jump to navigation

Fantasticul Literar: Personaje – Hari Seldon 05/08/2009

Posted by Theophyle in 1, Carte Contemporana (sec. 20-21).
Tags: , , , ,
trackback

Am cunoscut  oameni destepti care nu iubesc SF-ul, dar nu am cunoscut nici macar un singur prost caruia sa-i placa acest tip de literatura. Daca am vorbit de lumi imaginare, nu putem sa nu-l amintim pe Asimov. Am hotarat insa sa prezint un personaj si nu o “lume”. Acest personaj este poate unul din preferati mei universali, adica este unul din personajele literare pe care-l prefer, indiferent de beletristica pe care am citit-o. Am scris aceasta postare presupunand ca unii din cititorii acestui blog nu au citit nici una din cele 7 carti ale “Fundatiei” lui Asimov [1], asa ca poate pentru cunoscatori acestei serii de carti SF, sunt lucruri cunoscute; totusi sper ca voi aduce cateva puncte de vedere mai putin accentuate care pot scapa unei citiri mai putin profunde.

165-0

Asimov a scris primele 5 carti ale Fundatiei in ordinea urmatoare 1-Fundaţia (Foundation), 2-Fundaţia şi Imperiul (Foundation and Empire), 3-A doua Fundaţie (Second Foundation), 4– Marginea Fundaţiei (Foundation’s Edge),5– Fundaţia şi Pământul (Foundation and Earth). Dupa scriera serialului compus din cele cinci carti, se reintoarce si scrie un fel de introducere, scriind cele doua carti care din punct de vedere cronologic anticipeaza aceasta serie de 5 carti, adica 6-Preludiul Fundaţiei (Prelude to Foundation), care trebuie sa  fie prima carte si 7– Fundaţia Renăscută (Forward the Foundation), care ar deveni si a doua carte. De ce a a facut-o Asimov? Ar fi cateva raspunsuri, unul din el ar fi caracterul lui Hari Seldon, care in serialul original apare numai o singura data ca personaj, fiind insa prezent prin aluzii sau dialoguri aproape  in fiecare capitol al cartilor. Fundatia lui Asimov este o “profetie SF,” stiintifica destul de bine argumentata (literar vorbind) intemeiata pe niste teorii ale unuia, numit Hari Seldon, conturat extrem de bine de autor, fara insa corporalitatea necesara unui erou de exceptie. Intorcandu-se in timp, in cele doua carti premergatoare, Asimov reuseste sa-si recreeze profetul , pe Hari Seldon.

165-1

Cine este Hari Seldon? Seldon este profetul lui Asimov, un erou intelectual, profesor de matematica la universitatea din Streeling de pe planeta Trantor, centrul galaxiei sau daca doriti capitala galactica a unei foste republici “Confederatia Trantoriana” devenita “Imperiul Trantorian.” Aluzia este clara – Roma, Republica Romana, Imeriul Roman.[2]  Hari Seldon formuleaza o teorie pe care se va baza o forma de predictie stiintifica a viitorului. Aceasta stiinta predictiva se numeste (in carte) “Psihoistoria” (Psychohistory). Psihoistoria, folosind legile acţiunii maselor, poate prezice viitorul, însă numai la scară largă; la o scară redusă este predispusă erorilor. Psihoistoria funcţionează bazându-se pe principiul conform căruia comportamentul unei mase de oameni poate fi previzibil dacă masa respectivă este foarte mare ca  numar (cum ar fi populaţia galaxiei, care este de aproximativ un cvadrilion de oameni). Cu cât masa este mai mare ca şi număr, cu atât viitorul acesteia este mai previzibil. Despre aceasta speculatie stiintifica ne vom ocupa in postarea viitoare.

Folosind această tehnică a psihoistoriei, Seldon prezice căderea Imperiului Galactic, Imperiu ce are în componenţă întreaga Cale Lactee, cădere urmată de o eră întunecată, ce va dura treizeci de mii de ani înainte ca un al doilea Imperiu Galactic să se formeze. Pentru a scurta această perioadă de barbarism, Seldon creează două Fundaţii de dimensiuni relativ mici, la polii opuşi ai galaxiei, care să păstreze totalitatea cunoştinţelor acumulate până atunci. Fundaţiile se numesc şi Fundaţii Enciclopedice. Centrul acţiunii în trilogia iniţială este Fundaţia Enciclopedică aflată pe planeta Terminus. Oamenii ce formează această Fundaţie au ca misiune crearea unei enciclopedii exhaustive a tuturor cunoştinţelor omeneşti, nefiind conştienţi de adevăratele intenţii ale lui Seldon (dacă ar fi la curent cu toate intenţiile lui Seldon, variabilele planului acestuia ar deveni incontrolabile). Enciclopedia are ca scop păstrarea tuturor ştiinţelor exacte după căderea imperiului. Localizarea Fundaţiei este aleasă în aşa fel încât să poată acţiona ca un punct vital pentru cel de-al doilea imperiu, la o mie de ani de la căderea primului (în loc de cei treizeci de mii de ani prezişi). In originalul de 5 carti, Seldon apare numai cu ajutorul unei inregistrari holografice pentru a anunta o iminenta “Criza Seldon” (Seldon Crisis). [3] Din cauza acestei preziceri, Saldon primeste porecla “Corbul” (Raven).

Despre “Psihoistoria”, Enciclopedia Galactica” si inca putin despre Hari Seldon, inca  o postare maine.

Note explicative:

 [1] Cuprinsul seriei “Fundatia”: Preludiul Fundaţiei (Prelude to Foundation); Fundaţia Renăscută (Forward the Foundation); Fundaţia (Foundation); Fundaţia şi Imperiul (Foundation and Empire); A doua Fundaţie (Second Foundation); Marginea Fundaţiei (Foundation’s Edge); Fundaţia şi Pământul (Foundation and Earth)
[2] Important de mentionat inspiratie pe care a avut-o Asimov, folosindu-se de extraordinara carte a lui Edward Gibbon –  Istoria Declinului si Prabusirii Imperiului Roman” (“The History of the Decline and Fall of the Roman Empire”) , carte de capatai a oricarui intelectual occidental.
[3] O “Criza Selodon” este un eveniment declansat de presiuni interne si externe care trebuie rezolvata printr-o masura unica; care trebuie sa fie  rezolvarea ambelor probleme.

Anunțuri

Comentarii

1. demeter - 05/08/2009

Ura pentru Asimov si pt. cei care-l iubesc

2. tibi - 05/08/2009

servus
TUTUROR
🙂

3. tibi - 05/08/2009

Nici din Asimov nu am citit prea mult. Soarele gol si inca o carte din aceeasi serie, dar nu ami tin minte cum se cheama. Tre’ sa caut in biblioteca.

@demeter

Precis spus : vivat pentru Asimov si pentru cei care iubesc lumea imaginata de el. 🙂

4. bibliophyle - 05/08/2009

@tibi, servus 🙂

5. demeter - 05/08/2009

Servus Tibi.
Cum spui tu …am vrut sa-l intalnesc dar a murit cu o luna inainte sa ajung in SUA.

6. bibliophyle - 05/08/2009

@tibi, „Fundatia” este o capodopera UNIVERSALA din toate punctele de vedere 😆

7. tibi - 05/08/2009

test

8. demeter - 05/08/2009

Tibi, e OK

9. tibi - 05/08/2009

Servus demeter

Imi pare rau ca nu ai reusit. Chiar cred ca ar fi meritat.

Din cite vad eu, cel putin din ‘soarele gol’ , ideea de a comunica de la mare distanta cu oricine, inclusiv cu imagini video in timp real, este deja folosita ! Mai ramine ca robotii sa respecte cele trei legi imaginate de Asimov. Ceea ce eu nu prea cred sa apuc sa vad in ‘timp real’. 🙂

10. demeter - 05/08/2009

Tibi,
Niciodata nu stii ce iti rezerva viitorul, desi, cateodata, seful este clarvazator. Omenirea a vazut multe intr-un secol – din cele imaginate de inaintasii lui Asimov. Poate vom vedea si noi mai mult si sper mai bun.

11. tibi - 05/08/2009

ok Teofil

De obicei, asa faceam. 🙂

@demeter

Pleeeeeeeeeeeese nu mai apela cu T mare! ca astazi a scris Plesu un articol in care il face praf pe cel imaginat de el, cu acest apelativ 🙂

Trec peste faptul ca acest articol este opera unui pustan de clasa a … hm! doua ? ? ? 🙄 ???

12. demeter - 05/08/2009

tibi,
tu cunosti parerea Sefului despre dl. Plesu…in ultimul timp. Nu te enflama, tibi este un nume frumos…

13. tibi - 05/08/2009

stiu demeter, stiu

ca tibi este un nume frumos, multumesc ! 🙂

Stiu si ce inseamna in limba latina. 🙂

Am mai spus : despre Plesu, numai de bine.
E greu sa imbatrinesti frumos. Din pacate. Pentru el.

14. gabilutza - 05/08/2009

@buna seara demeter, tibi, teofil

Draga Teofil, ma intrebam cand ii va veni randul ? … poate ca nu e neaparat nevoie de multime mare de oameni, chiar pentru unul singur, din multimea de ganduri ce-l vor asalta, anticipand „crizele” (;-)) poate ca s-ar putea reface mai usor.

Tibi, cu tot respectul pt. libertatea alegerile dvs. „Fundatia” e un must.

Va doresc o seara buna in continuare.

15. demeter - 05/08/2009

Gabilutza,
In sfarsit te revedem cu mare placere. Bineintzeles ca Fundatia este un must, dar poate nu place la toata lumea. Cine stie. ….

16. bibliophyle - 05/08/2009

Gabilutza salut.

Nu am spus-o in postare, dar Fundatia este pentru mine una din cela 30 de carti pe care le-as dori pe o insula pustie 😆

17. demeter - 05/08/2009

Pentru toti iubitorii de vise..

18. tibi - 05/08/2009

seara buna
gabilutza

Nu fac prea usor ‘selectziuni’. Am mari ‘dileme’ , de obicei.

19. tibi - 05/08/2009

demeter

sper ca Teofil sa confirme faptul ca totzi semanticienii si totzi semioticienii din lume, nu mai vorbesc despre filosofi,( care incearca inclusiv sa defineasca indeobste, truisme de gen ‘a fi’ , ‘ a gindi’ , ‘timp’ , ‘trecut-prezent-viitor’ ), incearca sa realizeze un limbaj in care ‘masina’ creata de om sa poata intzelege diferentza dintre logic si ratzional.

Cam, de asta spun ceu ce spun …

20. bibliophyle - 05/08/2009

@tibi nu vorbim de masini acum. Pentru ca Fundatia nu este despre roboti ci despre oameni. Asimov inainteaza o teorie extrem de interesanta pe care o voi posta maine in detaliu. Teoria sustine o posibilitate de a prezice un viitor in cazul unei mase statistice gigantice, adica daca statistica poate prezice un curs istoric cand N= trilione de indivizii si variabilele sunt la fel 🙂

teoria NU este fezabila – IDEA ESTE GENIALA

21. bibliophyle - 05/08/2009

@tibi, Asimov s-a nascut in casa unor intelectuali rusi (de origine evreiasca) dar rusii din punct de vedere cultural. Desi a fost educat in America strabate din scrisul lui traditia romanului rusesc.

Intr-un fel „Fundatia” are o structura asemanatoare cu Tolstoianul „Razboi si Pace”, si de fapt personajul secundar este sustinatorul unei parti majore ale cartii. Dac vrei Hari Seldon este Osip Bazdeyev a lui Tolstoi. Asa vad eu lucrurile – poate gresesc. ?! 🙂

22. tibi - 05/08/2009

Teofil

In acest caz, astept postarea de miine. 🙂

Numai ca mie nu prea imi vine sa cred, ca lumea de ‘miine’ va fi populata exclusiv de oameni. „Masina’ este parte componenta prea pregnanta, in lumea de ‘azi’ , deja. Parerea mea ! Sper sa gresesc.

Nu contest ca ideea este geniala, dupa cum nu contest ca orice ‘teorie’ poate deveni cindva, nu stiu cind in viitor, ‘fezabila’. Deci ???

23. bibliophyle - 05/08/2009

@tibi, acum o parere extrem de „necalificata.” Personal nu cred ca masinile pe care noi le cunoastem astazi, sunt „masinile care vor face diferenta”. Masinile care vor face diferenta sunt alta generatie de masini.

Masinile de astazi sunt algoritmice – scri un algoritm il traduci intr-un program si il „adminstrezi unei masini” – not big deal.

Masinile care vor face diferenta sunt cele „eurastice” care vor putea sa invetze la fel ca oamenii, si din astea nu prea sunt astazi si nici nu cred ca vor exista in timp util pentru noi 🙂

24. tibi - 05/08/2009

Teofil

Ce bine ne intzelegem noi !

Pai nu asta spuneam si eu la postarea de la ora 22,37 ?? 🙂
Adica, despre masinile capabile sa faca diferentza dintre logic si ratzional ??

Eventual coroborat cu postarea mea de la ora 22,07 ??

25. bibliophyle - 05/08/2009

@tibi, nu te-am contrazis de loc am completat idea ta cu alta terminologie 😆

26. tibi - 05/08/2009

ok Teofil

Multumesc pentru. 🙂

In orice caz, demersul tau de a ne reduce aminte, posibilitatzile gindirii si visarii OMULUI, sunt salutare !

Cred ca nu mai e mult, si va trebui sa ma cam duc la nani. 🙂
Astazi am avut o zi grea, iar cine stie cum am cheltuit ultimele ore inainte de a intra pe bloage, stie de ce. 🙂

27. tibi - 05/08/2009

erata

readuce aminte ! Pfui ! Is ostenit !

noapte buna
TUTUROR
🙂

28. bibliophyle - 05/08/2009

@tibi, noapte buna si ne auzim maine, sper 🙂

29. demeter - 05/08/2009

Tibi,
Noapte bunicica, ingerii sa te pazeasca! Unde este Maya?

30. tibi - 05/08/2009

demeter

maya este bine ! 🙂

noapte buna ! nu bunicica !

Ia intreaba-l pe sef, daca nu mai stiu cine zicea, ca nu e buna ‘caldiceala’. 🙂 Pai nu ? 🙂

Teofil

Sigur ca ne mai citim si mine !
Dar e greu de spus daca speram, sau numai nadajduim, 🙂 sau numai acest lucru chiar se va intimpla. Eu cred ca DA ! bIne ? 🙂

31. filadel - 06/08/2009

cumva off-topic dar nu foarte mult 🙂 :

„Civilizatii si tipare istorice – Un studiu comparat al civilizatiilor” – Neagu Djuvara ed. III 2008 – Humanitas

32. bibliophyle - 06/08/2009

@filadel servus, Djuvara este pe departe preferatul meu, am postat pe acest blog, vezi:

https://bibliophyle.wordpress.com/2009/02/15/djuvara-magnus-opus-civilizatii-si-tipare-istorice/

poate am sa re-public cateva lucruri in profunzime, face 🙂


Sorry comments are closed for this entry

%d blogeri au apreciat asta: