Regele, inteleptul si bufonul… marele turnir al religiilor

Shafique Keshavjee este specializat in domeniul istoriei comparate a religiilor, iar teza sa de doctorat a fost distinsa cu Premiul Societatii Academice din Vaud “pentru un studiu de excelenta dedicat gandirii lui Mircea Eliade” (Mircea Eliade et la coïncidence des opposés ou L’existence en duel). Shafique Keshavjee este un excelent cunoscator si interpret al operei lui Mircea Eliade, devenit un scriitor care reuseste sa impleteasca o poveste frumoasa de dragoste cu intrigă poliţistă si pana la urma sa conceapa un tratat de istorie a religiilor.

Nascut in Kenya (1955), Shafique Keshavjee, emigreaza in Marea Britanie pentru un scurt timp , dupa care, impreuna cu familia, la varsta de doar 8 ani se stabileste in Elvetia. Dupa teza de doctorat, devine profesor de teologie. Shafique Keshavjee este pastor protestant.

Prologul cartii este aproape un basm sau daca doriti o fictiune fantastica. Basmul trateaza insa  multe teme si subiecte prezente in lumea contemporana, de la cultura si credinta pana la relatiile dintre oameni, indiferent de convingerile politice, religioase, filosofice sau sociale.

Autorul isi incepe naratiunea de basm cu formula consacrata – “Intr-o tara indepartata traia un popor pasnic. Valurile murdare si zbuciumate ale problemelor lumii nu ajungeau decat rareori pe frumoasele sale plaje, calde si ocrotitoare.”; continua insa, “De la un timp insa ceva nelamurit se schimbase. Florile nu mai aveau acelasi parfum si mierea isi pierduse dulceata.”; “Atmosfera devenise incarcata, ca stapanita de un zgomot surd care anunta o mare furtuna.”

Momentul declansator al intrigii este acela reprezentat de un  visul cidat pe care il are regele tarii din poveste respectiv, intr-o noapte cu luna plina din luna mai, vis asemanator sau complementar celor avute de Inteleptul si Bufonul sau… Astfel, Regele decide ca peste aproximativ un an sa inaugureze in regatul sau o competitie teologica, un concurs intelectual cu participanti din toate meleagurile si reprezentant al tuturor religiilor existente.

Regele, decide sa invite sase reprezentanti, cate unul pentru ateism, iudaism, islam, crestinism, hinduism si budism. In ordinea in care am prezentat religiile participante la ‘turnir’, concurentii s-au numit profesorul Alain Tannier, rabinul David Halevy, seicul Ali ben Ahmed, doctorul Christian Clement, swami-ul Krishnananda si calugarul Rahula.  Bufonul, si testoasa acestuia, Eloise ofera cinismul si umorul bine punctat in punctele de divergenta care apara in expunerile reprezentantilor religiosi.

Esenta religiilor, conform reprezentantilor acestora, evidentiata la finalul concursului, consta in urmatoarele cuvinte: Crestinism – har si solidaritate; Iudaism – sfintenie si credinta; Islamismul – milostivenie si supunere; Hinduismul – libertate si nemurire; Budismul – detasare si compasiune; Ateismul – complexitate si umanitate.

Povestea de dragoste care insoteste intriga principala, devenind si de multe ori in centru atentiei cititorului povesteste despre fiica imamului, Amina, care transmite iubitului o promisiune solemna si mai presus de orice alte fraze nascocite de poeti: “Cea mai mare fisura a universului/ Nu va putea sa reziste iubirii./ Cea mai dureroasa rana a pamantului/ De Dumnezeu va fi vindecata intr-o zi.”

La final apar si fisele de prezentare ale diverselor religii ‘analizate’ in roman, scriitorul indeplinind astfel, pe langa rolul de povestitor al unei povesti / basm / fictiune fantastica  si pe acela de profesor de teologie descriind pentru cei interesati de variatele curente religioase, bazele lor intelectuale. O carte foarte buna din toate punctele de vedere. Aparuta in editura Nemira.