jump to navigation

Eco: Cine sunt apocalipticii si cine integratii ? 11/09/2009

Posted by Theophyle in 1, Carte Contemporana (sec. 20-21).
Tags: , ,
trackback

In prima parte a cartii eseistice a lui Eco, tanarul autor  (atunci in varsta de 32 de ani, vorbim de 1964) incearca sa analizeze cele doua feluri de a privi fenomenul social pe care noi il numim cultura, din doua unghiuri diferite. Primul, apartinand acelora care vad in cultura unfapt aristocratic, acea cultivarea geloasa, asidua. Si solitara ce se subtiaza si se opune vulgaritatii multimiiel il citeaza pe Heraclit care spunea:De ce voiti sa ma trageti in toate partile, voi, neliteratii? Nu pentru voi am scris, ci pentru cei care pot sa ma-nteleaga. Unul   face pentru mine cat o suta de mii, iar multimea nimic.” Acesti oameni, care vad vulgarizarea culturii prin popularizarea ei si transformarea ei intr-un fenomen de masa sunt numiti de Eco, Apocalipticii, pentru ca ei prevad o apocalipsa culturala, prin diluarea pana la disipare a culturii adevarate. Pentru ei, cultura de masa este o anticultura. Aceasta cadere este vazuta de “apocaliptici” drept  o cadere irecuperabila, cu care pana la urma un ultimsupravietuitor al preistoriei urmeaza sa se stinga”.

194-1

Din cealalta parte a contrariului “apocalipticului” se pozitioneaza “integratul.” Integratul este un optimist, el vede prin radio, televizor, cinematograf, banda desenata, romanul popular sau…Reader Digest (in 1964 nu exista internet 🙂 ) lucruri distribuitive, care pun la dispozitia maselor bunuri culturale inaccesibile pana in timpul nostru. Este acest fenomen unul pozitiv sau negativ, este acest fenomen unul care  dilueaza calitatea sau produce doua “linii de productie” ?

194-2

Aici Eco incepe sa-si construiasca teza si antiteza fiecarei opinii. El ajunge la concluzii extrem de interesante cand combina textele  unor autori diferiti (care pot fi clasificati fiecare intr-un fel sau altul) si creaza un  singur text,  care il pune la dispozitia cititorului pentru a hotari ce fel de text este acesta: “apocalipsa” sau “integrare”.

194-3

Tot in aceasta parte, Eco analizeaza scriitori consacrati ca Alexander Dumas (Cei 3 Muschetari)  si Eugen Sue (Misterele Parisului) si incearca sa-si intrebe cititorul cam ce fel de scriitura au avut acestia. De aici trece  Eco la o analiza a structurii culturale, superioara, medie si inferioara. O delectare adevarata, despre care vom vorbi si maine sau poate totusi va veti duce la biblioteca sau veti cumpara cartea ca sa o cititi singuri 🙂

Anunțuri

Comentarii

1. tibi - 12/09/2009

salut

Cu alte cuvinte domnul Plesu este un apocaliptic, iar tu esti un integrat ! 🙂

2. Theophyle - 12/09/2009

tibi, destul de adevarata si precisa concluzia 🙂

3. tibi - 12/09/2009

Ieri am primit confirmarea ca mi-a fost expediat pachetul de la Polirom; de-abia astept s-o citesc. 🙂

4. Theophyle - 12/09/2009

tibi, este o carte grea, dar foarte frumoasa buna. Citeste cu atentie prefetele autorului 🙂

5. tibi - 12/09/2009

Teofil

Cred ca m-am cam familiarizat cu Eco dupa ‘regina luana’ , ‘pendul’ , ‘limitele’ si ‘ornitorincul lui kant’ 🙂

6. Theophyle - 12/09/2009

tibi, asa crezi tu? Fiecare carte a lui Eco este diferita – asta este chiar foarte diferita. Dupa ce o sa o citesti o sa vezi si ceea ce ai citit pana acuma cu alti ochi, poate 😆

7. tibi - 12/09/2009

Teofil

Am vazut cit de diferite sint cartile lui Eco; ma refeream la maniera de abordare a subiectelor; are si locuri comune : de exemplu scenele de razboi in care el apare ca un copil, seamana destul de bine in luana si pendul. Nu mai spun ca aceste scene sint un soi de replica la cartea lui Pavese, „casa de pe colina” la care face referire in mod aproapre expres in luana : citez apriximativ, din memorie = cind un autor vrea sa citeasca o carte buna, o scrie el insusi!

De asemenea, in celelalte doua carti, iar sint locuri comune, dupa cum sint si deosebiri, pe care le recunoaste chiar el. NU ?

De-asta si spun ca de-abia astept celelalte doua carti ale sale, alaturi de recomandarea lui demeter, careia te rog sa-i transmiti salutari. 🙂

8. Theophyle - 12/09/2009

@tibi, multumesc pentru salutari, si da ai dreptate. Ai sa vezi cum mvei vedea opera lui acum. Am auzit ca a fost tradusa o noua carte a lui si aiesit deja. „introducere in semiotica”, nu stiu editura dar am sa o gasesc si recenzez. 🙂

9. tibi - 12/09/2009

A aparut la Humanitas o carte cu acest titlu, dar de alt autor. Sebeok

10. Theophyle - 12/09/2009

nu, eu vorbesc de Eco, si nu stiu daca este la umanitas. cred ca este de la meridiane

11. razvan - 12/09/2009

salutare

discutia privind ruptura dintre cele 2 tipuri de cultura e deja o tema respectabila in occident, la noi mai putin; noi discutam dihotomia intre autohtonism/pasunism si sincronism, asta-i o tema majora
hr patapievici (in omul recent) reia discutia in termenii propriei viziuni (cu care nu sunt de acord decat partial- tocmai am vazut si mi-a placut inglorious basterds, care clar tine de mass culture si nu de high culture)
apropo de eco un blog ok http://umbertoecoreaders.blogspot.com/ (mai ales linkurile spre alte bloguri stanga sus)

12. razvan - 12/09/2009

@theophyle
daca te referi la „A Theory of Semiotics”, sa stii ca fost tradusa inca de prin 75 sub titlul Tratat de sem. gen. (eu pe aia o am); probabil acum s-a reeditat

13. tibi - 12/09/2009
14. Theophyle - 12/09/2009

Tibi, razvan – multzumesc da la asta 🙂

15. tibi - 12/09/2009

Teofil
Razvan stia ce spune; eu am dat-o la plezneala; traiasca mister goagal 🙂

16. Theophyle - 12/09/2009

Traiasaca 😆

17. dumitruagachi - 13/09/2009

Sunt onorat sa va salut!
Am impresia ca in primul citat este un termen cu un sens confuz: “fapt aristocratic, acea cultivarea geloasa, asidua. Si solitara ce se subtiaza si se opune vulgaritatii multimii”… Cred ca e potrivit contextului cuvintul „zeloasa”…
Va multumesc pentru semnalarea cartii si pentru introducerea in substanta ei.

18. Theophyle - 13/09/2009

Dumitru, buna ziua. L-am citat pe Eco din original si din traducerea, nu puteam schimba textul lui Eco, nu?


Sorry comments are closed for this entry

%d blogeri au apreciat asta: