Fantasticul Literar: Fauritorii de Lumi – 3

Propun o vizionare anterioara a postarii nr.2 din aceasta serie (publicat ieri dimineata). Scriam la  sfarsitul acelei postari ca “Stăpânul Inelelor” este o lucrare profund crestina. Tolkien a descris romanul Stăpânul Inelelor prietenului său iezuit Robert Murray ca o „lucrare fundamental religioasă şi Catolică, de care nu a fost conştient la început, lucru observat după revizuire“.[1] În cadrul romanului pot fi găsite multe teme teologice, care includ războaie între bine şi rău, triumful umilinţei asupra mândriei şi activitatea zeilor. În plus, legenda conţine teme precum moartea şi imortalitatea, mila şi binecuvântarea, învierea, salvarea, pocăinţa, propriul sacrificiu, dreptatea, propria credinţă, frăţia, autoritatea şi vindecarea. De asemenea, Tolkien a declarat că de-a lungul scrierii romanului, în momentele în care Frodo trebuia să lupte împotriva puterii inelului, în mintea sa era prezent deseori versul „Şi nu ne duce pe noi în ispită, Ci ne izbăveşte de cel rău“ din rugăciunea Tatăl Nostru.

Tolkien a fost un devotat Romano-Catolic, si inca unul conservator. Din punct de vedere religios el era devotat canoanelor cele mai stricte, in afara reformelor modernitatii aduse in biserica catolica la inceputul secolului al XX-lea. Tolkien detesta “modernitatea”, masinile si automatizarea, care era dupa parerea lui, nucleul ororilor petrecute in primul si in cel de al doilea razboi mondial.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

După publicarea romanului Stăpânul Inelelor, aceste influenţe au condus la speculaţia că Inelul este o alegorie pentru bomba nucleară. Totuşi, Tolkien a insistat că munca sa nu este o alegorie de niciun fel. El a declarat în prefaţa Stăpânului Inelelelor că niciodată nu i-au plăcut alegoriile, care credea el că impun dominaţia autorului asupra cititorului. În schimb el a preferat termenul de aplicabilitate, libera opinie a cititorului de a interpreta munca sa (a lui Tolkien) în lumina propriei vieţi şi timpuri. Tolkien a scris o mare parte a cărţii, incluzând începutul şi finalul, înainte ca bombele nucleare de la Hiroshima şi Nagasaki să fie făcute cunoscute lumii.

Totuşi, romanul are şi o serie de influenţe moderne. Există o disperare în faţa noilor maşinării, simţite chiar de către Tolkien în timpul Primului Război Mondial. Unii susţin că în cadrul romanului există dovezi clare care dovedesc că povestea este puternic influenţată de către problemele contemporane, cum ar fi industrializarea şi urbanizarea din locurile pitoreşti engleze. Dezvoltarea masivă a unei generaţii de orci are de asemenea rezonanţe moderne, iar efectele inelului asupra purtătorului aduc indirect în discuţie dependenţa actuală a drogurilor, Tolkien aducând astfel romanul la un nivel modern.

Post-modernismul de stanga a gasit subiecte de critica in Stăpânul Inelelor pentru  asa zisele jigniri adresate grupurilor minoritare. O critică susţine faptul că lucrarea promovează rasismul din cauza portretizării oamenilor, elfilor, gnomilor şi hobbiţilor de culoare albă drept protagonişti şi a orcilor şi oamenilor de culoare închisă a pielii drept antagonişti. Cartea menţionează de asemenea că númenóreeni au devenit slabi atunci când s-au amestecat cu ‘cei mai puţin oameni’. Criticile afirmă că aceasta reprezintă o declaraţie a faptului că străinii distrug cultura, în special pe aceea a altor etnii . Această interpretare rasistă este absolut nepotrivită si neadevarata faţă de convingerile personale ale lui Tolkien. În scrisori private, Tolkien a denunţat nazismul drept “o doctrină rasistă si inumana“ şi antisemitismul drept  “barbar si bestial din punct de vedere uman “, iar apartheidul, “oribil“. L-a denunţat de asemenea pe ultimul şi în scrisoarea de rămas bun adresată Universităţii Oxford în 1959. Autori consacrati in literatura SF (Ursula Le Guin, Frank Herbert si intr-o anumita masura si marele Arthur C. Clarke) au fost influentati de lumile create de Tolkien in “Hobitul” si “Stăpânul Inelelor”. Traducerea romaneasca este destul de buna si cu rigoare fata de originalul Englez. De citit la toate varstele.

Bibliografie si Citate
 [1] Carpenter, Humphrey, The Letters of J. R. R. Tolkien”, Houghton Mifflin Tolkien, 1995.
Vezi si postarile 1 si 2