jump to navigation

Faima prin Vis sau Visul Faimos 21/05/2009

Posted by Theophyle in 1, Antologii.
Tags: , ,
trackback

Legenda: De obicei, visele noastre raman private, dar in cazul oamenilor celebri, cu vise legate de evenimente semnificative, acestea sunt notate. Teoria relativitatii a lui Albert Einstein a fost inspirata de un vis in care el cobora de pe un munte rapid, urmarind schimbarea aparitiei stelelor atunci cand se apropia de viteza luminii.

111-1Paul McCartney a gasit melodia „Yesterday” intr-un vis – Paul McCartney este unul dintre cei mai faimosi cantareti si compozitori din toate timpurile. Conform cu Guinness Book of Records, cantecul apartinand Beatles „Yesterday” (1965) are cele mai numeroase inregistrari/interpretari din toate cantecele scrise vreodata si conform cu eticheta BMI, a fost interpretat de peste sapte milioane de ori in secolul XX. Melodia „Yesterday” i-a aparut lui Paul McCartney intr-un vis…The Beatles erau in Londra in 1965, filmand Help! si McCartney era cazat intr-o camera din podul casei parintesti pe Wimpole Street. Intr-o dimineata, intr-un vis, el a auzit un ansamblu de coarde clasic cantand si dupa cum povesteste el:

 „M-am trezit cu o melodie incantatoare rasunand in mintea mea. M-am gandit, “E grozava, ma intreb ce este? Langa mine era un pian, in dreapta patului, langa fereastra. M-am sculat din pat, m-am asezat la pian si am inceput sa redau melodia. Imi placea melodia foarte mult, dar pentru ca o visasem nu credeam ca eu am scris-o. ‘Nu, nu am scris niciodata asa ceva.’ Dar, aveam melodia, care era cel mai grozav lucru!”

111-2

Surse: Paul McCartney – Many Years From Now , Barry Miles (NY, Henry Holt, 1997)

Abraham Lincoln si-a visat asasinarea –  Presedintele Abraham Lincoln a povestit urmatorul vis sotiei, cu cateva zile inainte de asasinarea sa:

„Acum zece zile m-am dus la culcare foarte tarziu, asteptand misive importante de pe front. Nu eram de mult timp in pat, dar curand am inceput sa visez. Se parea ca eram rigid ca un mort. Apoi am auzit plansete innabusite, ca si cum mai multi oameni plangeau. Am crezut ca am iesit din pat si am coborat scarile. Acolo linistea era intrerupta de aceleasi bocete, dar oamenii erau invizibili. Am trecut prin fiecare camera; nici o persoana nu era prezenta, dar aceleasi plansete le auzeam pe oriunde treceam. Era lumina in toate camerele; toate obiectele imi erau familiare; dar unde erau oamenii care jeleau ca si cum li se rupea sufletul?

Eram incurcat si alarmat. Care era intelesul? Hotarat sa aflu cauza acestei stari atat de misterioase si socante, am mers din nou din camera in camera pana am ajuns in East Room, unde am intrat. Acolo am avut o supriza infioratoare. In fata mea era asezat un catafalc, pe care statea un corp imbracat in vesminte mortuare. In jurul lui erau soldati care faceau de garda; si erau multi oameni, cativa uitandu-se sumbru la cadavru, altii plangand.  ‘Cine este mort in Casa Alba?’ l-am intrebat pe unul dintre soldati. “Presedintele”, a fost raspunsul; “a fost omorat de un asasin!”  Apoi a venit un suspin din partea multimii, atat de tare incat m-a trezit din vis.”

111-3

Sursa: Recollections of Abraham Lincoln, 1847-1885 , Ward Hill Lamon, 1911

Mary Shelley – Frankenstein, inspirat de un vis – In vara anului 1816, Mary Wollstonecraft Godwin, in varsta de 19 ani si prietenul sau, poetul Percy Shelley (cu care s-a casatorit in acelasi an), l-au vizitat pe poetul Lord Byron la vila sa, de langa  Lacul Geneva in Elvetia. Vremea furtunoasa ii tinea adesea in casa, cand ei si ceilalti musafiri citeau cateodata povesti cu stafii. Intr-o seara, Byron i-a provocat pe musafiri sa scrie ei insisi o asemenea poveste.
 
Povestea lui Mary, inspirata de un vis a devenit Frankenstein.

„Cand mi-am pus caput pe perna, nu am adormit, dar nici nu eram complet treaza…Am vazut…cu ochii inchisi, dar cu ochii mintii… Am vazut studentul palid al artelor necurate ingenunchind langa lucrul ce-l crease. Am vazut fantasma hidoasa a unui om nascandu-se, si apoi, ca urmare a lucrarii unei masinarii puternice, dand semne de viata si miscandu-se greoi, ca si cand ar fi fost pe jumatate viu. Infricosator trebuie sa fie; cel mai infricosator lucru ar fi efectul straduintei omului de a imita lucrarea Creatorului in aceasta lume.

…Am deschis ochii in teroare. Ideea imi poseda mintea si un fior de frica m-a strabatut si am dorit sa schimb imaginea ingrozitoare din visul meu cu realitatea ce ma inconjura… Nu am putut sa scap cu usurinta de fantoma mea hidoasa. Trebuia sa ma gandesc la altceva. O! Numai daca as fi putut sa scriu o poveste care sa-l ingrozeasca pe cititor asa cum ma speriasem eu noaptea trecuta!

Dulce ca lumina si inveselitoare era ideea care mi-a venit. ‘Am gasit! Ce m-a speriat pe mine ii va speria si pe altii; am nevoie numai sa descriu spectrul care mi-a bantuit visul.’ Pe pajiste am anuntat ca m-am gandit la o poveste. Am inceput in acea zi sa scriu cu urmatoarele cuvinte: ‘Era o noapte jalnica de noiembrie.“

111-4

Sursa: Mary Wollstonecraft Shelley, din introducerea ei la Frankenstein

111-5Un vis duce la Premiul Nobel  – Otto Loewi (1873-1961), un fiziologist nascut in Germania, a castigat Premiul Nobel pentru medicina in 1936 pentru cercetarile sale in transmisia chimica a impulsurilor nervoase. In 1903, Loewi a avut ideea ca s-ar putea sa existe o transmisie chimica a impulsuilui nervos in loc de una electrica, lucru crezut in acel moment, dar nu putea sa demonstreze aceasta idee.  A lasat ideea sa dormiteze in capul lui, pana cand, dupa 17 ani a avut urmatorul vis. Conform lui Loewi:

„In noaptea dinaintea Pastelui din acel an, m-am trezit, am aprins lumina si am notat cate ceva pe o foaie de hartie. Apoi am adormit din nou. Pe la 6 dimineata  mi-am dat seama ca in cursul noptii am notat ceva important, dar nu am fost in stare sa descifrez mazgaleala. Urmatoarea noapte, pe la 3, ideea s-a reintors. Era desenul unui experiment menit sa determine daca ipoteza transmisiei chimice la care ma gandisem cu 17 ani in urma era corecta.  M-am sculat imediat, m-am dus in laborator si am facut un experiment pe inima unei broaste, conform cu desenul din vis.”

Lui Loewi i-au luat 10 ani sa duca la indeplinire o serie de teste care sa satisfaca criticii sai, dar rezultatul visului sau initial a dus la fundamentarea teoriei transmisiei chimice a impulsului nervos si la un Premiu Nobel. Dr. Loewi a scris: „Cele mai multe descoperiri asa numite “intuitive” sunt asociatii facute de subconstient.”

 

Surse: The War of the Soups and the Sparks:  The Discovery of Neurotransmitters and the Dispute Over How Nerves Communicate, Elliot S Valenstein;  Otto Loewi, „An Autobiographical Sketch”, Perspectives in Biology and Medicine, Autumn, 1960

Masina de cusut – Elias Howe a inventat masina de cusut in 1845. A avut ideea unei masini cu un ac, dar nu putea sa-si dea seama cum ar putea sa coasa cu ea. A incercat mai intai cu un ac cu margini ascutite la ambele capete, dar nu a mers. Apoi, intr-o noapte, intr-un vis, era luat prizonier de un grup de bastinasi, care dansau in jurul lui. In timp ce se roteau, el a observat ca lanciile lor aveau gauri la capat.  Cand s-a trezit, a realizat ca visul i-a adus solutia la problema, facand masina de cusut operabila. A schimbat conceptia pentru a incorpora ideea din vis si a vazut ca merge.

Sursa: A Popular History of American Invention . (Waldemar Kaempffert, ed.) Vol II, New York Scribner’s Sons, 1924

111-6Madame C.J. Walker – De la vis la milionara, C.J. Walker (1867-1919) este mentionata in Guinness Book of Records ca prima femeie din SUA  self-made milionara. De asemenea a fost prima din familia sa nascuta libera. Walker a fondat si construit o companie de cosmetice Afro-Americana de mare success, care a facut-o multi-milionara. Walker suferea de o infectie a scalpului si pierduse mult din par in anii 1890. A inceput sa experimenteze cu medicamente patentate si produse de ingrijire a parului. Apoi, a avut un vis care i-a rezolvat problema:

“Mi-a raspuns la rugaciuni, pentru ca intr-o noapte am avut un vis, in care un negru imens mi-a aparut si mi-a spus ce anume sa amestec in parul meu.  O parte din amestec crestea in Africa, dar am trimis dupa el, l-am amestecat, l-am pus pe scalp si in cateva saptamani parul meu a inceput sa creasca mai repede decat cazuse. Am incercat si pe prieteni: le-a ajutat. M-am hotarat sa-l vand.”

Walker a fost antreprenoare, filantropista si activista sociala. „Sunt o femeie care provine din campurile de bumbac din Sud. De acolo am promovat la spalatul vaselor. De acolo – la bucatarie. Si de la bucatarie m-am promovat eu in afacerea de produse pentru par si cosmetice….Mi-am construit propria mea fabrica, pe pamantul meu.”

Surse: A’Lelia P. Bundles, 2001; Hope in a Jar: The Making of America’s Beauty Culture , Kathy Peiss, 1999, Owl Books

Postat de @demeter

Comentarii

1. bibliophyle - 21/05/2009

MULTA SANATATE NOROC SI FERICIRE TUTUROR ELENELOR SI TUTUROR CONSTANTINILOR 😆

2. tibi - 21/05/2009

servus
TUTUROR
🙂

3. bibliophyle - 21/05/2009

@tibi, salut 😆

4. tibi - 21/05/2009

frumoase ‘visuri’ a ales demeter ! 🙂
Frumoase si extrem de sugestive !

Acopera toate domeniile pozitive !

5. tibi - 21/05/2009

salut Teofil 🙂

6. bibliophyle - 21/05/2009

@tibi,
ca si tine, @demeter este o optimista incorijibila 😆

7. tibi - 21/05/2009

Teofil

parca tu ai fi vreun pesimist notoriu 😀

Cine se aseamna, pina la urma, se aduna cumva-cumva ! 🙂

8. bibliophyle - 21/05/2009

@tibi 😆
cum merge cu Eco ?

9. tibi - 21/05/2009

Teofil

Merge greu, dar MERGE ! E prima carte pe care o recitesc „in paralel”; adica, desi am aluns pe la jumatate, am inceput sa o recitesc deja !

Recspectiv, atunci cind sint obosit si vorbele cam defileaza pe linga mine, reiau pasaje deja parcurse, pe care bine-injtzeles, le REINTERPRETEZ. 🙂

10. bibliophyle - 21/05/2009

@tibi,
pana la urma o „cuceresti” tu 🙂

11. tibi - 21/05/2009

Teofil

Pina acum am asa, un soi de parere – primara – : aceasta carte este o URIASA explicitare a sintagmei : NON IDEM EST SI DUE IDEM DICUNT.

Iar controversa cu NANNI, cred ca poate fi concentrata in expresia pe care am extras-o de la pagina 145 a versiunii Polirom :

„Nanni imi pune o intrebare, pune pe seama mea propriul lui raspuns la intrebarea lui, dupa care ma combate ! 🙂

12. bibliophyle - 21/05/2009

@tibi,
Eco este un mare „munipulator”, citatul tau este exemplul perfect al procedurii numite bucla intr-o alta bucla, „loop from other loop” 🙂

13. tibi - 21/05/2009

Teofil

dar macar Eco este destul de ‘transparent’ ! In sensul ca descrie inclusiv acest mod de ‘punere a problemei’ ! 🙂

Manipulator o fi, nu zic NU, da’ macar avertizeaza !

14. bibliophyle - 21/05/2009

@tibi, Eco o face constient pentru a arata cititorului posibilitatile manipularii 🙂

nu stiu daca ai vazut „istoriile lui” (frumosul si uratul) sunt clasice in domeniul cum estetica umana este manipulata. Distractia pentru mine a fost faptul ca „toata” lume credea ca Eco intradevar s-a ocupat de aparente 😆

15. tibi - 21/05/2009

bon

Acum, la tema, ca asa ‘e fromos’ vorba unui stimabil postator de pe alte meleaguri. 🙂

Nu cred in puterea premonitorie a visului.
Cred mai degraba, ca in creierul nostru, se petrec mult mai multe activitatzi cerebrale decit putem noi constientiza.

In momentul in care ne framinta o problema la care NU avem un raspuns imediat, chiar daca alungam acea problema din sfera preocuparilor noastre, ea nu dispare pur si simplu . Cred ca acea problema se depoziteaza pe undeva – daca nu ma insel – in cerebel si indiferent daca starea noastra este de ‘trezie’ sau de somn, in mod ‘subconstient, sinapsele noastre lucreaza.

Iar in momentul in care ‘creierul’ nostru are un raspuns, il capatam in mod spontan. Daca acest raspuns se formuleaza in timpul somnului, visam 🙂 rezolvarea.

16. tibi - 21/05/2009

Teofil

despre Eco nu stiu mai nimic; adica PREA putzin. De-abia acum i-am luat ‘pulsul’ si am de gind sa mai citesc lucrari de ale sale. Zilele astea voi face o ‘vizita’ la Polirom si ma voi mai aproviziona cu cite ceva. 🙂

17. bibliophyle - 21/05/2009

@tibi,
formulat coerent si posibil, totusi pot fi multe alte alternative. de fapt noi nici macar nu stim de ce avem nevoie de somn, sunt teorii, ca si in cazul de fata numai terori si nici o certitudine 🙂

pentru mine visul este o unealta de care eu ma ocup din punct de vedere a istoriei religioase 🙂

18. bibliophyle - 21/05/2009

@tibi,
importanta visului in culturile primordiale, si cred ca poate fi valabil pana in zilele noaste, este posibilitatea existentei unei alte lumii paralele la cea a noastara. Pentru „cei vechi” visul era un fel de proba a faptului ca exista o divinitate care „comunica ” cu noi 🙂

19. bibliophyle - 21/05/2009

chiar vreau sa ascultam impreuna 😆

20. bibliophyle - 21/05/2009

Cand California visa 😆

21. tibi - 21/05/2009

Teofil

Daca nu ma insel prea tare, exista ‘cohorte’ de cercetatori care studiaza somnul cu visele sale cu tot.
Nu sint la curent cu concluziile lor dar, din cite stiu, se pare ca somnul este imperios necesar pentru recalibrarea intregului organism, inclusiv sau mai ales incepind cu creierul.
Stiu ca pe masura ce invatzam cite ceva, se formeaza noi sinapse.
Stiu ca daca anumite informatzii nu mai sint accesate, acele sinapse mai intii intra in estompare, dupa care pur si simplu DISPAR !
Acesta este se pare, mecanismul prin care mai intii ne amintim cite ceva mai greu, dupa care pur si simplu UITAM !
In timpul somnului, se pare ca sinapsele se re-organizeaza, iar problemele care ne framinta pentru ca NU au fost rezolvate, capata un soi de prioritate – subconstienta – ; pe masura ce creierul formuleaza raspunsuri, acestea se regasesc sub forma de ‘vis’.
Cu cit informatzia despre acea problema este mai ambigua sau mai incompleta, acel ‘vis’ capata nuantze de himera accentuata.
Dar daca informatzia este suficienta, ‘visul’ capata contur plauzibil.

Si, GATA ! avem rezolvarea ! 🙂

22. tibi - 21/05/2009

bon

in timp ce tu postai muzici, eu bateam cimpii 🙂

Acum, ASCULT !

23. bibliophyle - 21/05/2009

@tibi, gresesti din punctul cercetari. Nu exista universitate serioasa cu facultatii de medicina competente, care sa nu studieze intens fenomenul. trebuie sa intzelegi ca fenomenul este inca plin de posibilitatzi de „afirmare”, sunt bagate sume astronomice in chestiile aste, inclusiv de NASA de care vorbeam ieri 🙂

din punct de vedere al lucrurilor care ma intereseaza pe mine, exista in literatura pre-crestina cel putin 30 de versiuni ai povestii lui Iosif din anul 3500 i.Hr pana in primul secol dupa 🙂

24. tibi - 21/05/2009

Teofil

te rog sa fii mai explicit :

„Nu exista universitate serioasa cu facultatii de medicina competente, care sa nu studieze intens fenomenul. ”

Cam asta spuneam si eu ! Unde gresesc ???

25. bibliophyle - 21/05/2009

@tibi, ai dreptate nu te-am citit bine 🙂

26. tibi - 21/05/2009

Teofil

adica metoda ‘spider’ mai da si rateuri ? 🙂

Nu-i bai ! 🙂

Pe dragul de Lennon il stiu si il ascult cu mare admiratzie.
Cealalta piesa e o noutate pentu mine. TKS !

27. bibliophyle - 21/05/2009

@tibi,
„mamas si papas”, au fost o formatie legendara in SUA, eu nu i-am „prins” dar Leonard Cohen a lucrat cu ei, cand a ajuns din Canada la LA, ei l-au ajutat sa se lanseze, in special Joplin (grasa) 🙂

28. tibi - 21/05/2009

bon

cred ca este timpul sa spun cuviincios,
noapte buna
TUTUROR
🙂

Ne mai citim si miine !
Complimente doamnei demeter !

29. bibliophyle - 21/05/2009

@Tibi, noapte buna, sper ca maine @demeter sa fie pe post, lucreaza la greu 😦

30. bibliophyle - 22/05/2009

Noapte Buna Tuturor 🙂 sa fiti fericiti 😆

31. noradamian - 22/05/2009

La miezul noptii e ora cand vine si Nora

Am citit, v-am citit, un subiect care ne spune multe si despre noi insine!…

demeter, bibliophyle,

o zi frumoasa,

tibi,
vise placute si rodnice!

😀

32. tibi - 22/05/2009

Daaaaaa Teofil 🙂

marele Armstrog !

What a wonderful world ??? 🙄 Poate, ca DA ! 🙂 Poate, ca NU ! 😦

Cine stie ???

PS

despre cealalta dimensiune ca ‘visului’ , aia in care se face legatura dintre vazute si nevazute, mai vorbim. Bine ?

33. bibliophyle - 22/05/2009

@nora si tie draga mea, o noapte buna si o zi frumoasa maine 🙂

34. bibliophyle - 22/05/2009

@tibi, sigur ca vorbinm 😆

35. tibi - 22/05/2009

danke nora 🙂

36. tibi - 22/05/2009

servus
🙂

TUTUROR

37. bibliophyle - 22/05/2009

@tibi, salut si o buna seara 😆

38. demeter - 22/05/2009

Tibi,
Servus, no, si tie si multam fain pentru cuvintele calde de ieri. Din pacate, mai trebuie sa lucrez.

39. tibi - 22/05/2009

Servus
Teofil 🙂

Acum am ajuns acasa, am fost la expo-Baneasa, unde ar fi trebuit sa se desfasoare un fel de prezentare-show ‘gastro’ , am remarcat ca este o ţeapă tipic româneasca, dupa care m-am retras strategic 🙂 la o terasa din apropierea casei, am papat cite ceva, am linchit citeva berici, etcetera … 🙂 ; acum fac turul celor citeva bloguri pe care mai ‘haladuiesc’ 🙂 . Revin !

40. bibliophyle - 22/05/2009

@tibi, @CP te-a rugat sa-ti deschizi mailul, am vazut pe blogul lui 🙂

41. tibi - 22/05/2009

Teofil

TKS

Am vazut, am raspuns, dar mailul e ratacit pe undeva; la mine inca nu a ajuns … 🙄

42. bibliophyle - 22/05/2009

#tibi, eu am fost numai „posta” 🙂

43. tibi - 22/05/2009

Teofil

sint chiar intrigat !

Adresa de mail pe care o stii, o folosesc ABSOLUT peste tot unde postez. Cu tine pot coresponda, cu nora idem, cu maya am schimbat deja citeva mesaje. Chiar NU intzeleg.

44. bibliophyle - 22/05/2009

@tibi, iti trimit acum un mail sa vedem 🙂

45. bibliophyle - 22/05/2009

@tibi, am trimis 😆

46. bibliophyle - 22/05/2009

@tibi, ti-am raspuns la mail si ti-am trimis ce ai cerut 😆

47. tibi - 22/05/2009

Teofil

Multzumesc, am scris deja.
Cred ca ma voi retrage in seara asta mai devreme.
Parca NU e destul ca ma lupt cu Eco, mai tre’ sa ma mai intzeleg si chestii care ma transcend 🙂 .

Arghezi spunea : „tare sint singur Doamne SI pustiu” ; eu il parafrazez : tare prost sint domnilor,

48. bibliophyle - 22/05/2009

@tibi, noaptre buna 🙂

P.S – nu esti deloc, esti numai obosit – inca o data noapte buna 😆

49. demeter - 22/05/2009

Tibi,
Noapte buna

50. tibi - 22/05/2009

noapte buna
demeter

noapte buna
Teofil

noapte buna
ALL

🙂

51. bibliophyle - 22/05/2009

noapte buna 😆

52. maya - 23/05/2009

Buna ziua si buna sa va fie inima!
😆

„Cafeaua de dimineata te-ajuta sa scapi de gretza
Iti creste moralul sa poti suporta inca o zi carnavalul!”
😆
Cafeaua de dimineata!/Doru Stanculescu
http://www.trilulilu.ro/LiviaC/0eba530e6e608c

53. maya - 23/05/2009

Faimoase si frumoase visuri !
🙂
demeter
🙂
Se mai spunea ca Teoria relativitatii a lui Albert Einstein ar fii fost inspirata si de povestea scrisa de Petre Ispirescu (auzita de la tatal sau)- „Tinerete fara batrinete sau viata fara de moarte”.

In aceasta poveste se descrie zborul cu un cal inaripat al fiului de imparat.
La intoarcere pe Pamint acesta nu mai gaseste pe nimeni dintre ai sai,
(toti murisera) imbatrineste brusc si moare.

Din cite am citit zborul spre cea mai apropiata stea de Pamint dureaza 2 ani in timp ce pe pamint s-ar scurge 200 de ani.

Ca si o curiozitate Albert Einstein a fost coleg de facultate in Elvetia cu Oscar Steinhardt ,tatal lui Nicolae Steinhardt.

Oscar a refuzat un post tentant care i s-a oferit in Elvetia ptr. a se reintoarce in Romania.Om de un mare caracter si de o imensa probitate sufleteasca,in momentul in care fiul lui isi pregatea valiza pentru a merge la inchisoare,desi era batrin si bolnav, ii spune acestuia:
„sa nu fi jidan fricos si sa nu te c..i in pantaloni…….te voi astepta”

Si l-a asteptat!

54. bibliophyle - 23/05/2009

@maya,
Din nefericire ambele lucruri nu sunt nici pe departe adevarate. Sunt inca odata legende (protrocroniste) care nu au nici o legatura nici cu Einstein si nici cu vreo realitate fezabila.

1. Sunt absolut sigur ca Albert Einstein habar nu a avut de Petre Ispirescu, si AE provenea dintr-o familie in care nu se citeau alte povesti decat cele Biblice.

2. AE a studiat la Eidgenössische Polytechnische Schule (later Eidgenössische Technische Hochschule (ETH)) si tatal lui Nicolae Steinhardt Dl. Oscar Steinhardt, nu a studiat niciodata la aceeasi scoala.

Povestile ar fi putut fi frumoase, dar sunt ne adevarate. Vreau sa cred ca vom deveni in timp suficient de mandri pe ceea ce suntem ca sa nu inventam asemenea ridiculitati 😦

55. maya - 23/05/2009

Buna ziua si buna sa va fie inima!
😆
Chiar daca Albert Einstein nu a auzit de Petre Ispirescu si de povestea „Tinerete fara batrinete si viata fara de moarte” ideea este aceea ca fie si intr-o „varianta” populara (romaneasca) teoria despre relativitatea Timpului a existat (poate) din cele mai vechi timpuri.

„La steaua care-a rasarit/e-o cale atit de lunga/ca mii de ani a trebuit/luminii s-o ajunga” MEminescu

Acest lucru am vrut sa-l subliniez! Atit si nimic mai mult! Faptul ca Albert Einstein a avut geniul/genialitatea de a o „aseza” pe hirtie ca urmare a unui „vis faimos” prin care a obtinut faima, bineinteles ca NU ii reduce cu absolut nimic meritele.
Aceasta este o alta discutie. Indiscutabil Einstein a fost un GENIU!

Si chiar daca (prin reducere la absurd) ar fii avut cunostinta despre acest basm,acest lucru tot nu ii reduce cu nimic meritele si genialitatea.

Nu mai stiu cine spunea ca numai ceea ce este absurd poate sa fie pina la urma adevarat (Niels Bohr?)

Poate sa fie o speculatie/poate sa fie luata ca si o speculatie,ceea ce iarasi nu reduc meritele lui Albert Einstein cu absolut nimic.

George Ardelean s-a ocupat/se ocupa de editarea/reeditarea intregii opere a lui Nicolae Steinhard;intr-un articol si in emisiunea lui HRPatapievici -„Inapoi la argument” din 21 mai 2009 a declarat despre faptul ca Oscar Steinhardt a fost coleg de facultate cu A.Einstein. De la el am preluat „stirea”. Mea culpa!

56. maya - 23/05/2009

Doamne,sa vad!
Nicolae Steinhardt

„Să văd. Să mă văd, adică. Să mă pot osândi eu, acum, înainte de obşteasca judecată, la fel de fără părtinire ca atunci. De nu şi mai sever, pentru că Dreptul Judecător va fi, oricum, blând şi milostiv; aşa-I este firea.

Judecata de Apoi prealabilă şi pregătitoare o putem cugeta a fi suprema harismă acordată creştinului, căci este cea mai utilă şi de priinţă prezentării noastre la Judecată în condiţii cât mai uşurătoare mandatului încredinţat îngerilor celor buni.

Să văd. Să văd cu ochii trupeşti. Mai larg: să-mi fie întreg trupul sănătos şi să funcţioneze fără greş, informat de cele cinci simţuri neştirbite.

Şi mai larg; să văd slobod, neferecat în strânsura abjectă a concentrării privirii mele asupra paielor (ori şi bârnelor) din ochii vecinilor mei.

Să desprind toate splendorile lumii; să mă bucur, să mă delectez, să mă curăţesc, să mă înalţ, să mă consolez prin ele. Să-mi fie izvor de exaltare şi fericire, de punere sub obroc a ticăloşilor şi smintelilor care-mi dau concentric asalt. Să mă văd pe mine precum sunt: din exterior, cu ochi străini, descotorosit de milă. Să-mi ţin ochii neclintit deschişi (cu pleoapele împiedicate în clipsuri ca eroul Portocalei mecanice atunci când i se face reeducarea) şi îndreptaţi mai vârtos asupră-mi.

Hristos ne transmite ceva din lumina Lui; s-ar zice că putem mânui o faclă, o lanternă, un laser şi încă de pe acest târâm putem cunoaşte neasemuita senzaţie a descoperirii noastre totale. Experienţele relatate de doctorul Moody, creştinul le poate realiza fără a fi nevoie de moarte clinică. El se poate părăsi, străbate carapacea oarbă a sinelui – parcă plutind, aşişderea pacienţilor doctorului Moody, pe deasupra chipului său trupesc – se poate învoi unei cercetări de unde să lipsească orice complezenţă, înduioşare sau orice alt subterfugiu al eului vechi incapabil a vedea clar şi la rece.

Fie ca această însuşire dată de Hristos fiecărui om (Lumina cea adevărată care luminează pe tot omul care vine în lume) să ne pricepem a o pune în practică, mulţumind Celui Care ne-a încredinţat-o, spre desferecarea noastră din cătuşele întunecimii. „Eu sunt lumina lumii”. Biruitorule al beznei scoate-ne din îngusta, neagră puşcărie unde singuri, de proşti şi răi ce suntem, ne-am înzidit!”

57. maya - 23/05/2009

Editura Humanitas /site

„Editura Humanitas lansează joi, 12 martie, ora 18.00, la Librăria Humanitas Kretzulescu (Calea Victoriei nr. 45), volumul „N. Steinhardt şi paradoxurile libertăţii” de George Ardeleanu.

Vor vorbi: Nicolae Manolescu, Monica Pillat, Ioana Pârvulescu,
George Ardeleanu, Lidia Bodea şi Dragoş Dodu”.

58. bibliophyle - 23/05/2009

@maya, salut
Draga tu nu ai ABSOLUT nici o culpa. Culpa o au derbedeii care scriu despre lucruri pe care nu le cunosc. Dl. George Ardelean care a facut o cariera din scrierile lui Nicolae Steinhardt, este de un merit mai putin decat cel pe care si-l atribuie. Crede-ma maya stiu despre ce vorbesc. Fenomenul Steinhardt a fost extrem de interesant pentru mine la inceputul anilor 90, si l-am studiat extrem de bine 🙂


Sorry comments are closed for this entry

%d blogeri au apreciat asta: