jump to navigation

Magdalena – Magdala Gadar, Intalnirea, Sfarsit. 12/03/2009

Posted by Theophyle in 1, Carte Contemporana (sec. 20-21).
Tags:
comments closed

A inceput sa se intunece, Farid a aprins un foc linga ruine. Am curatat bine toata imprejurimea, Farid a scos din bagajul Cortinei tot echipamentul de noapte: 4 paturi, niste lanterne de ziceai ca sunt proiectoare, o sticla de arak plina si o alta la jumatate. A aruncat cativa cartofi in jar  si a scos dintr-o traista impachetati in staniol cativa pesti uscati si sarati care merg bine la bautura.   Druzul vine cu un ceai de menta intr-un termos care probabil era de pe timpul cand Britanici stapaneau Palestina.  Druzul il anunata ca probabil vom avea oaspeti. Nu trec nici 10 minute, un pahar de ceai si o tigare, ca hop doua jeepuri Isreliene, un  sufa si un plasan caracal  opresc langa noi. Un pusti de locotenet la vreo 20-21 vine spre noi, in spate se vede clar alt pusti in plasan sta cu un MG-03 tintind exact picioarele noaste. Buna seara, ne ureaza pustiu, buna raspundem noi. “ce faceti aici?”, “bem un ceai, raspunde Farid” . “Bine dupa ce terminati o luati din loc, da ordin pustiu”, “sigur, zice Farid, noi bem incet maine dimineata terminam ceaiul si  plecam.” “Nu se poate spune pustiu, aici este teritoriu miltar intre orele 19-07”. “Ai ceva in scris”, intreaba Farid, “nu este nevoie suficient ca spun eu”.  Farid incepe sa rada, scoate legitimatia si o trece pustiului, se uita pustiu la legitimatie si glasuieste “bine domle dar este pe propria voastra raspundere”, “este zice Farid, nu-i nici o problema avem paza buna pe domnul Smith si domnul Wesson”, unde sunt acestia” intreaba pustiu care nu s-a prins, Farid scoate din traista cu pesti un Smith & Wesson 4006, magnum 45. “aha, zice pustiu, misto pistol, pot sa-l vad?”, “nu, raspunde Farid. Pistolul si femeia nu se lasa din mana”, pustiu nu vrea sa iasa fraier, intreaba “de ce femeia ?”, “Nu stiu, zice Farid ca nu am”.  In sfarsit baietii pleaca si noi ramanem singuri. Farid scote cartofii, ii cojim si-i mancam cu pestele sarat. Bagam in cestile de ceai inca fierbinti jumate ceai jumate arak, ah ce bun.  Incet, incet noaptea cuprinde totul, mai bem doua trei cesti. Farid se intoarce pune o patura pe el si adoarme. Eu nu pot. Ma intind, sucesc, iau inca o data o ceasca, schimb proportiile, putin ceai mult arak. Dimineata. Ne trezim, Farid, scoate un bidon de apa din bagajul Cortinei si-mi toarna in mainile facute palnii. Dupa acea ii torn eu. Farid pleaca si se intoarce cu doua smocuri de burieni, le spala. Cu un smoc isi fraca gingiile, il intreb ce-i asta, raspund Sensodine natural. Fac la fel, gust amar putin intepator, placut. “Ai simtit-o” intreaba Farid, “da, am simtit-o”, “poti acum sa scri?”, “da pot, vrei sa-ti povestesc?”, “nu, am sa citesc cartea, trebuie sa-ti faci ordine in cap. In nici un caz nu vei scrie tot ce ai visat”, “nu, nu voi scrie, nu am cum, nu trebuie, sunt lucruri care trebuie sa ramana acolo unde sunt pentru todeauna”. “ai dreptate, inchide Farid discutia”. Vine si Druzul cu cafeaua, bem cafeaua in tacere. Druzul se ridica si-l imbratiseaza pe Farid, si dupa acea ma imbratiseaza pe mine, spune “acum si tu esti din Tveria”, sunt, raspund eu. In doua ore ajungem in Tveria, o famile cu cativa copii si doi cateii il astaepat pe Farid, au venit sa locuiasca pentru cateva zile la pensiunea lui. Au fost trimisi de nu stiu cine. Farid le face un pret bun, il intreb de ce a facut un discount atat de mare, “Imi plac oameni cu doi catei, unul este din moft cateodata, doi sunt din dragoste”. Fiecare propozitie este ultimativa, nu prea ai ce sa raspunzi. “Tu platesti mai mult, pentru ca ai mai mult”, “Mda, te-a cuprins comunismul. Camarade Farid”, “pe naiba comunism, e corect sa iei mai mult de la cine are si mai putin de la cine nu are”, “si daca veneam si eu cu doi catei imi luai mai putin?”, “nu, raspunde Farid”, “de ce, inteb eu”, “pentru ca tu porti Rolex”.  V-am spus fiecare propozitei este un cui. “Bine acum, pleci?”  “Da, spunei lui rabi Sasson ca-i multumesc din suflet, si ca-mi pare rau ca nu vrea sa ma mai primeasca ca sa-i povestesc”, “nu trebuie el stie”. “Acum pleci la Ramataim?”, “da raspund eu inlemnit, de unde sti?”. “Am avut acelasi vis”, raspunde Farid. Ma conduce spre autobusul de care ajunge la centru. Din centru, am sa inchiriez o masina pentru a continua calatoria.

nebi-samuel

Miriam ha-Migdalit, a fost data la o parte dupa inaltarea lui  Ieshua. S-a castorit cu Yosef din Ramataim, ala pe care voi il numiti Iosif din Arimatea, care era vaduv. A murit cu trei ani inaintea prapadului din Ierusalim, Dumnezeu si Fiul sau au ocrotit-o, ca sa nu vada ororile Romanilor si prabusirea casei Domnului. Miriam ha-Migdalit a fost ingropata pe Muntele Scopus la o aruncatura de bat de Golgota, locul supliciului, ea se va trezi la viata prima cand va veni timpul Parusiei. Miriam ha-Migdalit a stiut intodeauna invataturile Domnului. Povestea voastra nu este povestea ei si nici a mea. Cred ca aicea este sfarsitul povestiri despre Miriam ha Migdalit, de o cunoasteti voi pe numele Maria Magdalena.   

nebi-samuel-all

Magdalena–Noapte cu Farid la Magdala Gadar 11/03/2009

Posted by Theophyle in 1, Carte Contemporana (sec. 20-21).
Tags:
comments closed

Farid nu este casatorit, a fost. Nevasta-sa la lasat, nu putea sa traiasca cu el. Lui Farid nu-i plac “lucrurile”, prin lucruri el intelege averea, nici la universitate nu a vrut sa invete, spune ca nu e cine stie ce de invatat. Nevasta-sa nu putea sa se obisnueasca cu felul lui, ea era din familie buna, toti invatati  si cu titluri, cariere, satut social. Farid nimic, nu are nevoie de statut, el e darvish (in argoul popular israelian = zburator, vine de la vestiti mistici sufiti) a stat cu el cat a putut, cand dragostea s-a dus , s-a dus si ea. A ramas singur cu Azulai, catelul lup si cu Hamid druzul care-l ajuta in gospodarie. Nu tine femei la treaba, nu e nevoie, stie sa gateasca mai bine, a terminat cu romantica. Din romantic sexual a devenit sexual romantic, adica cum explica el,  sexul din dragoste  s-a transformat in dragoste de sex, ezoteric si greu de explicat, poate intelegeti si voi, eu l-am inteles.  Farid este unul din cei mai destepti oameni pe care i-am cunoscut, nu are insa diplome de destept, el este simplu destept fara diplome. Pensiunea lui este cel mai interesanta pensiune din lume. Vine un client, Farid il intreaba ce doreste, numai pat  si cafea, sau vrea half-board. Omul zice ca vrea sa si manance, asta inseamna half board. “Ce vrei sa mananci?, intreaba Farid,”  omul intreaba “ai un meniu”, “ nu lucram cu meniu zice Farid, tu spui ce vrei si noi  facem.” In clipa urmatoare se intampla una din doua, in 90% din cazuri daca oaspetele nu este de-al casei sau nu a fost pregatit de cine la trimis, o ia la gona, in cele 10% ramase, inseamna ca oaspetele este la fel de nebun ca Farid si-i spune ce vrea sa manance. Farid il cheama pe Hamid si-l trimite sa cumpere alimentele pentru masa omului. Hamid se intoarce, Farid gateste, omul manaca. Oaspetele plateste bonul de la alimentara plus manopera care este intodeauna 50% din pretul alimentelor. Nimeni care a fost oaspetele lui Farid nu va intra niciodata intr-un alt hotel in Tveria, pur si simplu nu are de ce. Farid este o legenda. Arnon Milchan ala miliardarul de la Hollywood de a facut filmul cu Gere si Roberts Pretty Woman a vrut sa faca un film despre el, Farid la amenintat ca daca o face sa nu-l mai vada in Tveria, Arnon nu a facut, de frica lui rabi Sasson, care este si seful lui spiritual.

farid

A doua zi  am hotarat sa merg la Magdala Gadar, sa o caut pe Magdalena asa cum a sugerat rabi Sasson. Binenteles ca Farid vine cu mine ca sa nu ma omoare cum zice el “ai lor” sau “ai nostri”, adica arabi sau israelieni. Cand l-am intrebat de ce ar dori sa omoare cineva un biet cercetator american care cauta cai verzi pe pereti, raspunsul a fost simplu: pentru ca existi. Bine zic eu arabii inteleg dar israelieni de ce, “noi te omoaram ca sa te protejam”, zice Farid. Farid are 37 de ani se mai duce la armata acum de cand razboiele sunt mai dese, si la miluim (rezerva activa) se duce, este capitan in rezerva la o unitate de parasutisti, adica stie cum e cu moartea. Dupa fiecare razboi sau in mijlocul lui dau si eu un telefon sa vad cum mai sta cu sanatatea, raspunsul invariabil, inca nu au extras din mama Tera plumbul pentru glontele care sa-l omoare. Pe la 2 iesim spre Magdala Gadar, Cortina lui tuseste rabufneste, da merge. Intreb: “nu crezi ca a venit timpul sa-ti schimba masina?, sunteti aprope de aceasi varsta”, “de ce sa o schimb?, nu merge, in afara de asta daca o schimb trebuie sa o casez, nu am suflet.” “Ma Farid masina nu este fiinta este obiect”. Farid se intoarce spre mine si intraba cu toata seriozitate “de unde sti tu?”. Bon,  ajungem al Gadara urcam spre situl arheologic. Ne intampina paznicul, tot Druz din Daburie, se cunosc. Dupa imbratisarile obisnuite, si protocolul necesar. Sunt imbratisat si eu pe baza prietrenul prietenului meu….. Farid ma ia deoparte si-mi zice, “I-am spus ca esti American, scoate si tu 10 dolari si dai”, “daca as fi alceva nu ar fi trebuit?”, “ba da, dar de la tine ii primeste cu mai mare placere”. Scot pormoneul si vrea sa-i dau 50 de shekel (putin mai mult de 10 dolari), Farid spune nu, de la tine numai dolari. Tac si scot 10 dolari, ma duc sa-i dau la Druz. Omul ia banul se inclina putin si-mi zice “banul tau pentru Nabi Shauib”. Farid sta deoparte si zambeste, Druzul se duce sa faca cafea, eu imediat cu intebarile, “zi si mie povestea cu Druzul asta”. Ce poveste?, “Dolarii Americani, Nabi Shuaib, zic eu”. “Simplu omul este foarte religios, sti doar cine este Nabi Shuaib, se duce sa-i dea tributul pentru sanatatea ta si a lui” “bine inteleg ca e religios, de ce dolari, shekelu nu merge in ceruri, intreb eu. “Omul trebuie sa doneze din bani care-i castiga tu nu castigi in shekeli, tu castigi dolari, nu ?”. Simplu, totu-i simplu in Orientul Mijlociu. Se lasa sera peste vreo ora incepem noaptea kabalistica. Asta o sa va povestesc insa maine.

Pauza: Humus 11/03/2009

Posted by Theophyle in Pauza.
Tags: ,
comments closed

Dupa postare de ieri in care am discutat de superba si  gustoasa masa pe care am luat-o cu Farid la Tveria, si avand in vedere ca cel putin 3 colegi postatori au gasit de cuviinta sa ma instinteze ca ar dori sa manance din acest produs culinar sublim (daca este bine preparat) am hotarat in acaesta mica pauza “publicitara” sa dau curs unor dorinte exprimate de “clienti nostri, stapani nostri”.

In primul rand tin sa va aduc la cunostinta ca Humusul este de fapt Nautul clasic (sau Nahut in varianta slavizata), care este si mancare de post, actual in zilele noastre de post al pastelui. Doua variante la discretia domniilor voastre, “varianata compusa” sau “varianta libera”.

Varianta compusa, este varinata mai simpla si se baseaza pe cumpararea unei paste de humus gata preparate si upgradarea ei in ceva mai gustos. Pasta de humus puteti gasi la fiecare supemarket sau hipermarket in localiatate de resedinta. Personal eu prefer pasta de humus “Vico” vine in ambalj 250 de garme, suficient pentru doua sau trei persoane.  Prelucrarea se face in felul urmator: (1) se goleste cutia intr-un recipient cel putin dublu fata de ambalajul original; (2) se marunteste (ca pentru mujdei) 2 catei de usturoi; (3) se stoarc doua linguri de suc de lamaie (musai din lamai proaspat taiate, nu din uscaturi de prin frigider); (4) trei linguri de ulei de masline (daca nu aveti-nu puneti nimic); (5) doua linguri de ceai verde rece.; amestecati bine bine, cateva minute. Se portioneaza in 2 sau 3 farfuri inainte de masa in felul in care este aratat in fotografia alaturata. Se pune putin praf de boia iute, si cateva frunze de patrunjel proaspat maruntite si inca o lingurita de ulei de masline (optional)  se poate manca langa un ou fiert sarat si piperat. Se mananca direct din farfurie “stergand” farfuria cu o pita (lipie), muraturi in saramura (nu otet) sunt binevenite in special gogosari.

Varianta libera. Varianta libera inseamna prelucrarea Humusului (nautului). Humus-Naut se poate cumpara din urmatoarele piete in Bucuresti; 1-Tineretului, de la cetateanul arab care vinde si cafea; 2- Moghioros in drumul Taberei, vizvi de magazinul cu ceasuri. Oriunde gasiti, AVETI GRIJA sa nu fie prajit ca daca-l luati prajit mancati-l pe post de seminte. Dintr-o cantitate de jumatate de Kg. se pot pregati   6-8 portii.  Se inmoaie humusul/nautul cel putin 6-7 ore in apa sarata (preferabil caldicica cel putin la inceput). Si dupa acea, trecem la procedura “fasole batuta”, fiert la oala cu presiune 30-35 minute, sau 3 ore obisnuit. Se obtine pasta prin mijloace specifice (fiecare cu ideile lui) Toate procedurile descrise mai sus de la nivelul de pasta in cantitatile urmatoare: o capatana de  usturoi minim (5-6 catei), 3-4 linguri de lamaie stoarsa; aici este musai ulei de masline-nu aveti, nu faceti 3-4 linguri. Ceai verde racit 4 linguri. Portionarea la fel ca si in versiunea compusa.

Maine vom discuta despre falafel si ful. Bautura preferata este ark, merge si cu rachiu turcesc, sau pastis sau absint frantzuzesc sau sambuca italienesc. Important este gustul si aroma de anis. Doamnele pot sa-l bea cu mare placere amestecat cu suc de portocale. 

hummus-all3P.S  O exceptionala adaugare pot fi semintele de pin prajite in sare, din nefericire greu de gasit, in Romania se pot adauga, seminte de floarea soarelui DECORTICATE si prajite in sare. Alternativa este se pastrati cateve boabe de humus nepisate si sa le adaguati. Cantitatea de ulei de MASLINE care este pusa in farfuri, nu surade romanilor din nefericire, si este extrem de gustoasa si sanatoasa. Daca nu sunt muraturi se poate zdrobi o ceapa rosie tzuguiata

Magdalena – Intalnirea cu Farid si cu un Kabalist 10/03/2009

Posted by Theophyle in 1, Carte Contemporana (sec. 20-21).
Tags: , , , , ,
comments closed

Am ajuns la Magdala pe la unu, era deja cald, Padre Stefano a inceput sa-mi explice situl arheologic, mi-a aratat turnul dezgropat (3-4 metri) construit din bolovani negri de bazalt (probabil), ulita pietruita cobora spre o sinagoga (alti arheologi contesta aceasta identificarea). Ulita spre sinagoga ori ce ar putea fi coboara un sant pietruit care era plin cu apa dintr-un izvor apropiat. Am culcat binisor o sticla de vin rosu de Latrun in acest santulet, lasand-ul sa se racoreasca de arsita zilei, urmand sa  ne racoreasca pe noi mai tarziu. Am inceput sa discutam despre Evanghelia lui Ioan in care este amintita o Marie pe care toti o considerau ca sora lui Lazar si eu o consider drept Magdalena care la uns pe Iisus, cu uleiurile scumpe. El bineinteles mi-a replicat doctrinar si eu  am sustinut-o cu inima. Am trecut intr-un tarziu, dupa o tacere stanjenitoare la planul meu de a doua zi, i-am povestit ca doresc sa urc spre Bethsaida si sa-l vizitez pe Petru, cel de l-au chemat Simon si l-au poreclit Chefa, ca era dur ca o piatra si Iisus si-a constrit Biserica cu aceasta piatra. Am incercat sa-l inteleg Padre Stefano, barbat destept, vesel si luminat cum de nu poate gandi putin mai departe de dogmele bisericii lui. Pana la urma cred ca l-am inteles, nu oare ne inchidem toti cu gardurile care ne apara de nesiguranta incertitudini. Oare ce o fi afara,   multi dintre noi nu vor cunoaste niciodata, alti vor cunoaste si vor gresi si alti vor cunoaste si vor recunoaste, marturisind. Am baut vinul am botit o paine cu o branza sarata si am mancat o ceapa muscata ca un mar, si a fost bine si ne-am despartit imbratisandu-ne, barbati pe cai diferite.

Am luat taxiul spre Tveria (Tiberias) sa-l vizitez pe prietenul meu Farid si sa inoptez la mica lui pensiune de pe malul lacului. Farid este un prieten pe care l-am cunoscut in calatoriile mele anterioare. Ne uneste o mare dragoste pentru muzica lui Farid el-Atrash. Farid si-a capatat numele-porecla in armata, cand isi “capia” colegi de unitate care nu puteau intelege muzica “arabeasca”. Muzica orientala, departe de porcariile maneliste de prin Romania de astazi, are multe in comun cu muzica simfonica, in special  necesitatea existentei unei urechi exersate. Nici un om nu se naste iubind Bach, poti sa-l iubesti Mozart fara sa-ti exersezi iubirea, pe Gustav Mahler nu ai insa cum sa-l iubesti fara o ureche exersata. Lirica muzici arabe, poezia si frumusetea ei este greu de descris unor oameni care nu traiesc acest univers, in sfarsit islamofobia le pune impreuna pe toate, asa ca eu ma refugiez la Farid ca sa-l ascultm in tihana pe Farid el-Atrash cel mare.  Farid (pe numele lui adevarat Yovel Mizrahi)  ma primeste ca deobicei ca o mama grijulie “ai mancat ceva ?”, “da”, “ce?”, “ei si tu, acuma”. Pune repede pe masa niste “humus, facut in casa cu niste booabe de ful incalzite usor” inecate intr-o amestecatura de ulei de masline cu otet de vin, trei pite calde. Maaaama ce bun a fost, un paharel de arak bun zahlaui (tuica facuta dupa un recept de Zahle, oras in Siria), ca sa ne inveseleasca.  Tot ce am insirat aici se poate manca si in Bucuresti la restaurantul Libanez din Mallul Timisoara (ultimul etaj), asta numai cand nu se omoara interlopi intre ei, pe acolo.

bethsaida

Dupa ce am mancat vine Farid cu doua nargile racoritoare, mustiucate din lemn de trandafir. Ma uit pe mustiuc, si-mi   vad numele. Fiecare client de-al casei are musticul lui, pastrat de Farid, el zice ca daca ai mustiuc de nargila pe uneva, musai sa te intorci. Daca moare cumva cineva care are mustiuc la Farid, si el aude, Farid ingroapa musticul si aprinde o lumanare. Mustiucul de narghila e un lucru sfant, el este o poarta spre suflet tinut pe buzele placeri, asa zice Farid. Stam pe prispa la o narghila si-l auzim pe Farid el Atrash, cantand  dorul de duca, ia habibi, ia ayuni. Mai incolo cand ne-am odihnit si muzica a incetat, intreaba Farid “pe cine cauti acum?”, “pe  Miriam Ha-Migadalit” raspund, “si ai gasit-o” intreaba Farid. “Nu cred, nu simt ca am gasit-o” , raspund. Lasa ca maine poate o sa ai noroc, te iau la Rabi Sasson, mare kabalist (in eb. Mekubal), el o cunoaste. Nu i-am raspuns lui Farid, stie el ce spune.   

tel_biet_zaida1

A doua zi pe la 9 hardughia (un Ford Cortina din 74)  lui Farid, ne duce la dealul spre Poria. Ajungem la casa lui Sasson, Farid este invatacelul lui, s-au rugat “Shaharit” astazi (rugaciune evreasca care se spune in zorii zilei) asa ca rabi Sasson stia ca venim. Inaintre de intra la rabi mergem la mikve  (un fel de bazin cu apa curgatoare)  sa ne purificam, asta este ritualul. Nu imbracam aceleasi haine cu care mergem pe strada, Farid aduce o Galabie alba, cam mica pentru mine, ajunge numai pana la genunchi, dar merge. Intram la rabi, o camera goala cu cateva saltele pe podeaua plina de covoare. Farid ii saruta mana, rabinul nu se scoala, pune cartea pe care o citea deoparte si ma invita sa iau loc. Rabinul il intreaba pe Farid in Araba pe ce limba doresc sa vorbesc. Rabinul nu vorbeste niciodata Ebraica, nu-i voie sa vorbesti limba sfanta in conversatii  fara sfintenie. I-am spus ca Araba este in regula, atunci rabinul ma uimeste intrebandu-ma in Aramaica  “tu vorbesti si Asiriana (Aramaica) nu?”, “Da rabi vorbesc, de unde stiti?” ,”daca nu stiai sa-i vorbesti nu ai cauta-o pe Miriam”. “Ce treaba ai matale cu Miriam”, intreaba rabinul.  Conversatia este absolut surealista, rabinul vorbeste de Magdalena de parca ea locuieste vreo cateva minute departare de el, traieste se simte bine si ne astepta la o cafea.   “Vreau sa scriu o carte despre ea, raspund, putin infiorat”, “ce fel de carte, de invatatura ?” intreaba rabinul. “Da rabi, o carte de invatatura”, “sa scri frumos ca mare tzadika a fost (dreapta-sfanta), si mare putere a avut si numai bine a facut la toata lume, si rau i-au rasplatit straini”. Rabi Sasson este din familia Ben Naftali , familia lui niciodata nu au parsit Sionul, sunt in Tveria de la inceputul inceputurilor. Nimeni nu-i stie varsta, el este acolo dintodeauna, batrani orasului il tin minte din vechime. Rabinul nu mananca carne ci numai fructe,  numai de Sabat Farid ii aduce peste. Nu e voie sa mananci carne zice el, de cand nu mai este templu  in Ierusalim nu mai sunt ofrande lui Dumnezeu, si cum sa mananci tu carne cand Dumnezeu nu are. “Primul lucru care trebuie sa-l faci este sa te duci la casa ei si sa te plimbi sa-ti imbibi sufletul cu prezenta ei”, “Da nu la casa  pe care totii cred ca a fost, dute musai la locul ei”, In vechime, zice rabinul “au fost doua orase Magdala, unul de ai fost tu cu Italianul ieri, se numea pe limba Asirienilor (Aramaica) Magdala Nunayya pe care-l sapa Italieni si tu ai fost acolo, si al doilea Magdala Gadar, care este cel adevarat. Miriam a fost vecina lui Shimon (Petru) Chepa, care traia in Bethsaida, Magdala Gadar este locu in care a trait Miriam, dute si ai sa te convingi. Acolo a cunoscut-o si Ieoshua Ha-Notzri (numele Aramaic si Ebraic a lui Iisus)”  Maine o poveste despre Magdala Gadar

magdal_map-2

%d blogeri au apreciat: