jump to navigation

Gregor von Rezzori: Memoriile unui antisemit 04/09/2010

Posted by Theophyle in 1, Carte Contemporana (sec. 20-21), Memorii si Jurnale.
Tags: ,
trackback

Cu dedicație lui @TDS care a amintit-o in postarea trecuta. Exact ceea ce trebuia pentru a completa cele două cărti anterioare.

Gregor von Rezzori (1914 – 1998) a fost un scriitor și actor german. von Rezzori se trage dintr-o familie siciliană, care a emigrat în mijlocul secolului al XVIII-lea la Viena. Bunicul lui a lucrat ca arhitect pentru monarhia austro-ungară. Tatăl lui a fost funcționar la Cernăuți, astfel că familia lui a primit cetățenia romănă la sfârșitul războiului. După 1940 a devenit cetățean sovietic. Mai târziu a trăit timp de 40 de ani fără cetățenie, optând în 1982 în sfârșit pentru cea austriacă.  Rezzori a învățat la gimnaziile din Brașov, Fürstenfeld (Stiria) și Viena. În Leoben a studiat mineritul, în Viena arhitectura și medicina. Și-a întrerupt studiile pentru a-și satisface stagiul militar în România. A rămas pentru patru ani la București unde s-a preocupat de pictură absolvind și studii de artă la Viena. În 1938 s-a mutat la Berlin unde și-a început activitatea de scriitor. A devenit cunoscut cu Maghrebinische Geschichten, povești din „Magrebinia”, o țară fictivă creată de el. (sursa:Wikipedia)

Memoriile unui antisemit (Memoiren eines Antisemiten) este un roman  publicat inițial în anul 1979 în limba germană, ca parte dintr-o trilogie destinată descrierii societății europene din prima jumătate a secolului XX. Autorul „Memoriilor unui antisemit”, Gregor von Rezzori, s-a născut în Bucovina Imperiului Austro-Ungar, și-a petrecut copilăria în Austria, la diferite școli, iar vacanțele în România din perioada interbelică. Toate aceste modificări s-au reflectat în romanul „Memoriile unui antisemit”. Pentru cei care încă mai cred că este vorba despre un roman antisemit, xenofob si nationalist, care lovește în imaginea evreilor, se înșală profund. Autorul face o radiografie a societății interbelice din diferite spații: România și Bucovina, Austria, Germania sub ocupația lui Hitler și se termină cu o rememorare a tuturor faptelor în spațiul italian.

Romanul „Memoriile unui antisemit” este structurat în cinci capitole, „Skușno”, „Tinerețe”, „Pensiunea Lonwinger”, „Fidelitate”, „Pravda” și poate fi considerat un bildungsroman pentru că prezintă, pe etape ,devenirea unui tânăr. Poveștile copilăriei dintr-o Bucovină patriarhală, aflată la întrepătrunderea mai multor spații și identități, descriu relațiile dintre români, austrieci și evrei și în ce măsură era posibilă relaționarea dintre ei. Polaritatea acestor comunități este foarte bine evidențiată prin simplele fapte de separație între austrieci și evrei sau austrieci și români. Copiii nu aveau voie să se joace împreună, fapt evidențiat în capitolul „Skușno”, nu le era permis să vorbească unii cu alți, iar ura le era indusă de cei mari prin diferite replici sau atitudini jignitoare la adresa națiilor „josnice”.

Narațiunea ține cititorul cu sufletul la gură, făcându-l să-și dorească să afle cât mai mult despre peripețiile tânărului care se confruntă cu primele instincte sexuale, cu viața din București, aceasta povestire devine lentă și melancolică, atunci când romanul devine o pagină autentică de jurnal.

Capitolul care evidențiază cel mai bine problema evreilor este „Fidelitate”. Trăind în Austria, naratorul își face imediat prieteni evrei. Merge la chefurile lor, se împrietenește cu o evereică, și își vor purta toată viața o afecțiune, care de multe ori poate fi confundată cu dragostea. În acelasi timp, însă, în interiorul lui se duce o luptă între ceea ce a fost învățat acasă și în școală despre evrei și plăcerea lui de a sta printre ei. Imaginea tatălui, fidel steagului Austriei chiar și atunci când Bucovina devine parte a României, îi apare mereu în minte și îi pune nenumărate întrebări despre cum ar trebui să se poarte și ce ar trebui să facă pentru a fi fidel nației din care face parte.

Cartea merită citită pentru că este un document de epocă , stilul povestirii este superb, iar poveștile de dragoste sunt impresionante pentru că au aerul boem al perioadei interbelice, iar multe dintre ele sunt interzise și stigmatizate. Cartea a apărut la editura Humanitas, în anul 2008. Personal am citit carte pe la sfarsitul anilor 80 in limba originala, nu am citit-o in limba romana, sper ca frumusetea cartii a reusit sa treaca bariera traduceri.

Surse:
Valentina Glajar: The German legacy in East Central Europe as recorded in recent German literature. Columbia, SC: Camden House. 2004.
Th. Kraft (ed.), Lexikon der deutschsprachigen Gegenwartsliteratur seit 1945, Nymphenburger, Munich, 2003.
Wikipedia under GNU.

Comentarii

1. Jurasic Parc « Politeía - 04/09/2010

[…] Postari noi pe Bibliophyle, pe Politeia Digest, Blogul de Istorie si […]


Sorry comments are closed for this entry

%d blogeri au apreciat asta: