala Gadar este locu in care a trait Miriam, dute si ai sa te convingi. Acolo a cunoscut-o si Ieoshua Ha-Notzri (numele Aramaic si Ebraic a lui Iisus)”  Maine o poveste despre Magdala Gadar

magdal_map-2

O cautam pe Magdalena 09/03/2009

Posted by Theophyle in 1, Carte Biblica, Carte Contemporana (sec. 20-21).
Tags: , , ,
comments closed

magdala-map2Ieri dupa cele doua postari despre Magdalena, mi-am recitit notitele pe care le-am facut intre prima si ultima redactare a carti. Magdalena este doar un capitol in cartea mea (inca nepublicata ) “Eroi si Ticalosi in Crestinatatea Antica” (numele original in Engleza – Heroes and Villains in the Ancient Christianity). Am hotarat sa va impartasesc si voua povestea din spatele povesti despre Mgdalena. Dupa ce am terminat prima ciorna a carti am plecat sa-mi vizitez eroii la ei acasa. Povestea lui Mgadalena incepe pe o terasa luminoasa din cartierul Carmel in Haifa. Pe drumul care coboara de pe muntele Carmel spre portul Haifa, drum numit poetic Via Maris, locuiesc doi prieteni si colegi pe care i-am cunoscut cand au fost profesori-vizitatori (Visiting Professors) la universitatea cu care colaborez. El Arheolog si Profesor de Istorie, specializat in Istoria Bizantului ea Profesor de Istorie Mesopotamiana, el Evreu practicant, ea Luterana practicanta, casatoriti  de 12 ani (azi 16) doi copii un baietel, Danel  (nu Daniel) de 10 ani (respectiv 14) si o fetita, Miri  (Miriam, Maria) atunci de 7 ani (azi 11). El, Efi de la Efraim, ea Hella de la Helena, el Israelian, ea Daneza. Inca un oaspete inedit la mica noastra agapa profesionala, Padre Stefano, calugar Franciscan care sapa in Migdala orasul  Magdalenei, prieten bun cu Efi care la invitat pentru micul nostru colloquium. Padre Stefano este originar din Bari, este istoric si arheolog de profesie, continua la Migdala sapaturile incepute in anii 70 de ilustri Franciscani Padre Virgilio Corbo si Padre Stanislao Loffreda. Am hotarat de comun acord sa discutam in Ebraica singura limba comuna pe care toti o stapaneam mai bine, Padre Stefano nu se simte atat de comod in  Engleza. Tema discutiei a fost bineinteles Maria Magdalena, adoua zi urmand ca Padre Stefano sa ma insoteasca la Migdala la situl arheologic inchis, (out of season) pentru a ma introduce si a-mi permite niste intrebari despre locul cu pricina.

magdala

A existat un consens total intre toti in privinta importantei istorice si teologice a Magdalenei. Maria Magdalena este prezenta in toate cele 4 Evangheli Canonice, este prima care-l intalneste pe Iisus dupa Inviere. Incercam sa realizam varsta si statutul social al Magdalenei inainte de al intalni pe Iisus. Efi impreuna cu mine gandim ca ea ar fi trebuit sa fie ori divortata ori vaduva, Hella credem ca nu avem nici o proba. Padre Stefano nu vrea sa speculeze. In Noul Testament femeile sunt sau mamele cuiva sau sotiile cuiva, sau surorile cuiva (Maria Maica Domnului, Maria Sora lui Lazar, Maria sotia lui Cleopas, Maria mama lui Iose…etc) . Aceasta particularizare face parte din obiceiul pamntului. Singura care nu este al cuiva ci este denumita dupa locul din care provine este Magdalena.  Maria nu poate fi fecioara, daca ar fi fost, Iisus nu i-ar fi dat voie sa-l insoteasca, daca ar fi fost ea trebuia sa ramana si sa-si intemeieze o familie, Iisus era Evreu el cunostea datinile si le respecta.  Fara doar si poate Magdalena se bucura de un statut social, avea avere si era independenta, ea a procurat pe banii ei toate uleiurile si parfurile necesare unsului lui Iisus, este vorba de multi bani pe timpul ala (ca si azi de altfel).  Aici si Padre Stefano este de acord, din sapaturile orasului reiese ca locul era unul bogat si infloritor din punct de vedere Economic.  Am vorbit ore despre Magdalena (6 casete de o ora fiecare). Ne-am despartit spre dimineata, ma-am intors la Hotel si Padre Stefano a plecat sa se pregateasca pentru calatoria noastra matinala la Magdala. Nu amdormit in acea noapte, am ascultat inca o data discutia si mi-am transcris notitele. La 7.30 a venit masina cu care am iesit la Magdala. Drumul a fost frumos, nu prea cald o zi de Mai frumoasa. Am ajuns la Magdala spre ora 13. Despre vizita la Magdalena intr-o postare viitoare, O harta si cateva poze din Magdala ca sa va introduca in atmosfera.

%d blogeri au apreciat asta: