jump to navigation

Ibn Ruşd – Averroes 08/05/2009

Posted by Theophyle in 1, Carte Medievala.
Tags: , , , , ,
trackback

Averroes – Tahāfut al-Tahāfut (“Incoerenţa incoerenţei”)

Conceptele originale ale filozofiei lui Averroes (Ibn Ruşd) pot fi formulate prin 5 principii directe si unul prezumtiv (formulat de filozoful Averoist, Boëtius), acesta sunt:

  1. Exista un singur adevar, dar sunt cel putin doua cai de a ajunge la el: prin filozofie sau prin religie.
  2. Universul este etern.
  3. Sufletul este divizat in doua parti: primul cel individual, si al doilea divin.
  4. Sufletul individual nu este etern, cel divin este.
  5. Sufletul divin este impartasit de toti oamenii (monopsihism – monopsychism) .
  6. (prezumtiv Averroist) resurectia din moarte este imposibila.

In anul 529 d. Hr. anul în care împâratul Justinian a decretat închiderea şcolilor de filosofie din Atena, intentia a fost ca înfluenţa filosofiei greceşti sa dispara din lumea crestina. S-a intamplat insa câ gândirea filosoficâ din Orient va prelua gandirea filozofica greaca (prin intermediul filosofilor crestini-sirieni, arabi şi evrei) va înapoia culturii Occidentale operele lui Platon şi Aristotel, care vor cunoaşte începând cu secolul al XIII – lea o popularitate deosebitâ. Étienne Gilson ne spune câ necesitatea de a citi Vechiul, Noul Testament şi scrierile pârinţilor Bisericii în originalul grec i-a fâcut pe sirienii convertiţi la creştinism sâ înveţe limba greacâ iniţiindu-se totodatâ în ştinţa şi filosofia greceascâ. În acest fel au pâtruns în Orient, printre altele şi scrierile lui Plato, Aristotel, Euclid, Arhimende, Teophrast şi Alexandru din Aphrodisia, aceştia au fost traduşi fie în limba siriaca şi apoi în arabâ, fie direct în arabâ. Aceste scrieri vor face un lung ocol ca sâ ajungâ prin intermediul arabilor şi evreilor înapoi în Occident.

100-1Astazi este clar ca  sirienii au transmis în mod eronat arabilor 2 lucrâri neo-platonice: Teologia şi Liber de causis ca aparţinând lui Aristotel, însâ ele nu sunt decât produse ale şcolii lui Plotin: prima este un extras din Eneadele lui Plotin, iar a doua un rezumat al lucrârii Elementatio Theologica scrisâ de Proclus. Aceste lucrâri au influenţat gândirea arabâ care va cãuta sâ interpreteze pe Aristotel în conformitate cu aceste tratate, împâcând printr-o sintezã sui-generis aristotelismul cu neo-platonismul. S-au fâcut chiar şi analiza unor tendinţe în filosofia arabâ din Evul Mediu: grupul de filosofi orientali (secolele IX-XI) din care fâceau parte Al-Kindi (d. 874), Al-Farabi (d. 950) şi Ibn Sina sau Avicenna (980-1037), aceştia acceptaserâ doctrina neo-platonicâ a emanţiei, transpunând-o în termeni islamici şi chiar gãsind corespondenţe în teologia dogmaticâ (unicitatea lui Allah); grupul filosofilor occidentali arabi, andaluzian şi maghrebit, compus din Ibn Bagga, Ibn Ţufayl (Abubacer) şi Ibn Ruşd (Averroes), aceştia au avut o influenţâ deosebitâ creştinâtaţii, cunoscut fiind curentul augustinian-avicennian sau cel averroist, de care a fost apropiatâ gâdirea unor Toma de Aquino, Spinoza sau Leibniz . Principalele centre de studii greceşti erau, înainte de apariţia islamului, la Edessa, Nisibe, Gundisabur (pentru nestorieni), Antiohia şi Amida (pentru iacobiţi). Acestora li s-au adâugat vestitele centre islamice de la Kufa, Basra, şi Bagdad, manuscrisele erau procurate prin „misiuni” trimise de califi la curtea bizantinã, sau prin eforturile personale ale învãţaţilor. Cum existau de obicei mai multe manuscrise ale aceluiaşi text, efortul descifrârilor consta mai ales în ale colaţiona şi a stabili un text critic, dând adesea şi variante, cel puţin în glosele marginale, iar dupâ numeroase revizuiri erau traduse în limba arabâ.

“Averroismul” deşi pleaca de la filosofia lui Aristotel, considera ca lumea este materiala (materialism), fara început şi fara sfarşit, şi nu poate fi creata, nici distrusa, sufletul este nemuritor, iar treptele cunoaşterii sunt treptele cunoaşterii raţionale şi nu acelea indicate de teologie, coerenţa teoriei dublului adevar. Una din încercãrile cele mai originale ale lui Averroes a fost aceea de a stabili cu exactitate raportul dintre filosofie şi teologie, iniţial, Avicenna susţinuse în tratatul despre “Distrugerea filosofilor” câ exsta un singur adevâr, acela din Coran, însâ Averroes va arâta câ ceea ce este adevarat din punct de vedere ştiinţific, poate fi fals din punct de vedere teologic şi ceea ce este edevarat din punct de vedere teologic poate fi fals din punct de vedere ştiinţific, aceasta este faimoasa teorie a dublului adevar. Ca şi Toma de Aquino, mai târziu, Averroes va aşeza cunoaşterea filosoficâ în vârful ierarhiei cunoaşterii, pentru ca ştiinţa este o cunoaştere mai desâvârşitâ decât credinţa, deşi, crediunţa este mai puţin evidenta decât raţiunea, este la fel de certa. Existâ controverse şi astâzi privind orientarea lui Averroes, dacâ a fost sau nu raţionalist, unii susţin cã era un raţionalist pur, alţii, din contrâ, afirmâ mai nuanţat rolul raţiunii în sistemul sâu filosofic, şi asta pentru câ Averroes nu înlocuieşte datul revelaţional cu unul raţional, chiar nici nu-l supune cercetarii raţiunii, aici datul revelaţional formeaza „principiile religiei, iar omul care le cerceteazâ şi se îndoieşte de ele meritâ pedeapsa”.

100-2

Cel care are acces la înţelegerea filosoficâ a textului sacru trebuie sâ-l interpreteze filosofic, caci sensul sâu suprem este adevâratul sens al revelaţiei, iar ori de câte ori se iveşte neconcordanţâ între textul religios şi concluzile demonstrative, este necesar sa se interpreteze textul în manierâ filosoficã în aşa fel încât sa se realizeze concordanţa de sens. În aceasta, constâ de altfel, superioritatea filosofiei, a raţiunii, faţã de religie, adica în obligativitatea ei de a gãsi modalitatea de interpretare care sã concorde cu adevârul revelat.

Gândirea lui Averroes este prezentata, ca pe o strâdanie conştientâ de a restitui în toatâ puritatea ei filosofia lui Aristotel, care considera el, era alteratâ de platonismul introdus în ea de predecesorii lui. Averroes a înţeles foarte bine care erau interesele teologice ce înlesniserâ acest amestec, ştia câ restaurarea aristotelismului autentic însemna excluderea din filosofie a tot ceea ce se potrivea mai bine cu religia. Creştinii care l-au citit nu s-au înşelat nici ei în aceastâ privinţâ, iar cei cârora nu le-a plâcut plâcut filosofia lui, nu se vor da în lâturi sâ invoce, împotriva creştinilor ce vor dori, dimpotrivâ, sâ se inspire din ea, pericolul pe care îl reprezente aceastã filosofie pentru credinţâ .

Repudiat de coreligionarii sâi, Averroes va exercita totuşi o mare influenţâ în cercurile evreieşti şi creştine, operele sale vor fi traduse în ebraicâ şi latinâ în secolul al XIII – lea şi în prima jumâtate a secolului al XIV –lea. În gândirea scolasticâ medievalâ scrierile averroiste vor pâtrunde mai ales prin traducerile latineşti fãcute de Michel Scot, la Toledo, care va fi considerat drept „fondator al averroismului”. În secolele XV-XVI, averroismul ajunge şi în Italia de Nord, unde Niphus şi Zimara vor comenta câteva din scrierile lui Ibn Rsud, însâ traducerile în latinâ au fost fãcute dupâ versiuni ebraice.

Împotriva averroismului s-au ridicat umaniştii medievali, care gâseau satisfacţie în filosofarea liberâ. Gânditorii elenişti au criticat, la rândul lor, interpretârile averroiste la Aristotel, iar platonicienii, începând cu Marsilio Ficino, vor reactualiza, în perioada Renaşterii, învâţâtura Academiei în toatâ plinatatea ei, ca reacţie împotriva lui Aristotel şi a comentatorului sãu. 

La 1270 avea loc prima condamnare a unor teze eretice, de către episcopul Tempier al Parisului. Lista de propoziţii condamnate cuprindea 13 teze eretice legate de doctrina averroistă a mopnopsihismului şi de teoria aristotelică a Primului Motor. In 1277 este pronuntat un edict de condamnare emis de acelasi episcop Tempier al Parisului la adresa majoritatii tezelor filosofice averroiste. Evenimentul a avut loc în contextul unor scandaluri apărute în mediul universitar parizian, în urma conflictului doctrinar între Averroiştii latini (reprrezentaţi de Siger din Brabant) şi dominicanii lui Toma din Aquino. Cea de a doua condamnare publică a tezelor averroiste, lista cuprindea nu mai puţin de 219 propoziţii. Deşi îndreptată împotriva averroismului, condamnarea din 1277 a lovit indirect şi asupra unor texte ale lui Toma din Aquino, deoarece Toma se preocupase îndelung tocmai cu preluarea textelor aristotelice în cultura creştină. Or, episcopul Tempier al Parisului include pe lista celor 219 teze condamnate şi câteva elemente care, unor franciscani, li se vor părea a fi enunţuri tomiste. În acest fel, cea de a treia tabără a „certei pariziene”, cea franciscană, a influenţat decisiv întârzierea cu care sfântul Toma va fi corect perceput. Problema este nuanţată: franciscanii, de tradiţie augustiniană, nu aderau deloc la această preluare creştină a peripatetismului iar idealul tomist li se va părea indezirabil. Astfel încât, constată destui cercetători, lista propoziţiilor condamnate la 1277 reflectă, sub umbrela unei decizii eclesiale, numai o anumită percepţie asupra problemelor: cea franciscană.

De asemenea, Condamnarea de la 1277 a avut şi un rol major în formarea mentalităţii moderne, datorită cenzurii aplicate asupra filosofiei realiste. Spre deosebire de cele anterioare, ea nu mai interzice explicit predarea textelor lui Aristotel, ci vehicularea anumitor teze care, de astă dată, aveau provenienţe diferite.

Aceste condamnãri vor fi ratificate de teologii de la Oxford, întruniţi sub preşidenţia Arhiepiscopului de Canterbury, Robert of Kilwardeby, în profida acestor condamnâri, averroismul va supravieţui pânâ la apariţia ştiinţei experimentale moderne din timpul lui Galileo Galilei.

Citate si Bibliografie:

  1. Étienne Gilson, La philosophie du Moyen Âge, p. 97, Filosofia în Evul Mediu, de la începuturile patristice până la sfârşitul secolului al XIV-lea, traducere de I. Stănescu, Bucureşti, editura Humanitas, 1995, p. 331.
  2. Grete Tartler, Înţelepciunea arabã (sec. V-XIV), Iaşi, editura Polirom, 2002, p. 115.
  3.  Frederick C. Copleston, Medieval philosophy, New York and Evanston, Harper Torchbooks, 1961, p. 63.
  4. Bilba Daniel, Aspecte ale Metafizicii la Averroes (Ibn Rushd) şi problematica originii fiinţei
  5. Averroes Tahafut al-Tahafut (The Incoherence of the Incoherence), translated from the Arabic with Introduction and notes by Simon van den Bergh, UNESCO Collection of Great Works, printed at the University Press, Oxford, 1954, p. 315, apud Remus Rus, op. cit. p. 285.
  6. Ibn Ruşd (Averroes). 2001. Cuvânt hotârâtor. Traducere din limba arabâ: George Grigore. Editura Kriterion, Cluj.

Comentarii

1. maya - 08/05/2009

Buna seara si buna sa va fie inima!
😆

2. maya - 08/05/2009

Balada poetului tacut!

3. bibliophyle - 08/05/2009

@maya unde esti draga, mi-ai scos peri albi, un mail ceva 😦

4. maya - 08/05/2009

Theo-Phyl
😆
Servus!

5. bibliophyle - 08/05/2009

@maya, servus. Esti bine? 😆

6. maya - 08/05/2009

Bine v-am regasit! 😆
Salut pe toata lumea!
Am fost un pic „mai multishor” cam bolnavioara, 😦 dar acum totul este ok! De la „atmosfera” 😦 mi s-a imbolnavit apoi si calculatorul! 😦

Nu am apucat inca sa va citesc,dar promit sa recuperez!

7. bibliophyle - 08/05/2009

@maya, aproape ca ti-am trimis un porumbel sa te caute 🙂

8. maya - 08/05/2009

Theo-Phyl

Am fost un pic “mai multishor” cam bolnavioara, 😦 dar acum totul este ok! De la “atmosfera” 😦 mi s-a imbolnavit apoi si calculatorul! 😦

Nu am apucat inca sa va citesc,dar promit sa recuperez!

9. bibliophyle - 08/05/2009

@maya, te facem noi bine, bine? 😆

10. maya - 08/05/2009

Theo-Phyl
😆 😆 😆

Ps: daca nu trece boala,trece bolnavul!
Noroc ca a trecut boala! 🙂

11. bibliophyle - 08/05/2009

@maya, sa nu indraznesti cu proverbele astea, tu auzi. OPTIMISM 😆

12. maya - 08/05/2009

Theo-Phyl

Avantaj, ( 😦 ) am stat la pat si am citit citeceva!

13. bibliophyle - 08/05/2009

maya, mda. nu e rau fara bine si viceversa. Totusi e mai bine sa citest si sa fi santaos, asa cred eu 🙂

14. maya - 08/05/2009

Theo-Phyl

Sperantza moare ultima!

Ps:acum citesc Memoria vegetala/Umberto Eco

15. bibliophyle - 08/05/2009

@maya HAAAAA, ha 😆 iti place?

16. maya - 08/05/2009

Theo-Phyl
totusi e mai bine sa citesti si sa fii santaos, asa cred eu 🙂

Absolut de acord cu tine,la care as mai adauga si frumos si deshtept,dar mai ales modest! 😆

Asta este „deviza” familiei:frumoasa,deshteapta,dar……mai ales modesta!
😆 🙄 😆

Sper ca realizezi faptul ca acum glumesc! 😆

17. maya - 08/05/2009

Theo-Phyl

Imi place foarte mult! Este lizibila si atractiva!

Iti mai spun ce am citit daca nu ma „certzi”! 😦

18. bibliophyle - 08/05/2009

@pentru cititorii din umbra 😆

http://ro.wikipedia.org/wiki/Boethius_din_Dacia

19. bibliophyle - 08/05/2009

@maya EU STIU CA ESTE ADEVARAT!!!! 😆

20. bibliophyle - 08/05/2009

@maya, EU? sa te cert. Niciodata 😆

21. maya - 08/05/2009

Theo-Phyl

Simca Jacobovici/James Cameron/Amos Kloner :Mormintul lui Iisus
Zecharia Sitchin :Regatele pierdute?Razboiul yeilor cu oamenii
Northrop Frye:Biblia si literatura

22. maya - 08/05/2009

In cartea lui Jacobovici am citit de un arheolog evreu ce s-a nascut in Romania si a participat la aceasta cercetare!

Vorba cintecului:potzi innebuni pe om cu anumite adevaruri!
(glumesc, iarashi)

23. bibliophyle - 08/05/2009

Simca Jacobovici/James Cameron/Amos Kloner – niste speculanti care au facut un film frumos.

Zecharia Sitchin, un om extrem de inteligent care incearca sa construiasca o istorie alternativa SF, dar misto de citit (am citi si eu) 🙂

Northrop Frye:Biblia si literatura. carte buna 😆

24. bibliophyle - 08/05/2009

Simca Jacobovici este de origine romana, a si vorbit romaneste la conferinta de presa din Canada. Dar nu este arheolog, se ocupa cu programe de televiziune pentru Nat. Geografic 🙂

25. maya - 08/05/2009

Theo-Phyl
Mi-au placut si mie cartzile lui Sitchin!

Intrebare,intrebatoare si de baraj! 😆

Daca EN.KI =Ptah=Hefaistos=Vulcan, Ishtar=Venus,( nepoata lui EN.LIL),
etc,atunci se poate „echivala” ANU cu ZEUS/JUPITER?

26. bibliophyle - 08/05/2009

@maya, se poate. dar mai potrivit ar fi Marduk/Ba’al

27. maya - 08/05/2009

Am vazut mai demult filmul la Discovery,dar numai dupa ce am inceput sa citesc cartea am facut legatura dintre ele.

In fine,nu am stiut ca s-a nascut in Romania,dar el scria despre altcineva,al carui nume nu mi-l amintesc din pacate.

28. bibliophyle - 08/05/2009

@maya, ai salutari de la @tibi 😆

29. bibliophyle - 08/05/2009

@maya, nu stiu despre cine a vorbit. Dar stiu ca cel mai „mare” arheolog-biblic in zilele noastre este de origine romaneasca se numeste Finkelstein 😆

30. maya - 08/05/2009

MAR.DUK =RA,iar celalalt fiu al lui EN.KI era Thot=Hermes

Marduk NU a fost primul faraon de origine „omeneasca”?

In orice caz „Legendele Olimpului” a fost prima carte ce m-a „marcat”!

31. bibliophyle - 08/05/2009

@maya treci si pe la Nora. A intrebat de tine, a fost si ea ingrijorata 🙂

32. bibliophyle - 08/05/2009

@maya, Marduk este de „origine” Akkado-Sumeriana, nu are legatura cu egiptul 🙂

33. maya - 08/05/2009

Theo-Phyl

Multzumesc foarte mult si lui tibi! Dar acum unde este el?

Apropo cind am citit de TIBIL -ZEUL fierarilor m-am gindit la el! 😆

34. bibliophyle - 08/05/2009

@maya, acum tibi este probabil ocupat. Stiu ca ti-a trimis mail 🙂 si a fost si el ingrijorat ca nu ai raspuns 😆 Acum s-a linstit si el.

35. maya - 08/05/2009

Theo-Phyl
😆

Cred ca l-am confundat cu Menes!
Am sa trec pe la nora pentru un servus!

Kutia Shakira 😆

36. bibliophyle - 08/05/2009

@maya, hau, hau 🙂

37. maya - 08/05/2009

Theo-Phyl

Ma bucur ca sintetzi bine! 😆
Ai inceput cursurile?
Am fost la nora si am salutat;nu este nimeni „acasa”!

38. bibliophyle - 08/05/2009

@maya, eu sunt 100%, sunt ocupat cu ce-mi place, primavara. totul este bine. Tare-ti doresc si tie 🙂

39. maya - 08/05/2009

Theo-Phyl
😆
Ma bucur foarte mult pentru tine! 🙂 Esti acasa! Si la propriu si la figurat! 🙂

Tot binele din lume iti doresc alaturi de cei dragi! 🙂

Miine am musafiri,apoi trebuie sa recuperez „temele”.
Am sa-ti trimit un email pentru niste „sfaturi”:probabil duminica!

Acum merg la somnic,ca is mic! 😆

O zi buna si frumoasa in continuare!

40. maya - 08/05/2009

Theo-Phyl
😆
Ingerashii sa te aiba in paza!

@all
😆
Noapte buna si ingerashii sa va aiba in paza!

Inger,ingerashul meu,roaga-Te lui Dumnezeu pentru sufletzelul meu!
🙂
si al prietenilor mei!
🙂

41. bibliophyle - 08/05/2009

@maya, noapte buna, ai grija. Nu munci prea greu. Astept mailul tau 😆

42. maya - 08/05/2009

Theo-Phyl
😆
Si tu sa ai grija de tine!
Sa auzim numai de bine! 😆

43. bibliophyle - 08/05/2009

@maya. NUMAI BINE si MULTA SANATATE 🙂

44. noradamian - 08/05/2009

servus maya, teophyle!
😀

45. noradamian - 08/05/2009

maya am hoinarit nitel, dar m-am bucurat de darul tau si-ti multumesc!

😆

46. noradamian - 08/05/2009

Cred ca am ajuns cam tarziu, dar nu prea tarziu ca sa va spun Noapte buna si somn usor!
😀

maya, sper ca te-ai facut bine
Ai grija de tine.

47. bibliophyle - 09/05/2009

@nora, buna 🙂

48. tibi - 09/05/2009

seara buna
TUTUROR
🙂

Nu stiu de ce dar, simt ca aceasta piesa muzicala, poate sa completeze cumva aceasta minunata postare …

J.S. Bach – Passacaglia BWV 582 (Karl Richter)

Si ma refer aici, la faptul ca fara filozofia araba incununata in mod stralucit – SI – de Averroes – cultura actuala ar fi fost – poate mai saraca – si poate ca Bach, nu ar fi fost posibil …

49. maya - 09/05/2009

Buna diminetza si buna sa va fie inima!
😆

„Sufletul Lumii este crucificat” – Platon

Lumea (suma de 7 Lumi) si cele 7 stari ale materiei (3 vizibile + 4 invizibile) au un rol si un scop bine determinat in „economia” naturii si ne arata ca Doamne,Doamne, Marele Spirit, in Care, noi am dobindit si avem viatza,miscarea si fiintza,este Puterea care patrunde si mentzine intreg Universul cu Viatza Sa si cu Fiinta Sa.

Viatza curge si exista imanent in fiecare atom al celor 6 Lumi inferioare si in tot ceea ce reprezinta ele,dar in Lumea a Saptea-cea mai inalta exista Singur Dumnezeu Cel Trinitar.

Omul -spirit individual are/este un Ego distinct de toate celelalte entitatzi,care patrunde o serie de „vehicule” pentru a le „dirija” din interior.

Plantele si animalele sint „ghidate din exterior” de un spirit-grup a carui jurisdictize se intinde asupra unui anumit grup de animale/plante.

Omul,Ego distinct este Corp,Suflet si Spirit.
Se stia din cele mai vechi timpuri ca Ego-ul actzioneaza in singe.
In trecut nici un strain nu putea intra intr-o familie fara sa-si „amestece” singele cu al lor.(sa ne amintim de „felul”in care doi oamnei devin „fratzi de singe”.)

Goethe stia acest lucru;Faust cind trebuie sa semneze un pact cu Mephisto se mira cind acesta ii cere sa semneze cu singele lui.

Mephisto stia ca singele este o esentza cu totul speciala/deosebita si ca cel care „poseda” singele poseda si omul.

Numai singele cald permite ca un Ego sa se exprime.Corpul nu este decit un instrument a carui muzica depinde de Ego-ul care il ghideaza,la fel cum frumusetzea si calitatea unei melodii depinde de talentul muzicianului si de abia apoi de timbrul instrumentului.

Absolutul este dincolo de orice intzelegere. Nu exista nici o singura expresie, nici un singur cuvint care sa ne poata da o idee;orice manifestare implica o limitare. De aceea pentru a putea „caracteriza” Absolutul putem numai sa spunem despre EL ca e FIINTA fara limite,
e Sursa Existentzei,este FIINTA UNICA.

Peste tot in natura in trecut, in prezent, in viitor descoperim un proces lent si continuu catre progres,gasim „Evolutzia” = istoria progreselor pe care Spiritul L-a facut in Timp.

Evolutia are forma unei spirale in care fiecare spira este un ciclu.Fiecare ciclu este inflorirea celor care l-au precedat si pregateste conditziile mai perfectzionate a celor care urmeaza.

Peste tot spirala – inainte,mai sus,pentru totdeauna! 🙂

Fiinta Unica,Spiritul Unic numit de catre vechii greci Haos este raspindit in tot Spatziul.

Spatziul este Spirit in forma lui atenuata,iar materia este cristalizarea sau drumul pe care Spiritul Unic L-a parcurs in istorie.
Viata si Forma sint UNUL si amindoua purced din Spirit,din Haos.

Haosul ne inconjoara chiar si in acest moment. Vechile forme s-au „dizolvat” in El,unele dupa altele,in timp ce da nastere in mod constant la noi forme. Fara acest dublu proces nu ar putea sa existe progres si evolutzie.
Sfintul Pavel spunea „eu mor in fiecare zi”/cu cit „murim mai des”,cu atit traim mai bine.

Haosul este „baza” oricarui progres:Haosul este Spiritul lui Dumnezeu raspindit la Infinit. Din Acesta s-a „desprins”Spiritul uman cind „ochii lui fura deschisi” centrindu-si apoi constiintza (din pacate) tot mai mult pe lumea fizica.

Involutzia/”coborirea” Spiritului in materie a avut drept scop construirea Formei si Evolutzia ei.

Forma a fost construita prin Evolutzie;Spiritul a facut acest lucru prin constructzie dar si prin Involutzie. Progresul,adaugarea unei noi spirale la spiralele lasate in urma nu este insa o putere latenta.
Involutzia,Evolutzia au avut/au nevoie de un al treilea factor,Epigeneza.

Acolo unde Epigeneza nu mai actzioneaza,fie ca este vorba de individ/familie/societate/natziune/rasa, evolutzia inceteaza si incepe degerescentza.

Omul NU este un corp;el este un Spirit interior,un Ego ce „lucreaza” in propriile lui vehicule cu ajutorul caldurii din singe;divortzul creierului de inima este insa cel care intirzie dezvoltarea unui frumos si adevarat sentiment de Fraternitate Universala si adoptarea pentru totdeauna a invatzaturilor lui Iisus Christos,Domnul Iubirii.

Acolo „unde dragoste nu e,nimic nu e”!

50. maya - 09/05/2009

Daca dragoste nu,nimic nu e!
Gheorghe Gheorghiu

O zi buna va doresc din toata inima! 🙂

51. maya - 09/05/2009

tibi
😆
Servus!
Multzumesc pentru splendidul Bach!Complectarea ta la tema generoasa oferita de Theo-Phyl a fost superba! 🙂

52. noradamian - 09/05/2009

maya, bibliophyle, tibi,

salut!
😀

Am citit postarile voastre pe „muzica poetului tacut”, le-am reluat pe „Passacaglia”!

Intr-adevar toti pasii omenirii pe drumul prin istorie,sunt dependenti intre ei

53. bibliophyle - 09/05/2009

@-All, SALUT si Buna ziua 😆

54. bibliophyle - 09/05/2009

@tibi, salutatiuni bine ca te-ai intors 😆 Multzumesc pentru muzica chiar este in TEMA 🙂

@maya, multumesc pentru „cuvantare” si pentru muzica 😆

@nora, servus si multzumesc ca esti cu noi 😆

55. bibliophyle - 09/05/2009

NE auzim mai tarziu 🙂

56. tibi - 09/05/2009

seara buna
TUTUROR
🙂

57. tibi - 09/05/2009

Ma bucur tare mult daca v-a placut ‘passacaglia’.
Era un cintec preferat de Noica …

58. bibliophyle - 09/05/2009

@tibi, salut 🙂

59. tibi - 09/05/2009

servus Teofil 🙂

60. tibi - 09/05/2009

gata ! m-am ‘recalibrat’ 🙂

61. noradamian - 09/05/2009

bibliophyle, tibi,
salut! 🙂

62. bibliophyle - 09/05/2009

servus la toata lumea si tie, Tibi

63. noradamian - 09/05/2009

tibi…Cum? 😀

64. bibliophyle - 09/05/2009

scuze, Nora, ma gandeam laa….

65. noradamian - 09/05/2009

bibliophyle,

?

66. tibi - 09/05/2009

nora

foarte simplu : mi-am revenit in matca; incepusem sa ma cam labartzez 😀 . 😛 😆 🙂

67. noradamian - 09/05/2009

tibi,

presupun ca te-ai pus pe citit! 😀

68. bibliophyle - 09/05/2009

tibi
inseamna ca ai mancat mai putin?
Nora, scuze inca o data

69. noradamian - 09/05/2009

Teophyle, are de pregătit ziarul de mâine.

Mi-a placut postarea despre suflet!

Stranie ideea celor trei studenti atei de a participa la curs pentru a „distruge dinauntru”.

70. noradamian - 09/05/2009

bibliophyle,

🙂

71. noradamian - 09/05/2009

bibliophyle, tibi,

Noapte buna!

😀

72. bibliophyle - 09/05/2009

nora,
de obicei ateii se convertesc inainte de moarte, de frica. Fara nici o legatura cu textul…

73. tibi - 09/05/2009

noapte buna nora

nu m-am pus pe ‘citit’ ci, m-am pus pe ‘rumegat’ 😀 .

74. bibliophyle - 09/05/2009

@tibi, nu cred ca ai avut nevoie de calibrarare, mai obosim si noi cate odata 🙂

75. bibliophyle - 09/05/2009

@nora,
noapte buna. Nu cred ca va fi ziar maine. 😦 Am si eu deziluziile mele 😦

76. tibi - 09/05/2009

Teofil

faptul ca miine nu va fi ‘ziar’ nu e grav.
Grava e atitudinea celor – printre care din pacate ma numar – carora ziarul le era destinat : indiferentza vecina cu imobilismul.

Avea dreptate Cioran – cred ca el a zis chestia asta TERIBILA – : SINTEM O POPULATZIE NU UN POPOR. 😦 😦 😦

77. bibliophyle - 09/05/2009

@tibi,
Ultimul ziar a fost difuzat la 156 de oameni care l-au CERUT. numai 70 l-au deschis. si am primit 8 mailuri cu un multzumesc. Ziarul va iesi si va fi distribuit foarte selectiv 🙂

78. bibliophyle - 09/05/2009

@tibi,
nu doresc sa educ pe nimeni si nici nu am probleme cu politetzea oamenilor, am probleme cu timpul meu si cum il administrez. Din nefericire o groaza de lume aici mi-a spus ca „bat campii” au avut dreptate, si toti sunt romani.

79. tibi - 09/05/2009

Teofil

Am o vaga sperantza : probabil ca dupa ce se va incheia si acest an electoral, sa ne mai tragem macar o leaca sufletul, pentru ca in acest moment, toate energiile sint ‘canalizate’ si subsumate catre factorul politic. 😦

Parca am innebunit cu totztii. 😦

Sper ca macar de la anul, sa putem privi ceva mai senini, ceea ce ne inconjoara … macar pina cind incep IAR luptele – sterile – politice.

80. bibliophyle - 09/05/2009

@tibi,
Toata lumea face politica din dormitor sau din bucatarie. Ce sansa ai la vreo schimbare? Blogosfera in Ro este un…. cu perje.

81. tibi - 09/05/2009

Teofil

cei care tzi-au spus ca ‘batzi cimpii’ sint oripilatzi de faptul ca nu batzi CIMPII LOR !!!

Siint pur si simplu, incapabili sa intzeleaga – O ALTA CALE – !!!

Sint ireductibili la ideea de pluralism, sau macar la ideea de necesitate a dialogului. Sint ‘monomani’ in gindire si cu asta pun punct la aceasta chestie …

Depinde de tine daca vei considera ca efortul tau merita sa mai fie indreptat catre cei – prea putzini – care itzi apreciaza efortul.

82. bibliophyle - 09/05/2009

@tibi,
Astazi ai iesit pe agentii (Reuters + AP) perlele Domnisoarei Basescu, crede-ma mi-a fost o mare rusine. Tasu’ nu poate sa-i de una la cur 😦

83. bibliophyle - 09/05/2009

@tibi, poate ai dreptate. o sa vad 🙂

84. tibi - 10/05/2009

Teofil

EBA ma lasa indiferent; pe tacsu’ inca il mai creditez; asta numai pentru faptul ca vazind ce soi de hiene il ataca, ma indirzesc impotriva hienelor, fara sa am prea mare tragere de inima pentru ‘pirat’ 🙂 !

Cit despre schimbare, nu stiu ce sa spun … eu personal, nu trag prea mare nadejde … DAR, nici nu-mi vine sa ma RESEMNEZ !!!

Pilpiie in sufletul meu – apropo de postarea ta – 🙂 ideea ca niciodata nu este TOTUL pierdut. Totul se poate relua pe coordonate care sa conduca inspre starea fireasca. TOTUL ne indreptatzeste sa NU demobilizam.

85. bibliophyle - 10/05/2009

@tibi,
Dragule, sunt un om optimist dar vad si realitatea, si ea nu este exact ceece indreptateste un mare optimism.

86. bibliophyle - 10/05/2009

Daca este sa ne intoarcem la Averroes:

„Exista un singur adevar, dar sunt cel putin doua cai de a ajunge la el: prin filozofie sau prin religie. „

87. tibi - 10/05/2009

Teofil

NU ma intorc la Averroes, pentru un motiv foarte simplu : in acest moment al ‘cunoasterii’ umane, dupa ce stiintza s-a desprins de filozofie, limitele intzelegerii umane clacheaza : desfacind atomul lui Democrit pina la ‘fractali’ , oamenii de stiintza se reintorc la filozifie 🙂 .

Nu mai au instrumente care sa le demostreze veridicitatea teoriilor lor; daca nu ma insel prea tare, S. Hawking spunea ca ar fi necesar un accelerator de particule de dimensiunea Caii Lactee, pentru a demonstra in mod veridic, teorii imaginate de catre astrofizicieni.

Asadar, se pare ca momentan, TOT religia este cea care ofera solutzii accesibile omului … 🙂

88. bibliophyle - 10/05/2009

@tibi,
Pentru noi lucrurile sunt simple. Noi am ales. Alti la randul lor mai devreme sau mai tarziu vor trebui sa aleaga, sau sa-si sfarseasca viata in neputinta intrebarilor. 🙂

89. bibliophyle - 10/05/2009

@tibi, in ebraica cel care se intoarce la credinta este numit „intors cu un raspuns” (hazar be-tshuva). Apostatul este numit „intors cu intrebare” (hazar be-she’ela). Interesante denumiri, le putem gasi si in vocabularul eseneilor si al primilor crestini (chestie veche 🙂 )

90. bibliophyle - 10/05/2009

Postare Noua 😆

91. tibi - 10/05/2009

Teofil

desi simt cumva ca IAR imi ies din ‘matca’ 🙂 mai zic una si ma duc la nani : ‘intrebarea’ este esentza sensului existentzial al omului.
In lipsa intrebarii, am vegeta.
Cu toata stima dar, ‘neputintza intrebarilor’ este numai un moment 🙂 , numai o clipita! din lungul sir al nevoii strict umane de a sti.

Eu nu-mi pot imagina, ce se va intimpla, din punct de vedere al ‘cunoasterii’ umane peste un numar ‘rezonabil’ de ani – sa zicem o suta – !

Si ai dreptate : altzii, la rindul lor, sa faca bine si sa-si faca alegerile.

O zi buna in continuare … 🙂

92. bibliophyle - 10/05/2009

@tibi, o noapte buna si vise placute 😆 Eu mai am de lucru 🙂

93. tibi - 10/05/2009

Postare noua 🙂

A se degusta, miine !
Si evident, a se comenta.

94. bibliophyle - 10/05/2009

@tibi 😆 Maine ai si „Maimonide” si „despre suflet” si o „editie bibliofila” exceptionala si spre dupa amiaza si un ziar interesant 😆


Sorry comments are closed for this entry

%d blogeri au apreciat asta: