jump to navigation

Dialoguri: “Eugen Stancu în dialog cu Lucian Boia. Istoriile mele” 30/09/2012

Posted by Theophyle in 1, Carte Contemporana (sec. 20-21), Dialoguri, Istorie, Memorii si Jurnale, Ziarul de Duminica.
Tags: , , , ,
comments closed

Lucian Boia, născut în Bucureşti la 1 februarie 1944, este profesor la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. Opera sa, întinsă şi variată, cuprinde numeroase titluri apărute în România şi în Franţa, precum şi traduceri în engleză, germană şi în alte limbi. Preocupat îndeosebi de istoria ideilor şi a imaginarului, s-a remarcat atât prin lucrări teoretice privitoare la istorie (Jocul cu trecutul. Istoria între adevăr şi ficţiune) şi la imaginar (Pentru o istorie a imaginarului), cât şi prin investigarea consecventă a unei largi game de mitologii (de la viaţa extraterestră şi sfârşitul lumii până la comunism, naţionalism şi democraţie). A adus, de asemenea, noi interpretări privitoare la istoria Occidentului şi la istoria Franţei. În 1997, lucrarea sa Istorie şi mit în conştiinţa românească a stârnit senzaţie şi a rămas de atunci un punct de reper în redefinirea istoriei naţionale.

***

(mai mult…)

Dialog: I.P. Culianu – Elmire Zolla 22/05/2011

Posted by Theophyle in 1, Document, Jurnalism, Texte, Ziarul de Duminica.
Tags: , , , ,
comments closed

Interlocutorul lui Ioan Petru Culianu este Elemire Zolla, una dintre cele mai proeminente personalitati ale vietii academice si publice italiene de dupa cel de-al doilea razboi mondial. Zolla s-a nascut la 9 iulie 1926 la Torino, intr-o familie de origini anglo-alsaciene. Initial specializat in literatura anglo-americana, a predat la universitatile din Genova si Roma (La Sapienza), fiind autorul a numeroase studii si carti de profil, precum si un mediator cultural de anvergura; a publicat enorm despre subiectele clasice ale anglo-americanisticii, de la romantismul britanic la transcendentalismul american, de la science fantasy (l-a introdus in Italia pe Tolkien) la „era jazzului”; articolele, eseurile, prefetele, articolele de dictionar si enciclopedie pe aceste teme constituie in sine o opera apreciabila, consacrata de mediul profesional respectiv.

Elemire Zolla a fost mult mai mult decat un eminent anglo-americanist. Prozator prolific si de mare succes, s-a bucurat de admiratia criticii si de succesul de librarie inca de la inceputuri: a primit prestigiosul Premiu Strega in 1956. Jurnalist pe teme literare, culturale, religioase, filozofice, antropologice, politice si sociale, a fost ani de zile prezent cu rubrici in ziare de mare tiraj ca Il Corriere della sera si, in ultimii doi ani, Il Sole 24 Ore. Animator ori „obiect” de polemici si controverse, era adesea invitat in studiourile de radio si televiziune, iar ceea ce scria/spunea nu lasa pe nimeni indiferent. Perpetuu curios, se interesa de absolut toate marile teme ale zilei, le studia pasionat si le discuta intr-o maniera originala, vorbind cu egal aplomb despre „eclipsa intelectualilor”, realitate virtuala si Internet. Terenul intalnirii dintre Culianu si Zolla a fost insa mai curand studiul comparat al religiilor si culturilor. (Wikipedia – Sorin Antohi) (mai mult…)

O Lectie de istorie cu Fernand Braudel 30/08/2009

Posted by Theophyle in 1, Carte Contemporana (sec. 20-21).
Tags: ,
comments closed

188-1Scoala Analelor de Istorie (Annales d’histoire économique et sociale) este probabil unul din cele mai importante curente ale istoriografiei moderne Europene. Fernand Braudel este moştenitorul lui Lucien Febvre unul din intemeietorii Scolii Analelor.  Braudel a ştiut cel mai bine să fructifice patrimoniul intelectual şi instituţional al Annales, dându-le o dimensiune internaţională. Fiul unui învăţător din Lorena, celebrul istoric de mai târziu invoca de câte ori avea posibilitatea anii de formare în satul său natal, unde învăţătorii săi povesteau “istoria Franţei ca şi când ar celebra o slujbă religioasă”. Perioada sa de formare intelectuală a fost tumultoasă: renunţă la studiile de medicină, reuşeşte să îşi dea licenţa în istorie la vârsta de 20 de ani, în bună parte datorită unei memorii excelente, este profesor în Algeria 8 ani, timp în care îşi gândeşte teza de doctorat ca o lucrare-eveniment despre politica mediteraneană a lui Filip al II-lea.

Teza despre Mediterana şi lumea ei, în vremea lui Filip al II-lea, va fi susţinută în 1947. În acelaşi an devine co-director alături de Febvre la revista Annales, în 1949 profesor la cea mai prestigioasă instituţie a Franţei, Collège de France, între 1956-1972 director la Ecole Pratique des Hautes Etudes, director la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales şi în 1984 membru al Academiei franceze. Fernand Braudel a creat un “imperiu” prin temperamentul său, prin spiritul de organizare, prin gustul pentru putere.

Astăzi Scoala Analelor funcţionează în întreaga lume cu centre de cercetare ce îi poartă numele ca omagiu adus strălucitului istoric şi metodelor de lucru propuse la şcoala pe care a reprezentat-o. Fernand Braudel devine prin lucrarea sa “Civilisation matérielle, économie et capitalisme (XV-XVIII siècles)” probabil unul din cei mai importanti istorici ai societatii europene si proceselor care au dus la formarea fortelor antagoniste ce ne guverneaza contemporaneitatea.  In aceast lucrare monumentala, autorul abordează problema progresului civilizaţiilor, descriind la scară europeană şi apoi mondială lenta ascensiune a capitalismului, începând cu “structurile cotidianului”, apoi cu  “jocurile schimbului” şi în fine cu “timpul lumii”.

188-2

In octombrie 1985, unele dintre cele mai mari nume ale intelectualităţii mondiale se reuneau la Châteauvallon, în Franţa, pentru a-i aduce un omagiu lui Fernand Braudel. Cu acest prilej, „patriarhul” istoriografiei secolului al XX-lea extrăgea, din ansamblul operei sale, o veritabilă lecţie de istorie. Cartea pe care  v-o prezint astazi este o sinteza a acestui colocvium.

Facand parte din acel tip de literatura numit “dialogurile intelectuale” cartea este chiar  o sarabatoare a intelectului. Veti intalni in dialogurile cartii intelectuali proeminenti ai Europei care discuta despre problemele lor care sunt si ale noastre. Problematica  ipotetica a expansiunii, ca o intalnire dintre Mahomed ci Carol cel Mare;  Este Moscova un nou Bizant?; Poate fi capitalismul un joc trucat? si inca ceva interesant foarte interesant, previziuni despre viitor, facute in 1985 si care se infaptuesc in zilele noastre. 

Cartea a fost tiparita de editura Corint; traducerea in limba romana  de Maria Pavel, pierde o parte din aroma originalului. Cartea este asemanatoare unui festin pentru elevii istoriei. De citit si rascitit.

%d blogeri au apreciat asta: