jump to navigation

Thomas Kempis – De imitatione Christi 14/05/2009

Posted by Theophyle in 1, Carte Medievala.
Tags: , , , ,
trackback

De imitatione Christi sau Imitatiunea lui Cristos, cum a fost tradusa in limba romana, este o carte care cere o regandire a traditiei religioase legata de invataturile crestine asa cum sunt reflectate in evangheliile Noului Testament. Trebuie sa subliniez ca din 1414, cand este datat primul manuscris si pana astazi, sunt cunoscute 4000 de editii diferite ale acestei carti, ABSOLUT ecumenica. Cartea a fost imbratisata (cu greu) de biserica catolica (desi autorii ei au fost calugari catolici), si mai usor de bisericile protestante si cele ortodoxe.  Cartea este compusa din 4 parti (volume): (1) Îndrumări de folos pentru viaţa sufletului; (2) Poveţe pentru luminarea lăuntrică; (3) Despre mângâierea lăuntrică; (4) Despre Taina sfântului altar. Ultima parte este o interpretare mistica a invataturilor crestine.

105-1

Primele ediţii ale operei au apărut anonim, numele scriitorului rămânând învăluit în mister. Personal nu cred  în spiritul umilinţei acestui anonimat, ci mai mult in frica de posibilele represiuni ale inchizitiei. Polemica asupra paternităţii cărţii a izbucnit ceva mai târziu, în secolul al XVII-lea, stârnind o multitudine de pareri începând cu erudiţi şi filologi si sfarsind cu clerici din toate curentele crestine. O primă ipoteză a atribuit cândva textul vestitului teolog francez Jean Charlier, supranumit Gerson (1363-1429) cancelar al Universităţii pariziene si unul dintre marii animatori ai sinodului ecumenic de la Konstantz (1414-1418). Analiza stilistică a demonstrat însă lipsa de fundament a acestei presupuneri. Un examen stilistic la fel de atent a dus, de asemenea, la respingerea altei ipoteze (emisă de părintele iezuit J. Van Ginneken), potrivit căreia textul latin al Imitaţiunii ar fi, de fapt, o versiune tardivă după însemnări făcute în olandeza de magistrul Gerhard Groote însuşi, propagatorul mişcării spirituale la care ne-am mai referit Devotio Moderna. Un al treilea punct de vedere a susţinut, în sfârşit, că autorul formei originale a Imitaţiunii ar fi fost Ioannes Gerson, abate benedictin de Vercelli şi prieten cu sfinţii Anton din Padova şi Francisc din Assisi (+ cca 1243): atât analiza istorică cât şi cea filologică şi stilistică au demonstrat imposibilitatea materială a unei atari supoziţii.

105-2

Întemeiată pe o scrutare atentă a codicelor şi manuscriselor existente, analizând cu rigoare întreg aparatul  de texte din punct de vedere statistic, stilistic si filologic, cercetarea a izbutit să facă definitiv lumină în controversata problemă. Dificultatea întreprinderii fost sporită, cum era şi firesc, de faptul că anterior primelor tipărituri (mai întâi ca incunabul, înainte de 1500) Imitatio Christi a circulat destul de mult, în mai toate ţările Europei, sub formă de fragmente manuscrise, uneori şi ca întreg, dar cu titlu sau cu adnotări, subtitluri, interpolări şi glose (uneori derutante) – datorate copiştilor. (Dintre titlurile sub care Imitaţiunea lui Cristos a circulat în latină se mai poate cita si: De Imitatione Christi et contemptu omnium vanitatum mundi, Admonitiones ad vitam spiritualem, Liber internarum consolationum, De Musica ecclesiastica etc.) O stabilire temeinică a formei întregi şi fidele a textului original a fost şi rămâne opera umanistului francez Francois Joseph Desbillons (1711-1789) care a dat, la 1785, o ediţie magistrală a Imitaţiunii, ce rămâne un model de exactitate şi erudiţie. În această formă a sa, potrivit tuturor argumentelor pe care se poate întemeia ştiinţa şi cercetarea modernă, textul Imitaţiunii lui Cristos aparţine lui Thomas Hemerken a Kempis. Tot Desbillons a furnizat si studiul unui manuscris olograf din 1414, conservat în Biblioteca Regală din Bruxelles şi cuprinzând textul Imitaţiunii de chiar mâna lui Thomas a Kempis (Codex Bruxellensis, MS 5855-5861).

Interesant de mentionat ca aceasta carte este una din primele carti occidentale care au ajuns pe masa carturarilor ortodocsi. Prima traducere din latina in slavona a fost facuta de boierul cărturar Udrişte Năsturel, cumnatul lui Matei Vodă Basarab, care, la jumătatea secolului al XVII-lea, scotea de sub tiparniţa Mănăstirii Dealului:

cu porunca şi cu toată cheltuiala prealuminatei şi dreptcredincioasei Doamne Elena – „Cartea despre imitarea lui Hristos… cu osteneala rudei sale Orest Năsturel, al doilea logofăt, tradusă acum din limba latină în limba slavonă”, V Dealscom monastiri, 1647 “

Mai târziu, altă figură ilustră a culturii româneşti, Samuil Micu, patriotul corifeu al Şcolii Ardelene, scotea de sub teascurile Blajului prima traducere românească, cu titlul „A Thomii de la Câmp: De Urmarea lui Hristos, patru cărţi” la Tiparul Seminarului, 1812. La Bucureşti, Gavril Munteanu publica în 1845 propria sa traducere, Urmare lui Iisus Hristos (Tipografia lui I. Kopainig) reeditată apoi, cu mult succes, de mai multe ori (1901, 1938, 1944). La Iasi versiunea Imitaţiunii lui Cristos (semnată P.N.) urmată, în 1932, de o alta traducere a lui I.B., este publicată  în seria religioasă a Institutului „Presa Bună” (nr. 13), unde, trei ani mai târziu, vedea lumina tiparului o reeditare a aceleiaşi, frumos ilustrată, cu reproduceri după desene şi gravuri de Iosif Fűhrich.

O editie rezumat de 90 de pagini in limba romana  poate fi primita de la mine in format PDF.

Anunțuri

Comentarii

1. noradamian - 14/05/2009

bibliophyle, salut!
😀

2. noradamian - 14/05/2009

Nu stiam de Imitatione Cristi, nici de Devotio Moderna, dar felul meu de a crede, gândi e in ton, as vrea sa fie, cu acest gen de ecumenism.
M-as bucura daca mi-ai trimite rezumatul! 😀

3. bibliophyle - 14/05/2009

@nora salut
Nora asa cum am spus eu sunt istoric al „petelor albe” din istorie. Evenimentele nu ma intereseaza, sunt interesat de cauzele lor 🙂

Bine inteles ca-ti trimit rezumatul. 😆

4. gabilutza - 14/05/2009

@nora , @bibliophyle @all Buna seara!

Recunosc cu surpriza in articolul dvs. o carte care e nelipsita de pe biroul meu de ani si ani. Una din cartile de care nu m-am despartit, singura pe care nu am citit-o in mod obisnuit cap-coada ci altfel. Stiam ca autorul e anonim, mai tarziu i-am aflat istoria dar m-am hotarat sa o consider in continure drept opera anonima, personal am o relatie speciala cu aceasta carte. Binenteles ca am gasit versiuni in franceza … dar am ramas fidel pergamentului cu slove romanesti.

@bibliophyle – multumesc ca ati pomenit de aceasta carte!

O seara buna!

5. bibliophyle - 14/05/2009

@gabilutza
si eu la clipe de rastriste in viata mai buchisesc din aceasta carte. Trebuie sa sti ca Generalul Paton si Bradely au facut cu aceasta carte in ranita tot razboiul. Paton a citit din ea la Buchenwald cand au eliberat lagarul.

Papa Ioan-Paul I (Papa celor 30 de zile) a fost gasit mort cu cartea in mana 🙂

6. tibi - 14/05/2009

servus

TUTUROR 🙂

Trei postari superbe, complet inedite pentru mine 😦 .
Habar nu aveam despre acest subiect … decit partzial si indirect.

E bine ca aflu macar acum 🙂 .

7. bibliophyle - 14/05/2009

@tibi salut,
Este o postare dedicata voua. Aproape marea voastra majoritate puteti fi caracterizati Umanisti crestini. Crede-ma eu stiu ce spun 😆

8. tibi - 14/05/2009

salut Teofil

Uite ca habar nu aveam nici faptul ca io’ pot fi caracterizat drept ‘umanist crestin’ 🙂 . Da’ daca spui tuuuuu, gata ! e stabilit ! 🙂

Si fara gluma dar, incep sa vad splendida coerentza a postarilor tale !!!

9. bibliophyle - 14/05/2009

@tibi
fac si eu ce pot si cred in ceea ce este important. Adica, desenarea petelor albe din istorie in general si cea romaneasca in particular 🙂

10. bibliophyle - 14/05/2009

@tibi,
iti dau un exemplu. Ieri Elena mi-a trimis un mail despre aniversarea lui Blaga la Cluj. As fi putut sa scriu despre Blaga, dar nu asta este interesant, pentru ca tota lumea stie destul de multe despre Blaga. Putini stiu despre Cercul de la Sibiu, care era imprejurul lui Blaga si este extrem de semnificativ. Maine voi posta despre el 🙂

11. tibi - 14/05/2009

Cercul de la Sibiu ? Alta noutate ! 🙂

12. bibliophyle - 14/05/2009

@tibi ai sa vezi maine cate lucruri mari au fost „uitate”, chiar dupa 89 si pana in zilele noastre 😦

13. tibi - 14/05/2009

Teofil

Unele au fost uitate, altele au fost uitate deliberat, dar asta nu e un motiv sa te intristezi tu. Pentru chestia asta, altora ar trebui sa le fie rusine … Dar nu prea le este asa ca …

off topic

nora a pierdut postarea de ieri; eu am presupus ca se poate recupara prin functzia RESTORE; tu crezi ca este posibil ???

14. bibliophyle - 14/05/2009

@tibi depinde cum a pierdut-o, a sters-o? Ea poate sa intre in Dashboard in articole/edit si sa o caute ca „ciorna” daca o gaseste este recuperabila

15. demeter - 14/05/2009

Tibi, buna seara *********** off topic *************

pentru sufletul tau 😆

16. tibi - 14/05/2009

Teofile

da-i un mail si explicai. Cred ca e tare necajita … 😦

17. demeter - 14/05/2009

18. tibi - 14/05/2009

servus
demeter 🙂

tocmai il ascult pe Cohen ! Multzumesc tare mult …

19. demeter - 14/05/2009

Tibi, pentru tine „special” Leonrd Cohen

20. tibi - 14/05/2009

demeter

TKS again ! 🙂

Daca am intzeles eu bine, Leonard vine in Septembrie in Bucuresti… voi face tot posibilul sa-l ascult ‘pe viu’ !

21. bibliophyle - 14/05/2009

@tibi, am trimis, sper sa poata fie de ajutor. Intodeauna eu pastrez „ciorna” si pe net si inafara lui pe stick 🙂

22. demeter - 14/05/2009

Tibi,
Cu placere…Imi place tare mult omul, versurile, , in fine tot. Asculta si „Bird on the wire”

23. tibi - 14/05/2009

OK Teofil

Nu ma pricep, dar stiu ca niciodata nu e nimic pierdut definitiv … 🙂

Chiar m-as bucura daca nora ar putea recupera postarea aceea.

24. bibliophyle - 14/05/2009

@tibi, si eu sper, din nefericire nu pot sa intru direct. Sunt persoane cu care am schimbat lucruri foarte putin agreabile si au vorbit f. urat despre mine prin alte parti. Asa ca mai bine esti tu intermediarul 🙂

25. tibi - 14/05/2009

demeter

sint deja in ascultare … 🙂

26. demeter - 14/05/2009

Tibi
Si mai mult „Dance me to the end of love”

27. tibi - 14/05/2009

Teofil, OK

Nu spun mai mult … Passons ! Bine ? 🙂

28. tibi - 14/05/2009

demeter

o ascult si pe asta chiar acum ! 🙂

post scriptum : pai asta e calea cea mai buna ca sa fentam interdictzia lui Teofil : punem numai numele melodiei si o ascultam fiecare acasa la el, pe propriul sau comp 🙂 din youtube !

29. demeter - 14/05/2009

Tibi,
Bravos idee. Apropos de Peter O’Toole…Se pare ca apare sau a aparut un trailer al filmului cu el in regia lui Dean Spanley. Este pe youtube si are si o melodie frumoasa

30. tibi - 14/05/2009

demeter

Neeeee 🙂 ideea e a ta !
Eu n-am facut decit sa o ‘prelucrez’ o leaca.

Apropo de O’Toole : omul asta ma face sa cred ca granitza dintre real si jocul scenic este uneori atit de fragila, incit ma intreb cum reuseste sa mai fie EL 🙄 ! dar, pentru EL, ca om dedicat si plin de har, probabil ca nu e prea greu. Mai greu e de intzeles pentru … 🙂

31. bibliophyle - 14/05/2009

@tibi, tre’ sa-l vezi jucand teatru este FORMIDABIL. L-am vazut prin 2002 sau 2003 in regele Lear, o performanta pe care nu cred ca o voi uitat toata viatza. Nu am vazut asa ceva de atunci si pana atunci. 😆

32. demeter - 14/05/2009

Tibi,
Am vazut un interviu cu el acum 1 sau 2 ani in care povestea cum au filmat prin Africa, pe timpul primei sale insuratori. Erau toti beti morti si pilotul elicopterului a spus ca poate ateriza de-asupra unei cascade. Locul de aterizare spunea el „era cat un pian cu coada”, plus ca batea vantul. Si au reusit nebunii, iar nevasta-sa s-a apucat sa culeaga flori, in timp ce elicopterul se bataia de la rafale. Haios tipul

33. demeter - 14/05/2009

Tibi,
Il mai tii minte in „Leul in iarna” cu Kathrine Hepburn ? De-abia murise Spencer Tracy si ea nu mai vorbea cu nimeni, nu mai vroia sa joace. Peter a fost singurul care a convins-o sa mai joace. Si au fost memorabili amandoi.

34. tibi - 14/05/2009

Teofil

Nu-mi fac iluzii desarte.
NU cred ca voi avea sansa de a-l vedea vreodata pe O’Toole in ‘direct’ ! Asta E ! Si poate ca e mai bine asa : NU intotdeauna este bine sa-tzi vezi ‘visul’ materializat …
Fiecare vis materializat poate sa nasca la rindul sau alte visuri, sau mai stii ?? poate sa produca niste ‘deziluzii’ teribile.

35. tibi - 14/05/2009

demeter

Daaaaaaaaaaaa !
🙂
Frumoasa povestea – nemuritoare – de dragoste dintre Hepburn si Tracy !!!

Cred ca am vazut si eu chestia aia cu elicopterul … Mari NEBUNI !

Da’ nebuni atit de frumosi … 🙂

36. bibliophyle - 14/05/2009

@tibi,
1. NEVER SAY NEVER
2. Deziluziile sunt experiente necesare
3. las’ ca povestesc eu, despre… 🙂

37. tibi - 14/05/2009

Teofil

NU am zis NEVER ! Am zis numai! ca nu cred! 🙂

E mai bine sa NU te iluzionezi, daca vrei sa NU ai deziluzii !

(Aici eu sint patzit – din plin – ! ca optimist incurabil ce sint … 🙂 ) .

38. demeter - 14/05/2009

Toti actorii mari pe care i-am cunoscut in Ro. nu mi-au adus deziluzii. Dar au fot si/sau sunt mari actori…si pe scena si in afara ei. Dinica, Moraru, Iordache, Beligan, Cozorici, Dinulescu

39. demeter - 14/05/2009

Piersic in „Oameni si soareci” si „Zbor de-asupra unui cuib de cuci”

40. tibi - 14/05/2009

demeter

din pacate traim din amintiri vechi …
Piersic in „zbor de-asupra unui cuib de cuci” – Ken Kessey – a facut un rol memorabil.
Eram incotosmanat bine in sala mare a teatrului mare !, si cind s-a apropiat de scena si a inceput sa peroreze, am inghetzat de-a binelea !

Sa nu uitam si de altzii … nu-i mai amintesc acum ca ma apuca nostalgia 🙂 !

Numai ca momentan, actorii din noua generatzie care joaca SI pe marile scene ale lumii, sint PERFECT ignoratzi la ei acasa …

Are pe tele, ceva mai multa priza dobitocul acela care a facut si film, nu mai stiu cum il cheama, care juca pe la proteve, BLEAH.

In fine. Rau imi pare, dar cam trebuie sa ma retrag …

41. demeter - 14/05/2009

OK,
Noapte bunicica, Noi il ascultam pe Bregovic ca sa fim optimisti, ceea ce va dorim si matale.

42. bibliophyle - 14/05/2009

@tibi, noapte buna 😆 sa ne auzim si maine 🙂

43. tibi - 15/05/2009

OK, noapte buna !

numai ca am si eu dreptul la o postare muzicala 🙂

LOREENA McKENNITT – Dante’s Prayer

44. tibi - 15/05/2009

nota bene

imobilismul imaginii este numai aparent; de fapt, chipul acesta luminos incadrat de plete rebele, INCITA ! iar privirea pare sa spuna ca practic, tainele sint DESLUSITE !!! 🙂 Ea, pur si simplu, STIE !!! Si le DOMINA !

🙂

45. bibliophyle - 15/05/2009

@tibi, noapte buna. Am aranjat platforma la 2 postari de muzica. Presiunea poporului. Vox Populi – Vox Dei. 😆

46. bibliophyle - 15/05/2009

@tibi, chiar ne place 😆

47. demeter - 15/05/2009

Tibi,
Faina muierea, vocea frumoasa…Vezi sa visezi frumos si optimist

48. noradamian - 15/05/2009

bibliophyle,demeter, gabilutza, tibi!

Salut!

Salut all!

😀

49. noradamian - 15/05/2009

Mi-am recuperat pisicile cu detectivul Google( postarea era”cachet”) ascult Leonard Cohen, superb(Demeter,pe tel. mobil am “Dance me to the end of love”) şi Dante-s Prayer.
😀

50. noradamian - 15/05/2009

bibliophyle, demeter,
o zi insorita!
tibi, vise placute!
😆

51. tibi - 15/05/2009

nora

🙂 🙂 🙂

O zi buna
TUTUROR !

52. maya - 15/05/2009

Buna dimineata si buna sa va fie inima!
😆

Din frumosul „mai Ardeal,Ardeal”, o zi insorita afara si in inimi tuturor!
Vise placute celor care acum fac „nani-nani” 😆

Theo-Phyl
🙂
stiam de Imitatione Cristi+ referinte despre ea in alte carti;nu am citit-o 😦

mi-ar face o mare bucurie daca mi-ai trimite si mie „cartea” 🙂
multumesc anticipat!

53. maya - 15/05/2009

Va doresc numai -Rasarituri promitatoare”


Sorry comments are closed for this entry

%d blogeri au apreciat asta: