Theophyle Books Blog

Lucian Boia: Germanofilii 10/12/2009

Cartea pe titlul ei complet, “Germanofilii: elita intelectualã româneascã în anii Primului Rãzboi” a fost scrisa de reputatul istoric Lucian Boia si a aparut la editura Humanitas anul acesta. Lucian Boia, nãscut în Bucuresti la 1 februarie 1944, este profesor la Facultatea de Istorie a Universitãtii din Bucuresti. Opera sa, întinsã si variatã, cuprinde numeroase titluri apãrute în România si în Franta, precum si traduceri în englezã, germanã si în alte limbi. Boia este preocupat îndeosebi de istoria ideilor si a imaginarului, s-a remarcat atât prin lucrãri teoretice privitoare la istorie (Jocul cu trecutul. Istoria între adevãr si fictiune) si la imaginar (Pentru o istorie a imaginarului), cât si prin investigarea consecventã a unei largi game de mitologii (de la viaþa extraterestrã si sfârsitul lumii pânã la comunism, nationalism si democratie). A adus, de asemenea, noi interpretãri privitoare la istoria Occidentului si la istoria Frantei. În 1997, lucrarea sa “Istorie si mit în constiinta româneascã” a stârnit senzatie si a rãmas de atunci un punct de reper în redefinirea istoriei nationale.

In recenta carte, Boia deja consacrat ca “spargatorul miturilor nationale” seuseste sa demonstreze risipeşte o  iluzie întreţinută de istorici şi acceptată ca un adevăr: credinţa că ar fi existat în anii Primului Război Mondial, în ciuda câtorva opinii divergente, îndeosebi în rândul oamenilor politici, o unanimitate în jurul “idealului naţional“, în sensul intrării României în conflict, împotriva Austro-Ungariei, pentru eliberarea Transilvaniei. Lectura a presei din acea epocă, precum şi a altor documente, multe dintre el inedite, pe care istoricii “antantofili“ le-au ignorat cu bună ştiinţă, demonstrează că o parte însemnată a elitei politice şi intelectuale româneşti a avut o altă opţiune. Carte  decopera cine au fost “germanofilii“, care le-au fost argumentele, cum au acţionat în timpul ocupaţiei germane şi cum au supravieţuit politic şi intelectual după triumful oarecum neaşteptat al adversarilor lor.

Cartea este formata din doua parti, in prima parte Boia se ocupa de partide, politicieni, ziaristi, scriitori, istorici, academicieni si universitari in general si mai presus de tot de opinia publica si manipularea ei. In a doua parte, Boia analizeaza comportamentul a catorva zeci de figuri proeminente declarate fatis sau ascuns “germanofile.” Printre ele putem mentiona pe Grigore Antipa, Tudor Arghezi, Jean Bart, Martha Bibescu, Fratii Caragiale (Mateiu si Luca), George Cosbuc, Gala Galaction, Dimitrie Gerota, Constantin Giurescu G. Ibrãileanu, Vasile Pârvan,  Mihail Sadoveanu,  Ioan Slavici , Constantin Stere, Dem. Theodorescu, Nicolae Tonitza, George Topîrceanu si alti mai putin cunoscuti publicului larg.

Cartea este o perfecta oglinda a societatii romanesti care nu s-a schimbat prea mult in aceasta de atunci pana in zilele noastre. Cartea ne deschide ochii asupra unor caractere care vor trece imediat pralazul in ograda comunistilor dupa 1947.  Recomand aceasta carte cu placere.