Lumea în care trăim: Un nou început 22/02/2012
Posted by Theophyle in 1, Cartile mele, Istorie, Texte.Tags: Cartile mele, Istorie, Text
comments closed
Cand am inceput sa scriu despre “Lumea in care traim” nu am crezut ca va iesi din asta o carte, desi ipoteza care sta la baza cartii este faptul ca noi ne aflam in preajma unui nou ev, un fel de tranzitie de la o societate la alta, o tranzitie dintr-o lume in care ceea ce insemna occident reprezenta “civilizatie” si restul lumii trebuia sa se adapteze sau sa-l adopte, spre o alta societate in care “civilizatia” are alte sensuri. Deci daca mergem spre un nou ev, asa cum am mai scris, noi ne aflam intr-o perioada tranzitorie, dintre o lume care este pe duca si o lume care inca nu s-a cristalizat suficient sau poate este opaca in “ochii nostri occidentali”. Singura diferenta ar fi ca acest nou ev nu mai este unul pe care istoriografia noastra il recunoaste drept “Ev Mediu” si care se refera de fapt la o perioada din istoria occidentului si nicidecum al istoriografiei mondiale. (mai mult…)
Ogier Ghislin de Busbecq: Scrisorile turcesti si povestea lui Despot Voda (1) 31/01/2012
Posted by Theophyle in 1, Biografica, Carte Medievala, Document, Istorie, Romania.Tags: Biografi, Ghislin de Busbecq, Istorie, Romania
comments closed
Ghislin de Busbecq a fost fiul ilegitim al Seigneur de Busbecq, pe care il si mosteneste. Dupa o educatie solida in cele mai bune mai bune universitati ale vremii, Ghislin de Busbecq intra in slujba lui Ferdinant I-ul, este trimis ambasador la Inalta poarta pe langa sultanul „Suliman Magnificul”, incearca si reuseste sa negocieze un tratat legat de teritoriul Transilvaniei. De la Istambul el are un schimb de scrisori cu un prieten, si el diplomat pe nume Nicholas Michault. Aceste scrisori sunt una din putinele surse primare legate de Imperiul Otoman al secolului al XVI-lea. In aceste scrisori el trateaza cu un lux de detalii extraordinar situatia voievodatelor Romane. Intr-una dintre scrisorile mentionate il gasim pe Despot Voda, elogiat incomparabil cu celalate personaje ale Moldovei contemporane lui. Trebuie sa mentionez ca titlul de despot, este absolut incompatibil cu terminologia moderna. In lumea greco-bizantina, cuvantul Despot este sinonim cu latinul Dominus, adica Domn. Titulatura de Despot era aplicata patriarhilor, nobilimii de rang inalt si insusi Basileului (Imparatului Bizantin). Despot Voda, pe numele lui Ioan Iacob Heraclid, este infiat de Iacob Heraclid, care purta titlul de despot de Samos şi Paros. Bineintzeles detractorii lui vor povesti mai tarziu ca de fapt el a furat identitatea la moartea lui Iacob Heraclid (vezi o biografie, critica si ne-adevarata in WIKI-RO).
Citeste articolul integral pe situl Politeia World
Lucian Boia: Romania – istorie, mituri, mentalitate 24/09/2011
Posted by Theophyle in 1, Istorie, Texte, Ziarul de Duminica.Tags: Istorie, Lucian Boia, Ziarul de Duminica
comments closed
Un colaj de opinii adunate din interviuri pe care le-a dat Lucian Boia, care este dupa parerea mea unul din cei mai mari istorici romani contemporani. Este profesor la Facultatea de Istorie a Universitatii din Bucuresti, autor a numeroase carti publicate in Romania si in lume. Apreciat autor de limba franceza, tradus insa si in engleza si germana. Dupa aparitia volumului “Istorie si mit in constiinta romaneasca” (1997), a dobandit reputatia unui istoric care abordeaza fara menajamente miturile trecutului si ale prezentului. (mai mult…)
Ian Morris: De ce conduce Vestul – Deocamdată 06/08/2011
Posted by Theophyle in 1, Carte Contemporana (sec. 20-21), Document, Filozofia Istoriei, Istorie.Tags: Critica Literara, Filozofia Istoriei, Istorie, Spiritualitate
comments closed
Titlul integral al cartii despre care vreau sa discut este: “Why the West Rules – For Now: The Patterns of History, and What they Reveal About the Future”, adica “De ce conduce Vestul – Deocamdata: Tipare istorice si ce ne dezvaluie despre viitor.” Probabil ca daca nu as fi citit recenzia decupata din presa germana de catre Deutsche Welle nu as fi discutat despre aceasta fundamentala lucrare care chiar merita sa fie tradusa si citita de cititorul roman. Din nefericire, ca fiecare colaj, fragmentele de recenzie publicate de situl german in limba romana nu reusesc sa redea adevarata valoare si importanta cartii lui Morris. Am sa incerc in cateva cuvinte sa dezvalui cititorului tezele principale aduse in aceasta lucrare cu care nu sunt complet de acord.