jump to navigation

Cristian Bădiliţă: Manual de anticristologie 03/11/2011

Posted by Theophyle in 1, Carte Biblica, Carte Contemporana (sec. 20-21).
Tags: , , , ,
comments closed

Titlul complet al cartii “Manual de anticristologie. Studii, dosar biblic, traduceri si comentar” cartea a  fost tiparita intr-o noua editie (a doua) de editura “Vremea” contine cam 200 de pagini si a fost scrisa de Cristian Bădiliţă. Pentru mine cartea a fost o surpriza majora avand in vedere ca nu am cunoscut lucrarile acestui exceptional tanar teolog roman.

Cristian Bădiliţă s-a nascut in 1968 Săveni, Botosani. Inteleg ca in afara de a fi un bun teolog este si eseist, traducător si poet. Conform biografiei oficiale a absolvit liceul August Treboniu Laurian, sectia matematică-fizică (asta ca sa fie Elena Agachi multumita) A debutat în revista Ateneu, suplimentul Caiete botosănene, cu poeme, în 1984. (mai mult…)

Benedicte si Patrice des Mazery: OPUS DEI 30/10/2009

Posted by Theophyle in 1, Carte Contemporana (sec. 20-21), Document.
Tags: , , , , ,
comments closed

Patrice des Mazery, (n. 1962), este reporter la televiziunea franceza Canal Plus. A creat impreuna cu alti colegi emisiunea  90 minutes, pentru care a condus numeroase investigatii cum ar fi: Burma, finantele sindicatelor sau afacerile administratiilor caselor pentru batrani. A fost jurnalist de razboi din Angola la Sarajevo.

Bénédicte des Mazery, (n. 1962), este scriitoare, cu multi ani de experienta ca jurnalista pentru jurnale de  afaceri. Este autoarea  romanelor: Les morts ne parlent pas – 2005,  La vie tranchée – 2008 si Pour solde de tout compte – 1999.

221-1Cartea Opus Dei reprezinta o ancheta asupra acestui curent al Bisericii Catolice, recunoscut de ea, deoarece fondatorul, preotul spaniol Josemaria Escriva de Balaguer, a fost sanctificat de Papa John-Paul II in 2002.

In The Da Vinci Code, Dan Brown prezinta  Opus Dei, ca o organizatie machiavelica, care nu ezita sa omoare pentru a proteja secretele bisericii catolice.  Criticii descriu acest ordin ca o mafie sfanta, imbracata in forma de masonerie, denumind-o si Octopus Dei (Caracatita Domnului).

In ciuda refuzului ordinului de a raspunde la intrebarile jurnalistilor, autorii si-au derulat investigatia doi ani in Paris, ca si in Spania si Anglia, adunand dovezi si marturii de la fosti membri. In lumea secreta a institutiei, au observat pecetea unei secte: controlul psihologic al minorilor, controlul averilor membrilor.  De asemenea, au descoperit ca Opus Dei, insetata de putere, s-a insinuat in lumea politicii, a universitatilor si afacerilor, fiind sprijinita  de companii de afaceri mari din Franta. 

221-2Opus Dei este singura organizatie care are rang de prelatura personala, adica raspunde numai in fata Papei si isi numeste proprii preoti. Are aproape 84.000 de membri laici in lume, din care 2150 in Franta, plus aproape 2000 de preoti de diverse ranguri.

Un comentariu pertinent asupra evolutiei Opus Dei de-a lungul timpului a fost scris de Michael D. Langone, un psiholog american, specializat in cercetarea grupurilor de cult si manipularea psihologica. El este directorul executiv al  International Cultic Studies Association, si editorul jurnalului Cultic Studies Review.

Opus Dei a fost una dintre noile miscari dintre cele mai controversate in cadrul Bisericii Catolice. A avut multi detractori, inclusiv  Alberto Moncada (in  2006), si multi aparatori.  Unul dintre cei mai importanti suporteri a fost Papa  John Paul II, in timpul caruia fondatorul Opus Dei Josemaría Escrivá a fost canonizat. Cunosc catolici devotati care sunt extrem de critici la adresa Legiunii lui Cristos, (the Legion of Christ – alta organizatie controversata din Biserica Catolica), dar care aproba Opus Dei. Cunosc alti catolici care nu prea spun ‘de bine’ despre Opus Dei.  Si cunosc si ne-catolici care se uita la Opus Dei ca la  o straneitate disturbanta, un anacronism religios. 

Este imposibil sa evaluezi obiectiv Opus Dei cand te bazezi pe povestiri anecdotice, cum sunt cele pe care le-am auzit in experienta mea limitata. Pana in prezent am putut sa determin ca nu exista nici un singur studiu stiintific care sa analizeze stohastic membri si/sau fosti membri ai Opus Dei. Ca si in cazul altor grupuri controversate, aceasta lipsa de evidenta stiintifica pune baza unor afirmatii sau negatii privind etica ( “badness”) grupului. …

…Exista un mare  numar de marturii critice din partea unor fosti membri ai Opus Dei, cateodata rapoarte elocvente privind probleme si excese.  Web site-ul opuslibros.org, de limba spaniola, de exemplu, listeaza sute de marturii, inclusiv 18 postate numai in iunie 2006. Acesta pare a fi un numar mare de marturii. Cu toate acestea, Opus Dei are 85.000 de membri in toata lumea si 164.000 “cooperators,” adica suporteri (Allen, 2005a). 

Marturiile catorva sute de fosti membri asezate langa multimea de oameni care sprijina Opus Dei pot parea nesemnificative si pot fi trecute cu vederea de catre observatori care incearca sa evalueze organizatia in intregime. Ei pot trage concluzia ca organizatia nu este atat de rea.

221-3

Multi oameni care urmeaza aceasta linie logica de gandire se opresc aici. Dar, acest punct de oprire constituie un afront catre cei multi care si-au exprimat durerea personala in fata publicului si catre probabil un numar si mai mare de oameni care sunt prea inspaimantati sa faca totul public. Un bacan poate nu se ingrijoreaza de o mana de oua sparte la livrarea a sute de cutii. Cu toate acestea, crestinii (si oricine care afirma ca ii pasa de oameni) ar trebui sa fie preocupati de o mana de suflete distruse. Durerea unei persoane nu este negata de bucuria altora 100.

221-4

Papa John Paul II a afirmat in 1984 ca biserica ar trebui sa fie ‘o casa de sticla unde se poate vedea ce se intampla’, ceea ce se aplica si organizatiei Opus Dei…”

Referinte
Allen, John. (2005, December 16).  Q & A on Opus Dei. 
Mazery, Benedicte, & Mazery, Patrize. (2003). L’Opus Dei” Une Eglise au Cœur de l´Eglise. Paris:
Moncada, Alberto. (2006).  Opus Dei Over time.

“Cea mai frumoasa istorie a lui Dumnezeu” 29/08/2009

Posted by Theophyle in Carte Biblica, Carte Contemporana (sec. 20-21).
Tags: , , , , , ,
comments closed

 Personal, as numi aceasta reusita carte “Cea mai frumoasa poveste despre Dumnezeu”, deoarece nu am scris-o eu, nu pot sa-mi permit amendamentul. Cartea a aparut in Franta sub acelasi titlu (La plus belle histoire de Dieu, Le Seuil, in 1997), a fost tradusa in limba romana de Luminita Braileanu la Editura Art. Dupa cate inteleg eu, a fost considerata un Best Seller si are si de ce. Cartea este pur si simplu frumoasa. A fost scrisa de 3 oameni complet diferiti, cu o singura trasatura comuna, toti religiosi, intelectuali si francofoni.

Cel mai cunoscut dintre autori a fost raposatul Jean Bottéro  (1914-2007), catolic Domican renumit, istoric asirolog si un cunoscut expert in Orientul Mijlociu antic. Bottéro isi asuma partea istorica a Bibliei in primul capitol al cartii “Dumnezeul Bibliei”, un demers meritoriu in interpretarea istoriei Biblice. Suntem absolut diferiti in aceasta descriere istorica, asta nu inseamna ca ceea ce scrie el nu este adevarat , ci poate  concluziile lui sunt diferite de ale mele. Al doilea capitol se numeste “Dumnezeul Evreilor”  si a fost scris de Marc-Alain Ouaknin  (n.1957), profesor de literatura comparata la Universitatea Bar-Ilan din Israel. Nu stiu de ce a fost prezentat ca rabin, probabil ca este confundat cu tatal sau, Rabbi Jacques Ouaknin, unul dintre cei mai mari si mai intelepti oameni caruia am avut onoarea sa-i iau un scurt interviu cu zeci de ani in urma (9 minute pe ceas, dupa sase luni de asteptare). In orice caz, Marc-Alain si aici am cateva observatii de ordin personal, reuseste  sa dea o imagine realista a religiei iudaice de sorginte rabinica, nascuta din religia Isreaelita antica, impreuna cu crestinismul. Capitolul al treilea “ Dumnezeul Crestinilor” este exceptional. Scris de un teolog catolic iezuit Joseph Moingt (n.1915) nu prea cunoscut, este partea perfecta a cartii, crestinismul nu putea fi explicat mai bine decat l-a explicat acest batran invatat crestin. Nu cred ca cineva in lumea aceasta putea sa explice mai bine decat a facut-o el.

187-1
 Pentru a trece in revista subiectele cartii ma  voi folosi de prezentarea editurii:

“Într-o zi, acum circa 3 300 de ani, în Orientul Apropiat, lângă peninsula Sinai, a apărut ideea unui Dumnezeu unic. „Inventatorul” acestui dumnezeu se numea Moise. De ce Dumnezeul unic i „s-a arătat” lui Moise? De ce tocmai acolo? Cine este acest Dumnezeu în comparaţie cu numeroşii dumnezei care îl înconjoară? Cum se manifestă? De ce „se aliază” cu un popor? Care e sensul Decalogului pe care El l-a dat poporului „său”, Israel?

Cum îl văd evreii pe acest Dumnezeu şi ce spun despre El? Ce înseamnă pentru ei? De ce nu-i rostesc numele? Ce legături există între Biblie şi Talmud? Cine era Isus pentru primii creştini? Cum este înfăţişat în Evanghelii? De ce l-au numit Cristos sau Fiul lui Dumnezeu? De ce creştinii vorbesc despre un Dumnezeu „Trinitar”? Cum au ajuns la această idee? Nu cumva se întorc la o formă de politeism?

 Fără să apeleze la un jargon inaccesibil, fiecare cu ştiinţa şi convingerea sa, trei specialişti răspund unor întrebări pe care ni le punem cu toţii.”

Doamnelor si Domnilor aceasta carte este un exercitiu intelectual de marca facuta corect de trei intelectuali cu credinte diferite, care insa iubesc un singur Dumnezeu. Recomand cu caldura aceasta carte, desi in parte nu sunt de acord cu unele explicatii, dar cine naiba spune ca eu am dreptate 🙂  de citit repede.

Viata in Pustiu – 4 / Latrun – 2 21/08/2009

Posted by Theophyle in In Desert.
Tags: , , , , ,
comments closed

Dupa doua zile petrecute la Ierusalim in casa unui bun prieten, medic la un spital universitar si un distins profesor, dupa nenumarate ori in care am povestit aventura de la Mar Saba si viitoarele mele calatorii in spatiul monahic, am hotarat sa ajung la Latrun. Pe drum spre Lartrun, bunul meu prieten, ateist convins, m-a anuntat cu delicatete ca are un prieten exceptional care este expert in cazuriile crizei “mid-life,” de care eu probabil sufar. Dupa vreo jumatate de ora aproape de Latrun aproape ca l-am convins ca ceea ce intentionez este o simpla documentare si nimic mai mult si ca sa nu ma duca la nici o secta periculoasa care mi-a spalat creierul, ci la o manastire catolica extrem de respectabila pe care prin mari manipulatii am reusit sa-i conving sa ma gazduiasca o saptamana. Ne-am despartit cu prietenie, eu stiind cu siguranta ca nu l-am convins intru totul.

180-1

Am ajuns la manastire pe la ora 11, am fost primit cu caldura de fratele Patrick, care era fratele usier. Fratele usier intr-o manastire trapista este cel care are dezlegare de a discuta cu vizitatorii sau cu oricine are treaba cu manastirea. Prima mare surpriza este ca acesti calugari vorbesc, adevarat extrem de putin,  si numai daca este absolut necesar. Regulamentul lor este regulamentul consacrat de Sf. Benedict (480 – 547 d.Hr) care este parintele spiritual al monasticismului catolic. Sf. Benedict a format acest regulament dupa vizita pe care a facut-o in Egipt si a cunoscut monasticismul Copt. Regulamentul Sf. Benedict nu-mi era strain asa cum nu este strain oricarui teolog – 73 de capitole scurte care trebuie sa reglementeze viata unei manastiri. Acest regulament a fost amendat la La Trappe Abbey in Franta pe la mijlocul secolului al XVII-lea, devenind mai dur decat cel obisnuit. Asadar, trapistii vorbesc, extrem de putin, dar vorbesc. De obicei intre ei se folosesc de semne usor de inteles pentru ca de fapt sunt extrem de explicite.

180-2
Dupa ce fratele usier mi-a explicat ca staretul Fratele Gilbert doreste sa se intalneasca cu mine peste doua ceasuri, am incercat sa dau fratelui toata aparatura electronica, ceasul, celularul etc. A suras si mi-a comunicat cu o ironie fina ca nu este nevoie si ca numai sunt rugat sa nu ma folosesc de celular in timpul slujbelor religioase si ar fi bine daca pot sa-l inchid, dupa ce i-am explicat ca celularul meu nu suna ci numai vibreaza (extrem de nou pe atunci), i-am aratat cum si s-a distrat copios, a hotarat ca telefonul meu este un telefon trapist.

180-3

Fratele Patrick m-a condus spre chilia mea, explicandu-mi ca din nefericire nu au chilii pentru oaspeti. L-am linistit, explicandu-i ca vin de la o manastire destul de severa. M-a intrebat scurt, crezi? Cateva minute am inteles sensul intrebarii. Cu cat erau mai frumoase spatiile publice, cu atat mai severe erau chiliile monahale 3.5 x 2.5  pat, masa, scaun, o cana mare de apa si un pahar. Crucifix pe perete si o biblie  la captaiul patului de lemn. Patul fara saltea, cu 2 paturi una de dormit pe ea si a doua de acoperit, fara perna.  Chilia ortodoxa – hotel de 5 stele fata cea pe care am primit-o aici. Aveam o rasa alba calugareasca intinsa pe pat, desi nu eram obligat bineinteles ca am imbracat-o. Greseala, greseala mare. Rasa benedictina pe pielea goala este exact ca o camasa de glaspapir.

180-4

Postarea viitoare  despre intalnirea cu staretul Gilbert.

Viata in Pustiu – 3 / Latrun – 1 17/08/2009

Posted by Theophyle in 1, In Desert.
Tags: , , , , ,
comments closed

Aici titlul nu prea merge, pentru ca manastirea din Latrun nu are nici o legatura cu pustiul. Manastirea din Latrun este localizata intr-o regiune din cele mai frumoase din Tara Sfanta.  La capatul vestic al campiei Ayalonului, manastirea din Latrun “pazeste” defileul care traseaza drumul antic de pe coastele Marii Mediterane spre Muntii Ierusalimului, aceasta campie insotind poporul lui Israel in toata istoria lui. De la razboiul lui Iosua, urmasul lui Moise cu Amoraiti, cand triburilor israelite intrau in Canan si pana la razboiul de independenta al Israelului in 1948, unde alta capetenie de felul lui Iosua a fost ranit (Aric Sharon), aceasta campie a vazut multe razboaie si mult sange a fost varsat pe acele pamanturi. Egipteni, evrei, filistini, amoriti, moabiti, asirieni, persani, greci, romani, arabi, cruciati europeni, bizantini, turci otomani, inca odata arabi si inca o data evrei, toti au ingrasat cu sangele lor aceasta campie.

177-1

Coborand dinspre Ierusalim se intinde in fata ta la iesirea din defileu niste dealuri care ingradesc o campie intinsa pana la malurile Marii Mediterane, pe care intr-o zi senina o poti vedea de pe aceste dealuri.   In partea vestica a acestei campii doua mari cladiri, prima o fosta citadela construita de Britanici in aceasta strategica pozitie (astazi muzeu militar si monument comemorativ al trupelor blindate israeliene) si a doua cladire, mai impunatoare ca prima, este cladirea manastirii trapiste Latrun. Pe dealurile nord-estice ale campiei Ayalon se intinde Modiinul, pamantul natal al Macabeilor biblici.  Ce istorie au aceste locuri, ce istorie.

177-2

Numele de Latrun este disputat, sunt unii care-l considera ca numele “talharului cel bun”, crucificat impreuna cu Iisus amintit in Evanghelia dupa Luca 23:40-43 (bonu Latronis – bunului talhar). Sunt altii care stiu ca adevarata etimologie provine de la fortareata Tempilera, Le toron des chevaliers (castelul cavalerilor) , prin coruperea lui in limba bastinasilor.

177-3

Latrunul se afla la 30-35 de Km vest de Ierusalim. Manastirea a fost costruita in 1890 de calugari francezi cisterciani trapisti din ordinul Sf. Benedict ( au jurat tacerea in viata lor zilnica). Ei nu au voie sa primeasca nici daruri, donatii sau pomeni. Acest ordin trebuie sa-si gaseasca existenta prin lucrarea pamantului. Trebuie sa subliniez ca acesti calugari isi castiga existenta cu onoare deosebita. Viile lor intinse dau unul din cele mai bune si mai rare vinuri existente, la fel ca plantatiile de maslini din care extrag un excelent ulei de masline. In timpul primului razboi mondial, turcii-otomani au alungat calugarii si au ras manastirea. Manastirea a fost refacuta in forma actuala in 1927.

177-4

Pentru a intelege diferentele dintre Ortodoxie si Catolicism, trebuie vizitate doua manastiri, una ortodoxa si imediat dupa aceea una catolica, si atunci ar fi clara diferenta si pentru un neinitiat. Diferenta este enorma, nu prin felul de viata al calugarilor, ci felul de a gandi credinta. Voi incerca sa deslusesc in vitoarele doua postari aceasta diferenta sper voi reusi fara sa enervez pe nimeni. Parerile nu sunt pentru sau contra ci pentru o mai buna intelegere a societatilor din care fac parte aceste sublime institutii monahale.

177-5

Daca intr-o manastire Ortodoxa suprafetele comunale si cel monahale nu difera prea mult, intr-o manastire Catolica, diferentele sunt enorme. Comunalul catolic este sublim, elegant si impunator, spatiul privat al calugarului este sarac si penitent aproape spartan, mult mai auster decat cel al ortodocsilor. Curatenia este absoluta si fara fir de praf, la Mar Saba nu cred ca aceleasi superlative ar fi potrivite. Doua lumi Vest si Est, se reflecta pana si in existenta cea mai pura posibila.

177-6

Dupa o saptamana de foame ma asteapta o saptamana de tacere, interesant itinerariu mi-a aranjat Monseniorul.

%d blogeri au apreciat asta: