jump to navigation

Fantasticul Literar: Idei – “Psihoistoria” 06/08/2009

Posted by Theophyle in 1, Carte Contemporana (sec. 20-21).
Tags: , , , ,
comments closed

166-0Psihoistoria, se foloseste de legile acţiunii maselor si poate prezice viitorul, însă numai la scară largă; la o scară redusă este predispusă erorilor. Psihoistoria funcţionează bazându-se pe principiul conform căruia comportamentul unei mase de oameni poate fi previzibil dacă masa respectivă este foarte mare ca  numar (cum ar fi populaţia galaxiei, care este de aproximativ un cvadrilion de oameni). Cu cât masa este mai mare ca  număr, cu atât viitorul acesteia este mai previzibil.

Aceasta pseudoştiinta, inventata de Asimov, care trebuie sa recunosc m-a preocupat intens (au trecut zeci de ani de atunci) si mi-a creat un “indemn” special in cautarea surselor  devenise la timpul respectiv o preocupare extrem de interesanta. Astazi pot sa afirm ca am gasit sursele si ca de obicei la Asimov sunt bazate pe o corelatie intre o sursa filozofica si una stiintifca. Dupa parerea mea, sursa filozofica ar fi Kant cu teoria lui, care sustinea posibilitatea unei preziceri istorice bazata pe unele tipare de comportament social [1]  . Sursa stiintifica este fara indoiala “Teoria Cinetica a gazelor” (Kinetic-Molecular Theory of Gases sau Kinetic-Molecular Theory); aceasta teorie sustine (in mare),   ca este imposibil de a calcula traiectoria unei singure particule de gaz, dar exista o posibilitate de a calcula traiectoria unei largi cantitati de particule de gaz. [2]

Asadar Hari Saldon, a.k.a Isaac Asimov formuleaza doua axiome interesante: (1)  se poate calcula un tipar de comportament social daca populatia este suficient de mare, adica N de ordinul trilioanelor (10^18 +); (2) daca populatia nu are cunostinta de posibilele rezultate ale experimentului si ale procedurii de analiza a itinerariului. O alta axioma premergatoare ar fi fost, (3) Specia umana este singura specie sensibila (in sensul, sentimental/ moral / etic) din univers.

166-1

Asimov se foloseste de un super-computer (daca il putem numi defini in acest fel) numit “Prime Radiant” si construit de Yugo Amary, cu care expertii psihoistorici puteau sa “dialogheze”. Interactivitatea intre “Prime Radiant” si psihoistorici dadea posibilitatea rectificarii a unor date din ecuatiile originale ale lui Seldon (Seldon-Black).  De la un anumit timp, in istoria viitoare ( si prezisa) a Imperiului Galactic, o “clasa” de experti psihoistorici numiti “vorbitori” puteau “dialoga” si rectifica unele deviatii minore, aceste activitati ale  vorbitorilor (speakers-red) nu puteau insa remedia deviatii mai mari de 1.5 % din deviatia standard prevazuta. In  cazul unor deviatii, proiectul intra in ceea ce Seldon/Asimov a numit “Deviatie Albastra (Deviation Blue), o deviatie majora  ale carei rezolvari necesita o perioada mai mare de timp (zeci sau sute de ani).

166-2

Pana aici pseudoştiinta inventata de Asimov. Sunt cunoscute proiecte stiintifice reale care au incercat (sau poate mai incearca) folosirea acestei idei, probabil imposibila cu mijlocele expuse de Seldon/Asimov dar poate posibila cu altele. Cel mai cunoscut proiect de acest gen a fost “Proiectul Camelot”; deoarece Camelot a fost un proiect militar stim foarte putin despre el.  Pentru amatori doua linkuri (ambele in limba engleza – primul  si al doilea ).

Maine vom discuta un ultim element din superba lucrare, “Enciclopedia Galactica” si modelul pastrarii cunostintelor umanitatii pe care aceasta idee il cuprinde.

Bibliografie si note :

[1] Dupre, Louis, Kant’s Theory of History and Progress The Review of Metaphysics, Vol. 51, 1998
[2] Mahon, Basil , The Man Who Changed Everything – the Life of James Clerk Maxwell, Hoboken, NJ: Wiley, 2003

Fantasticul Literar: Personaje – Hari Seldon 05/08/2009

Posted by Theophyle in 1, Carte Contemporana (sec. 20-21).
Tags: , , , ,
comments closed

Am cunoscut  oameni destepti care nu iubesc SF-ul, dar nu am cunoscut nici macar un singur prost caruia sa-i placa acest tip de literatura. Daca am vorbit de lumi imaginare, nu putem sa nu-l amintim pe Asimov. Am hotarat insa sa prezint un personaj si nu o “lume”. Acest personaj este poate unul din preferati mei universali, adica este unul din personajele literare pe care-l prefer, indiferent de beletristica pe care am citit-o. Am scris aceasta postare presupunand ca unii din cititorii acestui blog nu au citit nici una din cele 7 carti ale “Fundatiei” lui Asimov [1], asa ca poate pentru cunoscatori acestei serii de carti SF, sunt lucruri cunoscute; totusi sper ca voi aduce cateva puncte de vedere mai putin accentuate care pot scapa unei citiri mai putin profunde.

165-0

Asimov a scris primele 5 carti ale Fundatiei in ordinea urmatoare 1-Fundaţia (Foundation), 2-Fundaţia şi Imperiul (Foundation and Empire), 3-A doua Fundaţie (Second Foundation), 4– Marginea Fundaţiei (Foundation’s Edge),5– Fundaţia şi Pământul (Foundation and Earth). Dupa scriera serialului compus din cele cinci carti, se reintoarce si scrie un fel de introducere, scriind cele doua carti care din punct de vedere cronologic anticipeaza aceasta serie de 5 carti, adica 6-Preludiul Fundaţiei (Prelude to Foundation), care trebuie sa  fie prima carte si 7– Fundaţia Renăscută (Forward the Foundation), care ar deveni si a doua carte. De ce a a facut-o Asimov? Ar fi cateva raspunsuri, unul din el ar fi caracterul lui Hari Seldon, care in serialul original apare numai o singura data ca personaj, fiind insa prezent prin aluzii sau dialoguri aproape  in fiecare capitol al cartilor. Fundatia lui Asimov este o “profetie SF,” stiintifica destul de bine argumentata (literar vorbind) intemeiata pe niste teorii ale unuia, numit Hari Seldon, conturat extrem de bine de autor, fara insa corporalitatea necesara unui erou de exceptie. Intorcandu-se in timp, in cele doua carti premergatoare, Asimov reuseste sa-si recreeze profetul , pe Hari Seldon.

165-1

Cine este Hari Seldon? Seldon este profetul lui Asimov, un erou intelectual, profesor de matematica la universitatea din Streeling de pe planeta Trantor, centrul galaxiei sau daca doriti capitala galactica a unei foste republici “Confederatia Trantoriana” devenita “Imperiul Trantorian.” Aluzia este clara – Roma, Republica Romana, Imeriul Roman.[2]  Hari Seldon formuleaza o teorie pe care se va baza o forma de predictie stiintifica a viitorului. Aceasta stiinta predictiva se numeste (in carte) “Psihoistoria” (Psychohistory). Psihoistoria, folosind legile acţiunii maselor, poate prezice viitorul, însă numai la scară largă; la o scară redusă este predispusă erorilor. Psihoistoria funcţionează bazându-se pe principiul conform căruia comportamentul unei mase de oameni poate fi previzibil dacă masa respectivă este foarte mare ca  numar (cum ar fi populaţia galaxiei, care este de aproximativ un cvadrilion de oameni). Cu cât masa este mai mare ca şi număr, cu atât viitorul acesteia este mai previzibil. Despre aceasta speculatie stiintifica ne vom ocupa in postarea viitoare.

Folosind această tehnică a psihoistoriei, Seldon prezice căderea Imperiului Galactic, Imperiu ce are în componenţă întreaga Cale Lactee, cădere urmată de o eră întunecată, ce va dura treizeci de mii de ani înainte ca un al doilea Imperiu Galactic să se formeze. Pentru a scurta această perioadă de barbarism, Seldon creează două Fundaţii de dimensiuni relativ mici, la polii opuşi ai galaxiei, care să păstreze totalitatea cunoştinţelor acumulate până atunci. Fundaţiile se numesc şi Fundaţii Enciclopedice. Centrul acţiunii în trilogia iniţială este Fundaţia Enciclopedică aflată pe planeta Terminus. Oamenii ce formează această Fundaţie au ca misiune crearea unei enciclopedii exhaustive a tuturor cunoştinţelor omeneşti, nefiind conştienţi de adevăratele intenţii ale lui Seldon (dacă ar fi la curent cu toate intenţiile lui Seldon, variabilele planului acestuia ar deveni incontrolabile). Enciclopedia are ca scop păstrarea tuturor ştiinţelor exacte după căderea imperiului. Localizarea Fundaţiei este aleasă în aşa fel încât să poată acţiona ca un punct vital pentru cel de-al doilea imperiu, la o mie de ani de la căderea primului (în loc de cei treizeci de mii de ani prezişi). In originalul de 5 carti, Seldon apare numai cu ajutorul unei inregistrari holografice pentru a anunta o iminenta “Criza Seldon” (Seldon Crisis). [3] Din cauza acestei preziceri, Saldon primeste porecla “Corbul” (Raven).

Despre “Psihoistoria”, Enciclopedia Galactica” si inca putin despre Hari Seldon, inca  o postare maine.

Note explicative:

 [1] Cuprinsul seriei “Fundatia”: Preludiul Fundaţiei (Prelude to Foundation); Fundaţia Renăscută (Forward the Foundation); Fundaţia (Foundation); Fundaţia şi Imperiul (Foundation and Empire); A doua Fundaţie (Second Foundation); Marginea Fundaţiei (Foundation’s Edge); Fundaţia şi Pământul (Foundation and Earth)
[2] Important de mentionat inspiratie pe care a avut-o Asimov, folosindu-se de extraordinara carte a lui Edward Gibbon –  Istoria Declinului si Prabusirii Imperiului Roman” (“The History of the Decline and Fall of the Roman Empire”) , carte de capatai a oricarui intelectual occidental.
[3] O “Criza Selodon” este un eveniment declansat de presiuni interne si externe care trebuie rezolvata printr-o masura unica; care trebuie sa fie  rezolvarea ambelor probleme.

%d blogeri au apreciat: