jump to navigation

Nerea Riesco: Ars Magica 11/12/2009

Posted by Theophyle in 1, Carte Contemporana (sec. 20-21).
Tags: , , , ,
comments closed

Nerea Riesco este o tanara scriitoare spaniola, care a reusit sa-mi capteze atentia cu o prima carte intitulata “Sangele Inocentilor”, care nu stiu daca a fost tradusa in limba romana. A doua carte “Ars Magica” a fost publicata in limba romana  de  Editura Rao acum cateva saptamani. Eroul principal al acestei carti este un personaj istoric adevarat, poate primul anchetator legist din istoria omenirii. Alonso de Salazar y Frías a fost un inchizitor care a trait cu adevarat in Spania la inceputul secolului al XVII-lea si este primul anchetator care a folosit tehnici medico-legale bazate pe cunostintele acumulate de savantii renasterii, inclusiv tehnici si descrieri anatomice ale lui Leonardo da Vinci.  Alonso de Salazar  este fratele imaginar al lui William din Baskerville, inchizitorul cult si savant din “Numele trandafirului” a lui Umberto Eco. Se vede in cartea Nerei Riesco influenta profunda a lui Eco. La fel ca in “Pendulul lui Foucault”, unde Eco foloseste numele celor 10 sefirot cabalistice, Riesco numeste fiecare capitol dupa numele unei  vraji sau formule magice, conceputa pentru a rezolva o problemă diferita.

Cartea trateaza o temă pasionantă, care  readuce forţa tradiţiei magice a culturii spaniole, în care este implicată chiar şi elita puterii politice şi religioase din secolul de aur al Spaniei, şi care se bazează pe un episod din istoria Spaniei, ce a rămas documentat şi uitat, în mod misterios, în subsolurile Sfântului Oficiu al Inchizitiei timp de aproape trei secole. Dosarul care rezultă din investigaţiile moderne  a avut mai mult de 5000 de coli de hârtie, toate fiind legate în opt volume, care nu au fost publicate  niciodată. Documentaţia a fost descoperita  de către  istoricul american  Henry Charles Lea. El a menţionat atunci această documentaţie intr-o lucrare despre Inchiziţia spaniolă din 1906. Salazar a devenit celebru in lumea anglo-saxona în 1941 cand autorul englez Charles Williams i-a dedicat cartea sa “Witchraft of Salazar” (Frías în memoria inmortal de Alonso de Salazar y Frías).

Cartea incepe in 1610, în Logrono, unde unsprezece persoane acuzate de vrăjitorie au fost condamnate la moarte prin ardere pe rug (auto de fé de las brujas). Superstitiile populare din regiunea  Biscaya şi Navarra acuza prezenta  demonului şi a adepţilor săi. Pentru a linişti populaţia, Sfântul Oficiu îl trimite pe Alonso de Salazar y Frías, un inchizitor sceptic, care-şi formuleaza  credinţa în Dumnezeu diferit de canoanele epocii şi care nu crede nici în diavol şi nici în vrăjitoare. Povestea sa se intersectează, în mod iremediabil, cu cea a tinerei Mayo, care bate drumurile vânzând vrăji şi descântece. De-a lungul călătoriei lor, amândoi vor fi nevoiţi să se înfrunte cu puteri perverse, care le vor presăra în cale obstacole, dar şi cu moartea persoanelor pe care le iubesc cel mai mult pe lume.

Cartea este si un dictionar interesant de vraji si vrajitorie, contemporane intamplarilor descrise. Este o carte citibila, scrisa ingrijit si un fel de Umberto Eco pentru cititorii mai putin pretentiosi. Cartea are 480 pagini si este recomandata numai adultilor. Extrem de utila in zilele acestea de nervi, un fel de calmant daca doriti. Eu chiar o recomand pentru iubitorii de magie, istorie si detectivi.

Lucian Boia: Germanofilii 10/12/2009

Posted by Theophyle in 1, Carte Contemporana (sec. 20-21), Istorie Alternativa.
Tags: ,
comments closed

Cartea pe titlul ei complet, “Germanofilii: elita intelectualã româneascã în anii Primului Rãzboi” a fost scrisa de reputatul istoric Lucian Boia si a aparut la editura Humanitas anul acesta. Lucian Boia, nãscut în Bucuresti la 1 februarie 1944, este profesor la Facultatea de Istorie a Universitãtii din Bucuresti. Opera sa, întinsã si variatã, cuprinde numeroase titluri apãrute în România si în Franta, precum si traduceri în englezã, germanã si în alte limbi. Boia este preocupat îndeosebi de istoria ideilor si a imaginarului, s-a remarcat atât prin lucrãri teoretice privitoare la istorie (Jocul cu trecutul. Istoria între adevãr si fictiune) si la imaginar (Pentru o istorie a imaginarului), cât si prin investigarea consecventã a unei largi game de mitologii (de la viaþa extraterestrã si sfârsitul lumii pânã la comunism, nationalism si democratie). A adus, de asemenea, noi interpretãri privitoare la istoria Occidentului si la istoria Frantei. În 1997, lucrarea sa “Istorie si mit în constiinta româneascã” a stârnit senzatie si a rãmas de atunci un punct de reper în redefinirea istoriei nationale.

In recenta carte, Boia deja consacrat ca “spargatorul miturilor nationale” seuseste sa demonstreze risipeşte o  iluzie întreţinută de istorici şi acceptată ca un adevăr: credinţa că ar fi existat în anii Primului Război Mondial, în ciuda câtorva opinii divergente, îndeosebi în rândul oamenilor politici, o unanimitate în jurul “idealului naţional“, în sensul intrării României în conflict, împotriva Austro-Ungariei, pentru eliberarea Transilvaniei. Lectura a presei din acea epocă, precum şi a altor documente, multe dintre el inedite, pe care istoricii “antantofili“ le-au ignorat cu bună ştiinţă, demonstrează că o parte însemnată a elitei politice şi intelectuale româneşti a avut o altă opţiune. Carte  decopera cine au fost “germanofilii“, care le-au fost argumentele, cum au acţionat în timpul ocupaţiei germane şi cum au supravieţuit politic şi intelectual după triumful oarecum neaşteptat al adversarilor lor.

Cartea este formata din doua parti, in prima parte Boia se ocupa de partide, politicieni, ziaristi, scriitori, istorici, academicieni si universitari in general si mai presus de tot de opinia publica si manipularea ei. In a doua parte, Boia analizeaza comportamentul a catorva zeci de figuri proeminente declarate fatis sau ascuns “germanofile.” Printre ele putem mentiona pe Grigore Antipa, Tudor Arghezi, Jean Bart, Martha Bibescu, Fratii Caragiale (Mateiu si Luca), George Cosbuc, Gala Galaction, Dimitrie Gerota, Constantin Giurescu G. Ibrãileanu, Vasile Pârvan,  Mihail Sadoveanu,  Ioan Slavici , Constantin Stere, Dem. Theodorescu, Nicolae Tonitza, George Topîrceanu si alti mai putin cunoscuti publicului larg.

Cartea este o perfecta oglinda a societatii romanesti care nu s-a schimbat prea mult in aceasta de atunci pana in zilele noastre. Cartea ne deschide ochii asupra unor caractere care vor trece imediat pralazul in ograda comunistilor dupa 1947.  Recomand aceasta carte cu placere.

%d blogeri au apreciat: