jump to navigation

Viata in Pustiu – 4 / Latrun – 2 21/08/2009

Posted by Theophyle in In Desert.
Tags: , , , , ,
trackback

Dupa doua zile petrecute la Ierusalim in casa unui bun prieten, medic la un spital universitar si un distins profesor, dupa nenumarate ori in care am povestit aventura de la Mar Saba si viitoarele mele calatorii in spatiul monahic, am hotarat sa ajung la Latrun. Pe drum spre Lartrun, bunul meu prieten, ateist convins, m-a anuntat cu delicatete ca are un prieten exceptional care este expert in cazuriile crizei “mid-life,” de care eu probabil sufar. Dupa vreo jumatate de ora aproape de Latrun aproape ca l-am convins ca ceea ce intentionez este o simpla documentare si nimic mai mult si ca sa nu ma duca la nici o secta periculoasa care mi-a spalat creierul, ci la o manastire catolica extrem de respectabila pe care prin mari manipulatii am reusit sa-i conving sa ma gazduiasca o saptamana. Ne-am despartit cu prietenie, eu stiind cu siguranta ca nu l-am convins intru totul.

180-1

Am ajuns la manastire pe la ora 11, am fost primit cu caldura de fratele Patrick, care era fratele usier. Fratele usier intr-o manastire trapista este cel care are dezlegare de a discuta cu vizitatorii sau cu oricine are treaba cu manastirea. Prima mare surpriza este ca acesti calugari vorbesc, adevarat extrem de putin,  si numai daca este absolut necesar. Regulamentul lor este regulamentul consacrat de Sf. Benedict (480 – 547 d.Hr) care este parintele spiritual al monasticismului catolic. Sf. Benedict a format acest regulament dupa vizita pe care a facut-o in Egipt si a cunoscut monasticismul Copt. Regulamentul Sf. Benedict nu-mi era strain asa cum nu este strain oricarui teolog – 73 de capitole scurte care trebuie sa reglementeze viata unei manastiri. Acest regulament a fost amendat la La Trappe Abbey in Franta pe la mijlocul secolului al XVII-lea, devenind mai dur decat cel obisnuit. Asadar, trapistii vorbesc, extrem de putin, dar vorbesc. De obicei intre ei se folosesc de semne usor de inteles pentru ca de fapt sunt extrem de explicite.

180-2
Dupa ce fratele usier mi-a explicat ca staretul Fratele Gilbert doreste sa se intalneasca cu mine peste doua ceasuri, am incercat sa dau fratelui toata aparatura electronica, ceasul, celularul etc. A suras si mi-a comunicat cu o ironie fina ca nu este nevoie si ca numai sunt rugat sa nu ma folosesc de celular in timpul slujbelor religioase si ar fi bine daca pot sa-l inchid, dupa ce i-am explicat ca celularul meu nu suna ci numai vibreaza (extrem de nou pe atunci), i-am aratat cum si s-a distrat copios, a hotarat ca telefonul meu este un telefon trapist.

180-3

Fratele Patrick m-a condus spre chilia mea, explicandu-mi ca din nefericire nu au chilii pentru oaspeti. L-am linistit, explicandu-i ca vin de la o manastire destul de severa. M-a intrebat scurt, crezi? Cateva minute am inteles sensul intrebarii. Cu cat erau mai frumoase spatiile publice, cu atat mai severe erau chiliile monahale 3.5 x 2.5  pat, masa, scaun, o cana mare de apa si un pahar. Crucifix pe perete si o biblie  la captaiul patului de lemn. Patul fara saltea, cu 2 paturi una de dormit pe ea si a doua de acoperit, fara perna.  Chilia ortodoxa – hotel de 5 stele fata cea pe care am primit-o aici. Aveam o rasa alba calugareasca intinsa pe pat, desi nu eram obligat bineinteles ca am imbracat-o. Greseala, greseala mare. Rasa benedictina pe pielea goala este exact ca o camasa de glaspapir.

180-4

Postarea viitoare  despre intalnirea cu staretul Gilbert.

Anunțuri

Comentarii

1. maya - 21/08/2009

Buna seara si buna sa va fie inima!
😆

2. maya - 21/08/2009

Theo-Phyl
😆
incintatoare povestioara;multumesc!
Fotografii superbe,informatii, verb si verva! 😆
Parca esti un scriitor! 🙂

3. Theophyle - 21/08/2009

@maya servus, chiar sunt 😆

4. maya - 21/08/2009

Theo-Phyl
😆
Servus!
Glumeam! Stiu ca esti! 😆

5. Theophyle - 21/08/2009

@maya 🙂

6. maya - 21/08/2009

Theo-Phyl
🙂
inainte de a discuta despre Latrun pot sa te intreb ceva „scriitoricesc”?

7. Theophyle - 21/08/2009

sigur, cum nu?

8. maya - 21/08/2009

Theo-Phyl

Nu este prima data cind observ si imi place umorul cu care abordezi uneori subiectele indiferent de tema;acesta sigur ca face „tema” pusa in discutie de catre tine „supercaliflagelistic” 🙂 🙂 🙂 adica super atractiva.

Intrebarea este urmatoarea,(mai ales intorcindu-ma la tema prezenta,intelegind ca intimplarea a avut loc acum ceva ani):
umorul era „prezent” si atunci cind avea loc intimplarea sau reamintindu-ti acum,in momentul in care ai asternut-o „pe hirtie”, vezi totul cu umor? 😆

Nu stiu daca am reusit sa ma fac inteleasa!

9. Theophyle - 21/08/2009

Maya, umorul este o chestie naturala, pentru mine inseamna deschidere. Daca omul cu care conversez are umor atunci discutia este umoristica, daca omul este sec, atunci nu. Cum pot sa scriu cu umor despre parintele Grigorie 🙂 Patrick erau un frantzuz extrem de volubil si dragutz, atunci.. a fost haios, din prima. ca in viata este o chestie de partener. 🙂

10. maya - 21/08/2009

Theo-Phyl

se poate „trata” in scris/in vorbire cu umor chiar si o intimplare trista/cu tristete o intimplare placuta

umorul prezent in scrisul tau este o trasatura a personalitatii tale ce reuseste sa „treaca” printre rinduri,este rezultatul unui lung exercitiu scriitoricesc, sau si una si alta?

Se spune ca „simtul umorului” este al 6 lea simt,iar bunul simt al 7 lea! 😆
Cine le are si pe acestea la cele „5” le are „pe toate”!

Sii fara nici un ” era sa aveti o scama”, 🙂 din punctul meu de vedere tu le ai pe toate! (7)
Si sint convinsa ca nu numai din punctul meu de vedere! 🙂

11. Theophyle - 21/08/2009

maya, problema mea acuta este limba, eu inca gandesc in engleza si traduc si dupa aia ajustez, multa traba. la o pagina in romana eu scriu cam 10-15 in engleza, dar imi revin incet 🙂

12. maya - 21/08/2009

Theo-Phyl

incet dar sigur! 🙂

13. Theophyle - 21/08/2009

Ai un exemplu clar am scris astazi o postare pe care eu o consider una din cele mai bune pe care le-am scris, trece insa greu pentru ca cititorul roman nu este familiarizat cu stilul. Chiar te rog sa citesti si sa discutam un pic despre asta ar fi de mare ajutor 🙂

http://theophylepoliteia.wordpress.com/2009/08/21/saint-crispins-day/

14. maya - 21/08/2009

Theo-Phyl

mari manipulatii ???
pe la noi (Ardeal) se spune mishculatzii 😆 😆 😆
Si pe acolo? Aceasta este intrebarea!

15. Theophyle - 21/08/2009

maya 🙂

16. Theophyle - 21/08/2009

maya ma refeream la stil, adica o lucrare literara care este construita din alta lucrare literara. nu vorbeam de continut numai, vorbeam de stil 🙂

17. maya - 21/08/2009

Theo-Phyl
😆
chiar mi-e greu sa fiu tampit tot timpul, o data la doua trei zile o mai dau si eu in bara cu ceva ‘telectual

😆 😆 😆
absolut excelent textul!

18. maya - 21/08/2009

Theo-Phyl

tocmai la stil ma refer si eu!

19. Theophyle - 21/08/2009

@maya, vezi oameni chiar au probleme cu altfel de texte, desi sunt publicistica si nu opere literare. 🙂

20. maya - 21/08/2009

Theo-Phyl

este un altfel de abordare,sau o noua abordare pe plaiurile mioritice,daca vrei,
chiar mi se pare mai mult decit necesara

reusesti sa aduci pe linga o informatie la zi care „macina” mintea infierbintata a mass-mediei si prin ei si a noastra, informatii sa le numesc acum, „culturale”

un fel de „2 in 1” 🙂 in care ai informatie „la zi” si un strop de cultura

excelenta abordare!

21. Theophyle - 21/08/2009

maya, da dar merge greu. Oamenii au invatat sa manace cartofi prajiti cu snitel toata viata, greu sa-i obisnuiesti la altceva. Infine, mai vad eu 🙂

22. maya - 21/08/2009

Theo-Phyl

acest stil sigur ca cere in primul rind din partea autorului o munca in plus dispusa pe trei „paliere”:
1. informatie la zi
2. o solida cultura
3. corelarea/simbioza celor doua

sigur ca la tine NU este nici o problema

cistigati sint cititorii,care citind un singur (sa zicem) articol au si informatie la zi calda si pusa „la tapet” + „stropul de cultura” atit de necesar!

trebuie desigur si cititori putin „mai avizati”,dar si „gustul” se poate cultiva
totul este sa vrei 🙂

cred ca este un stil care ti se potriveste ca si „o manusa” 🙂

continua! 🙂

23. Theophyle - 21/08/2009

maya, OK consultanta mea principala in chestiile de cititori 🙂

24. maya - 21/08/2009

Theo-Phyl

🙂 repet,daca conteaza pentru tine, eu spun sa continui!

sigur,o viata intreaga „cartofi cu snitel” dar nu uita ca si evreii au stat in desedrt 40 de ani!

de un „Moise” avem nevoie,chiar daca e greu/de undeva tot trebuie inceput,sau altfel spus,orice inceput are un inceput

totul este ca cineva sa si-l asume;mai degraba aici este problema,dar cu tine si „asta” este „rezolvata” 🙂

25. Theophyle - 21/08/2009

🙂 mult prea multa responsabilitate 🙂

26. maya - 21/08/2009

Theo-Phyl
😆

telefon trapist 😆
inteleg ca de cascaval trapist nici vorba!

non-vorbirea/tacerea este considerata un act de penitenta sau o „ascultare a spiritului”?

27. Theophyle - 21/08/2009

@maya, scrie undeva in Biblie, ca „vorba multa saracia omului” 🙂

28. maya - 21/08/2009

Theo-Phyl
😆
ca si „consultanta” 🙂 eu imi spun sincer parerea mea;sigur ca este mult prea mare responsabilitatea,dar cred ca la nivelul subconstientului tau ea exista!

Chiar cred ca uneori realizezi/constientizezi asta! Poate ca NU este inca o necesitate interioara ca si scrisul,(obisnuit) dar cred ca „dospeste”! 🙂

Pina la urma conteaza si gindul ca si o necesitate! 🙂

29. maya - 21/08/2009

Theo-Phyl

dar unde scrie „vorba dulce mult aduce”? 🙂

sau “vorba multa saracia omului, iar atunci cind vorbeste
rar omul trebuie sa vorbeasca dulce ????

rar,dar dulce 😆

30. Theophyle - 21/08/2009

@maya, numai daca trebuie, si numai cand trebuie si cat trebuie 🙂

31. maya - 21/08/2009

Theo-Phyl

asa este;din pacate de cele mai multe ori NU ne dam seama de „incarcatura” cuvintelor fololsite

NU realizam ca orice cuvint „transmite” si „raspindeste” in jurul lui fie bine, fie rau

putem „distruge” lumea prin cuvinte,cum putem sa o re-construim

32. Theophyle - 21/08/2009

@maya, exact despre asta este vorba, ei se bazeaza pe Eclesiatic exact din aceasta cauza. Vorba poate produce dispute, tacerea nu 🙂

33. maya - 21/08/2009

Theo-Phyl

sigur ca nu in acest context,dar exista si tacere vinovata

cu asta ce facem?

34. Theophyle - 21/08/2009

@maya, tacerea vinovata, nu este o sintagma biblica. In credinta tacerea este putere, acceptare si in special iertare 🙂

35. maya - 21/08/2009

Theo-Phyl

sigur ca tacere vinovata nu este o sintagma biblica,dupa cum inteleg acum sensul tacerii in credinta

si totusi vorbirea a fost dat omului de catre Cuvint;gresesc?

36. Theophyle - 21/08/2009

@maya, complicata treaba. DA cand vorbeam toti aceasi limba. Dupa turn, lucrurile s-au complicat 🙂

37. maya - 21/08/2009

Theo-Phyl
😆
camasa de glaspapir

si ai stat o saptamina asa?
ce ai simtit?ce ai trait?
la masa de lucru „te vad”! 🙂

38. Theophyle - 21/08/2009

@maya, omul este un animal care se obisnuieste repede. In afara de asta eu mi-am aranjat un maieu sub rasa, adica am trisat 🙂

39. maya - 21/08/2009

Theo-Phyl

lucrurile s-au complicat dupa turn,dar NU tot noi oamenii trebuie sa le dez-complicam? 🙂

Si daca da, atunci cum? Prin tacere sau prin cuvint?

40. maya - 21/08/2009

Theo-Phyl
😆 😆 😆 😆 😆 😆 😆
Si a stiut cineva?Sau numai tu? Doamne,Doamne totusi „te-a vazut”!
Dar cred ca te-a si iertat! 🙂

41. Theophyle - 21/08/2009

@maya, prin cuvant, dar cuvincios, si cu respect.

42. Theophyle - 21/08/2009

@maya, eu nu eram obligat sa o fac nu eram ceea ce se numeste ordinat, eu am facut-o din curiozitate

43. maya - 21/08/2009

Theo-Phyl

prin cuvant, dar cuvincios, si cu respect.

absolut de acord cu tine!

am „invatat” in timp sa pretuiesc cuvintele, am „invatat” sa am grija ce „scot pe gura”/ au actiune directa „pentru altii, indirecta pentru mine!
Este ca si o „mica,mica,mica responsabilitate ce mi-am asumat-o! 🙂
Macar atit am invatat! 🙂

44. Theophyle - 21/08/2009

vezi 🙂

45. maya - 21/08/2009

Theo-Phyl
🙂
am citit ca nu ai fost obligat,dar totusi m-a amuzat intimplarea;sper ca nu am suparat,ca mai sus vorbeam de cuvinte!

46. Theophyle - 21/08/2009

@maya, e o chestie haioasa, altfel nu o scriam. Vezi tu intalnirile au fost mai mult culturale si sociale, eu nu am avut nevoie sa-mi castig credinta, pe asta o aveam deja 🙂

47. maya - 21/08/2009

Theo-Phyl
🙂
cazurile crizei “mid-life,” de care eu probabil sufar

te rog sa imi traduci (si) la limba engleza sint „paralela” (adica pe de laturi 🙂
„a” de la „laturi” este cu caciulitza! 😆

48. fini - 21/08/2009

Salut, la ore tarzii! 🙂

Sf. Augusitn scria(in comentariul sau la psalmul 69): „Cine se bucura nu rosteste cuvinte;cantecul lui bucuros e fara cuvinte,este glasul inimii care se topeste in propria-i bucurie si se straduieste a-si exprima simtamintele chiar cand nu le prinde intelesul”
N-a existat niciodata o muzica mai religioasa decat cantecul gregorian. Cu toate ca era exclusiv vocal,cuvintele nu erau elementul cel mai important.
Starea de spirit evocata de cantecul gregorian este marcata de liniste si impacare,ea mentine sufletul intr-o stare de puritate si austeritate aproape supraomeneasca.
Las aici un cantec gregorian dintr-o liturghie de la o abatie cisterciana din Europa.

49. Theophyle - 21/08/2009

@fini, salve draga ce mai faci 🙂

50. Theophyle - 21/08/2009

@fini, multam, esti pe drum spre patrie? 🙂

51. maya - 21/08/2009

fini
😆
Servus!
Superb!

52. maya - 21/08/2009

Theo-Phyl

pot sa „trimit” pe blog o poezie pe care am primit-o/autor necunoscut oarecum la tema? Este mai lunga,dar este ca o „durere”?

53. Theophyle - 21/08/2009

@fini multzumesc, superb 🙂

54. Theophyle - 21/08/2009

@maya, cum nu, bineintzeles 🙂

55. fini - 21/08/2009

Theophyle,

uite-ma la ore mari. Abia acum am reusit sa-ti citesc postarea. Putin mai tarziu va voi citi pe indelete „dialogul”.
Nuuuuuuuuu! 😥 Sunt inca departe, dar incep sa-mifaclalte postari. bagajul. 🙂 Cand ajung acasa scriu cu diacritice.
Sunt nerbdatoare a-ti citesc cele.

56. Theophyle - 21/08/2009

@fini, avem rabdare. Tot ce a fot scris ramane pe blog draga 🙂

57. fini - 21/08/2009

Maya,

sunt bucuroasa ca te pot saluta „live” (cum ar spune Theophyle) 🙂

58. maya - 21/08/2009

Originea omului
Odata, o maimuta din neamul Anecdotic,
Venind la sfat pe-o creanga de arbore exotic,
A zis:atentiune! Sint foarte afectata!
Tot circula o vorba,deloc adevarata,
Ca omul ar descinde din buna noastra rasa.
Ba chiar idea asta imi pare odioasa!

Si, zau,savantul Darwin,tot neamul ni-l jigneste
Cind spune cum ca omul cu noi se inrudeste!
Ati pomenit vreodata divorturi printre noi?
Copii lasati pe drumuri sau arme de razboi?
Am inventat,noi,cipuri si alte dracarii?
Insemne sataniste,otravuri,smecherii?

Vazut-ati pe vreunul,retras in jungla deasa,
Ca sa scorneasca arma distrugerii in masa?
Tot ce lasam in urma,cind mai sarbatorim,
E biodegradabil.Natura o-ngrijim.
Iar omul otraveste,in fiecare zi,
Paduri,cimpii,si ape,si zarile –azurii…

N-avem starlete sau dive-travestiti,
Si,orisice s-ar zice,nu sintem trogloditi!
Cine-a vazut in hoarda la noi bolnavi mintali,
Drogati,lacomi de singe sau homosexuali,
Escroci,banditi,gherile sau vreo tutungerie?
In neamul nostru nobil nu vezi asa prostie!

Noi n-avem mafii crude in stirpea noastra-aleasa,
Nici teroristi,nici dogme,nici luptele de clasa.
Cit am batut eu jungle,scuzati,n-am observat
In obstea maimuteasca vreun cocotier privat,
Nici garduri si nici paznici,nici pui murind de foame
Sau omoriti,in pintec,de asa –zise mame.

Urmind calea cea buna si,evident,corecta,
Adolescentii nostril parintii si-I respecta.
In ierarhia noastra,cum e firesc si drept,
Devine sef acela viteaz,agil,destept,
Capabil viata obstei s-o tina,s-o pazeasca,
De rele si primejdii turma sa si-o fereasca.

Adesea seful nostru isi risca mindra blana,
Ca turmei sa-I gaseasca loc de dormit si hrana.
Pe cind, priviti! la oameni,fereasca Domnul sfint!
Sefi sint cei fara sufledt si fara de cuvint,
Corupti,vicleni,jigodii,cu gura cit mai mare,
Nebuni dupa putere si dupa bunastare!

De turma lor n-au grija nici cit un bob de mei,
Conteaza doar averea si inmultirea ei.
Nu veti vedea vreodata,cit soarele si luna,
O minte de maimuta dospind in ea minciuna.
La om,tot ce inseamna minciuna,intrigi,ura
Sint legi de referinta,a doua lui natura.

Chiar dac-as fi silita de vreun laborator,
N-as deveni vreun Iuda ori vreun informator…
Si iata inc-un lucru din lumea mea,frumos:
La noi nu se intimpla razboi religios,
Nici sfinte inchizitii,nici libertati in lanturi,
Nici chefuri dupa care san e culce prin santuri,
Nici ordine mondiala,si nici nationalism
Si nici vreo indoiala ce-aduce-a ateism.

E-adevarat ca omul,acest biped gunoi,
Arata ca maimuta,dar n-a descins din noi!

59. fini - 21/08/2009

Erata:Sunt nerabdatoare sa-ti citesc celelalte postari.
Laptopul asta imif ace figuri,dar nici eu nu mai verific

60. maya - 21/08/2009

fini
😆
Si eu ma bucur „sa te vad” si sa aflu vesti despre tine!
Toate cele bune!

61. Theophyle - 21/08/2009

@fini este important ca tu esti bine si comunici cu noi, chiar ne-ai lipsit 🙂

62. Theophyle - 21/08/2009

@maya, buna poezia, chiar f. buna 🙂

63. demeter - 21/08/2009

Maya,
Buna seara, excelenta poezia. Felicitari celui/celei care a scris-o!

64. maya - 21/08/2009

demeter
😆
Servus! 🙂

65. demeter - 21/08/2009

Si buna seara Fini!
Maya, servus…ai terminat treaba, ca eu gafai!

66. maya - 21/08/2009

Am primit-o si mi-a placut tare,tare mult si am dorit sa o „impartasesc” cu voi!

Adevar (din pacate) si talent – din fericire! 🙂
Autor anonim,dar l-am felicitat si eu in gind,sint sigura ca a „simtit”!

67. Theophyle - 21/08/2009

@maya, chiar frumos 🙂

68. maya - 21/08/2009

demeter
🙂
da la „constructie” = zugravit, acum sint cu „asezatul pentru iarna” !
La ce ai gafat?

69. fini - 21/08/2009

Demeter,

te salut! 🙂

70. maya - 21/08/2009

Priceasna „Cruce sfinta parasita”

71. demeter - 21/08/2009

Maya, Fiecare greseste. Mi-aduc aminte de un film despre gorile cu Anthony Hopkins, in care omul era cercetator si ajunge sa traiasca cu ele in jungla. A fost cutremurator.

72. fini - 21/08/2009

Maya,

eu iti voi citi poezia un picut mai tarziu,cand voi avea mai multa liniste.Aici e ca in Gara de Nord si eu parca sunt in masina de spalat 😆

73. demeter - 21/08/2009

Maya, Nu am gafat, gafaiam (a gafai) de la munca, gradina, curte, etc.

74. demeter - 21/08/2009

75. maya - 21/08/2009

demeter
🙂 acum am inteles ce ai scris! 🙂 Scuza-ma te rog! 🙂

Si eu am vazut filmul! Doamne feri,vorba marxistului!

76. demeter - 22/08/2009

Maya,
de ce Doamne feri…. a fost un film extraordinar.

77. demeter - 22/08/2009

Itzi aduci aminte cand el ii leaga catarama de la sanda?

78. demeter - 22/08/2009

79. maya - 22/08/2009

demeter
🙂
este o vorba/ nu a fost o referire directa la film/ si mie mi- a placut filmul /ma gindeam acum la omul (in general) care cauta sa inteleaga maimutele si la maimuta care incearca sa inteleaga omul

cred ca sint inca sub inpulsul poeziei!

80. maya - 22/08/2009

81. maya - 22/08/2009

demeter
🙂
superbe cadouri!
Love story un film de exceptie/de cite ori l-am vazut am plins!
Si Barbra imi place!

82. demeter - 22/08/2009

Frumos, frumos!

83. maya - 22/08/2009

fini
😆

demeter
😆

Theo-Phyl
😆

@all
😆

Noapte buna,vise frumoase si colorate!
Ingerasii sa va aiba in paza! 🙂
Doamne indura-te spre noi!

84. demeter - 22/08/2009

Iti aduci aminte „A iubi inseamna sa nu spui niciodata imi pare rau”

85. demeter - 22/08/2009

Noapte bunicica si vise placute la toata lumea!

86. Theophyle - 22/08/2009

@maya, noapte bunicica te astept maine cu o noua postare 🙂

87. maya - 22/08/2009

demeter
🙂
da imi aduc aminte,memorabile cuvinte!
si cit de adevarate!

“A iubi inseamna sa nu spui niciodata imi pare rau”

88. maya - 22/08/2009

Ps: am „mincat” o codita mai sus la „m” ;scuze! 😦 😦 😦

89. maya - 22/08/2009

Theo-Phyl
🙂

90. maya - 22/08/2009

Noapte buna! 🙂

91. fini - 22/08/2009

NOAPTE BUNA!

va doresc. Eu revin mai tarziu,ca sa va citesc. 🙂

92. Theophyle - 22/08/2009

@maya, fini – noapte buna 🙂


Sorry comments are closed for this entry

%d blogeri au apreciat asta: