jump to navigation

Pauza: Despre “Gripa Porcina” si alte “Aviare” 02/05/2009

Posted by Theophyle in 1, Pauza.
Tags:
trackback

Acest articol va fi publicat in „Ziarul de Duminica” care va fi difuzat maine. Maurice Hilleman, a lucrat ca microbiologist la Merck intreaga sa cariera, lui ii datoram mare parte a vaccinurilor folosite azi. Analizind principalele epidemii de gripa observate si tipul de hemaglutinina raspunzator, Hilleman a observat urmatoarea frecventa: 1889 (H2) – 1900 (H3) – 1918 (H1) – 1957 (H2) – 1968 (H3) – 1986 (H1). Interesant este ca intervalul de timp  intre doua epidemii cauzate de acelasi tip de tulpina este de exact 68 de ani. Adica durata (aprox.) de viata a unei generatii. Aceasta ar insemna ca odata ce imunitatea existenta in populatie in fata unui anumite tulpini dispare, este posibila aparitia unei noi forme extrem de virulente. Urmind logica lui Hilleman, predictia e simpla: anul – 2025, tipul – H2.

93-1

De ce “Gripa Porcina”? – porcii – au pe tractul respirator receptori pentru diferite tipuri de virusi – sa poata fi concomitent infectati si cu tulpini specifice omului si cu tulpini specifice pasarilor. Si de aici recombinarile posibile. In principiu un anumit tip este caracteristic unei singure specii. Gripa nu se transmite la animale de casa: ciini, pisici. Este insa foarte intilnit la pasari – gaini, rate, giste, iar aceaste variante trec foarte rar la  om. Sa ne amintim gripa aviara, care avea o rata de mortalitate absolut inspaimintatoare.  Sansa a facut ca virusul sa se transmita foarte greu de la om la om, ceea ce a permis controlul situatiei. Din nefericire acum avem un caz complet diferit, virusul a trecut bariera speciilor si  se poate vorbi de o epidemie umana.

In cazul de fata avem de-a face cu un mix genetic extrem de problematic. In primul rind, hemaglutinina este caracteristica virusului care infecteaza porcii – si de aici numele. In total este o combinatie de ARN provenit din patru directii: gripa porcina din America de Nord, gripa aviara din America de Nord, gripa umana si gripa porcina din Asia si Europa. Gripa porcina, in urma unor mutatii a trecut la om iar acum avem o rata extrem de mare de raspindire in rindul oamenilor, dupa cum arata ultimele statistici.

Gripa este provocata de unul din virusii inconjurati de o membrana – caz in care, pentru o infectie reusita, este nevoie doar de o modalitate prin care membrana virala sa fuzioneze cu membrana celulara. Doua proteine aflate in membrana – hemaglutinina (HA) si neuramidaza (NA) – sint necesare pentru penetrarea si parasirea celulei infectate.

93-2

Exista 15, respectiv 9 tipuri din cele doua proteine, iar nomenclatura reflecta aceasta clasificare. Spre exemplu, virusul despre care vorbim este de tipul H1N1 (biologii au obiceiul sa prescurteze si prescurtarile), pe cind cel responsbil pentru gripa aviara era de tipul H5N1. Inlauntrul membranei se afla o capsida alcatuita din proteine care ocrotesc genomul viral. Iar aici lucrurile devin cu adevarat intersante! In majoritatea virusilor genomul este alcatuit dintr-un singur sir de acizi nucleici care, odata intrati in angrenajul celulei, duc la producerea de proteine virale si, in final, de noi virusi. In cazul gripei lucrurile sint diferite: avem 8 fragmente diferite de ARN. In cazul in care o celula este infectata cu o tulpina a unui virus, ea va fabrica copii ale acestuia: cu proteinele membranare encodate in genom, si cu fragmentele de genom originare. In cazul in care celula este infectata simultan de o tulpina diferita, fragmente combinate din ARN-ul lor vor fi inglobate intr-o capsida rezultind un virus nou.

Totusi cel mai probabil este ca nu avem de-a face cu o epidemie cu proportii catastrofale (vezi gripa spaniola din 1918). Si asta mai ales datorita calendarului in emisfera nordica. Se stie ca umiditatea scazuta si temperatura scazuta sint conditiile ideale pentru transmiterea gripei. Virusul se transmite optim la 5ºC si la umiditate de 20%, iar la temperaturi de peste 30ºC sau la umiditati de peste 80% nu se transmite deloc. Asadar, doar iarna si toamna sau in primavara timpurie putem avea epidemii. In mai sezonul gripei se va incheia. Ne putem astepta la o adevarata epidemie abia in toamna, cel putin pentru emisfera nordica. Iar pina atunci vom avea probabil un vaccin

Ce trebuie de facut?  – Igiena – spalatul miinilor cit mai des, masca pe figura in cazul in care se intra in contact cu cineva bolnav, evitarea aglomeratiilor, consumarea de lichide, evitarea contactului direct cu obiecte folosite de un numar mare de persoane, este indicat spalatul mainilor dupa folosirea transportului in comun si folosirea sapunului lichid.  Spuneam mai sus ca virusul nu se transmite pe calea aerului in anotimpurile calde, e adevarat, insa prin contact direct se transmite in tot timpul anului. Un studiu recent arata, ca pina la 60% din obiectele aflate in folosinta publica au urme de ARN viral. Hirtia, spre exemplu, poate  ‘pastra’ virusul viu timp mai mult de doua saptamini! Asa incit igiena este principala arma pe care o avem. Antivirale, pentru bolnavii cronici sau populatia cu imunitate scazuta un tratament cu Tamiflu sau Relenza poate anticipa o infectare nu atat de probabila.

Toate datele din acest articol sunt provenite de la CDC (US. Centers for Disease Control and Prevention), pentru mai multe date referitoare la subiect accesati: http://www.cdc.gov/h1n1flu/

%d blogeri au apreciat asta: