jump to navigation

Profesorul Eliade: Axis Mundi 31/03/2009

Posted by Theophyle in 1, Carte Contemporana (sec. 20-21).
Tags: , , , ,
trackback

 

Paradigma Eliadiana este compusa din trei nivele cosmice: pamantul, cerul si lumea subterana, intersectia intre cele trei nivele cosmice se petrece prin columna cerului, centrul pamntului, axa lumii sau termenul consacrat pe care-l voi folosi,  axis mundi. Aceasta axa imaginara este trans-culturala si traverseaza popoare, culturi, religii, societati umane.

Cititi si comentati articolul pe portalul PoliteiaWorld

Anunțuri

Comentarii

1. tibi - 31/03/2009

Servus

🙂

2. tibi - 31/03/2009

A, incropit un comentariu ceva mai lung, nu este „periat’ pentru ca l-am scris in graba si este bazat numai pe o parte a celor doua posstari ale tale.

Contzine si intrbari si afirmatzii.

Pot sa-l trimit ? 🙂

3. tibi - 31/03/2009

erata : AM INCROPIT un comentariu …

4. bibliophyle - 31/03/2009

@tibi,
salut, bineinteles ca poti 😆

5. tibi - 31/03/2009

Bun
deci

🙂

Eu am sa pornesc de la intzelesul termenului “paradigma” care desemneaza o “pilda” un “exemplu”, o invatzatura.

(ma abtzin sa comentez –momentan- alt intzeles invocat in DEX acestui termen, respectiv “totalitatea formelor flexionare ale unui cuvint.)

Din acest punct de vedere mie mi se pare ca si o teorie stiintzifica se poate incadra tot aici, la intzelesul de paradigma, respectiv cunoastere adunata de societatzi umane in decursul timpului. Exemplul cu trecerea de la fizica lui Newton la fizica lui Einstein mi se pare bun. Desi, chiar si Einstein este depasit in acest moment.

Deci :

“felul in care Eliade a explicat axis mundi a fost erodat de timp si realitate. Primul care a atacat coerent paradigama lui Eliade a fost Ioan Petru Culianul (cu mare gentilete, si inteleasa de putini). „

Dar este bineintzeles ca trebuia sa se produca si acest lucru odata si odata. Sint putzine teoriile care care si-au gasit raspuns fara rest de la bun inceput. In definitiv, odata cu evolutzia societatzilor, evolueaza si mijloacele de investigare. De exemplu, Culianu folosea deja computerul, ceea ce Eliade nu stiu daca facea.

**

Afirmi :
„ Este clar ca antropologia etnologica care include si studiul dezvoltari religiose se bate cap in cap cu istoria religiilor.”

Mie nu-mi este chiar atit de clar acest lucru. Te-as ruga sa fii o leaca mai explicit. (pleeeeeees). 🙂

**


Axis mundi in paradigama lui Eliade poate fi un monument care mitic devine sacru, un locas de cult, o locatie geografica, un munte sau un copac. Cosmologiile etnice si religioase sunt compuse din elemente mai mult sau mai putin comune, numai interpretarile difera in functie de evolutia societati in care traieste Homo Religiosus (Omul Religios). „

Mie mi se pare corect ca un MIT sa devina SACRU in momentul in care societatea respectiva atinge , sa spunem, un punct sritic al membrilor sai, care sint de acord cu acest lucru, mai ales daca din rindul acelei societatzi se ridica si un ‚conducator’ pe masura.

**

Exemplul dat cu „axis mundi” care pentru crestini este ‚crucea’ este elocvent !

**

Deci, revin al afirmatzia de la inceput, respectiv faptul ca PARADIGMA lui Eliade a fost numai o etapa in procesul cunoasterii umane. Proces continuat de Culianu, de Idel si de multzi altzii pe care eu nu ii stiu, dar sint sigur ca o sa-i aflam in postarile ulterioare …

Pentru momentul in care Eliade si-a conceput lucrarile, eu cred ca era DESTUL DE BINE ARTICULATA. Deci ?

6. tibi - 31/03/2009

scuze pentru prea multele greseli de redactare 🙂 GRABA strica treaba 🙂

7. bibliophyle - 31/03/2009

@tini,
am sa-ti dau un exemplu clar la diferenta intre istorie si antropologie etnologica. Eu gasesc un manuscris, sa zicem de origina mandeana. fac carbon 14 iese ca este din sec. 12 d. Hr. Eu stiu ca este o copie dupa un original mai vechi din cauza limbi folosite pe care o datez la sec 6 i. Hr. Din punct de vedere istoric aceasta sursa dateaza din 6 i.Hr – 12 d.Hr.

clar nu,

acum vine un etnolog si zice nu. De ce nu. Este mai veche de sec 6 i.Hr. De ce?, intreb eu. El zice este cel putin din sec 10 I.Hr pentru ca inca societatea esta pastorala, exista numai preoti si nomazi/agriculori/pastori. a treia casta de soldati/ nobil nu exista. sec 10 i.Hr a avut dreptate 🙂

8. tibi - 31/03/2009

Bine, e clar. Exemplul este bun desi, din cite mai stiu eu, nici metoda C 14 NU este infailibila. Aici m-am lamurit. Sa zicem 🙂 !

9. bibliophyle - 31/03/2009

@tibi,

„Mie mi se pare corect ca un MIT sa devina SACRU in momentul in care societatea respectiva atinge , sa spunem, un punct sritic al membrilor sai, care sint de acord cu acest lucru, mai ales daca din rindul acelei societatzi se ridica si un ‚conducator’ pe masura.”

Corect, nu intodeuna:

Miturile se pot strecura in cultura din surse exterioare, adu-ti aminte de povestea lui Abraham si Sara, care fugind de acasa a furat idolii familiei ca sa poata sa-i schimbe pentru libertatea ei, mitul este de origine pagan, recunoscut de toata lumea ca fenician 🙂

Aduti aminte de Itro care desi era Iebusit era si preotul lui Yahave, cum cand si de ce? Este clar o intercalare de 2 mituri diferite care este clar ca unul a fost original si al doilea adoptat 😆

10. bibliophyle - 31/03/2009

@tibi, ce sa zicem. este un lucru care mi s-a intamplat mie personal cu un papagal de antropolog care a avut insa dreptate 🙂

11. bibliophyle - 31/03/2009

@tibi,
eu am spus exact ca paradigma a fost adevarata structural, ea nu a fost adevarata modal de la bun inceput. Citeste cu atentie de ce.

1. Intr-o societate care trece crize istorice axis mundi se schimba, metamorfozeaza sau inceteaza sa fie relevanta.

2. Nu poti identifica sau gasi numitor comun intre societati dezvoltate absolut diferit, cu asta l-au atacat si antropologi, in mare avand dreptate 🙂

12. tibi - 31/03/2009

@Teofil

Din cite stiu eu, imaginarul colectiv functzioneaza dupa legitatzi proprii, la care cunoasterea academica nu prea are nici acces, nici putere. Pina la urma, academicienii sint nevoitzi IN TIMP sa adopte, hai sa spunem din punct de vedere antropologic, punctul de vedere al societatzii in care traiesc. Dau un exemplu, simplu : cuvintul ‘locatzie’ care in limba romana a capatat semnificatzia de LOC, desi, DEX ii da o cu totul alta conotatzie.

Numai pentru ca in engleza si in franceza ‘location’ are semnificatzia de LOC, a fost adoptat EXACT asa in ultimul timp, in pofida academicienilor 🙂

13. tibi - 31/03/2009

@Teofil

Cred ca trebuie sa precizez faptul ca postarile mele NU au ton polemic. 🙂

Eu avansez idei mai mult cu titlu de instrumente de discutzie. 🙂

14. bibliophyle - 31/03/2009

@tibi,
bineintzele ca ai dreptate, tu nu uiti ca eu nu am crescut intr-un turn de fildes universitar, jumatare din viata mea activa mi-am petrecut cu mainile in maruntaiele oamenilor. Eu stiu exact ceeace explici tu 😆

asta este si motivul ca in o mare parte din cazuri eu sunt minoritar cu parerile mele. Tu crezi ca aceasta carte despre care am povestit despre Maria Magdalena care iese in 2 saptamani, eu as fi indraznit sa o public fara pseudonim ? 😆

15. tibi - 31/03/2009

Bine-intzeles ca, la fel ca orice academic respectabil, introduci si tu, noi termeni . Pentru mine, MODALUL este o entitate lingvistica noua. Lasa-ma sa o rumeg 🙂

16. tibi - 31/03/2009

„Paradigma Eliadiana este compusa din trei nivele cosmice: pamantul, cerul si lumea subterana, intersectia intre cele trei nivele cosmice se petrece prin columna cerului, centrul pamntului, axa lumii sau termenul consacrat pe care-l voi folosi, axis mundi. Aceasta axa imaginara este trans-culturala si traverseaza popoare, culturi, religii, societati umane. Traversarea se petrece printr-o a patra componenta sau dimensiune daca doriti, timpul. Acest timp este timpul sacru reprezentat prin mitul care stabileste modalul vizuni, adica simplu cum o societate specifica recunoaste si asuma aceasta axa.”

Dar aici eu nu vad o contrazicere intre ce am zis eu si ce ai zis tu. DIMPOTRIVA.
🙂

17. bibliophyle - 31/03/2009

#tibi,
MODAL = care indica felul, modul operandi, felul de implementare

18. maya - 31/03/2009

Bună seara şi bună să vă fie inima!
😆

În scrierile antice Axa Lumii/Axis Mundi nu este explicată într-un mod care să fie înţeles de gîndirea modernă. Unii legau Axa Lumii de axa de rotaţie a Pămîntului,alţii de legătura sa verticală cu Steaua Polară,alţii cu Axa magnetică a pămîntului,cu al ei pol nordic rătăcitor.

Credinţa într-o cosmogonie triaxială a fost păstrată prin intermediul diverselor „coduri şi cifruri” din textele sacre ale lumii:Taoism,Vedanta,Cabala,dar mai ales în Pentateuch,care este un izvor de înţelepciune cosmologică secretă,”însoţită de o cronică a istoriei religioase evreieşti timpurii.

Axa principală ar fii un curent de energie psihospirituală care se deosebeşte atît de axa de rotaţie,cît şi de axa magnetică a Pămîntului. Această axă ar contribui la asigurarea echilibrului „dinamic” al întregului şi s-ar extinde „ca şi o antenă” gigantică dincolo de cîmpul magnetic şi gravitaţional, pentru a rezona, pentru a veni în concordanţă, cu înaltele „frecvenţe” din profunzimile spaţiului cosmic.

Axis Mundi,ca şi scara lui Iacov este arhetipul ce se potriveşte atît corpului uman,planetei albastre,sistemului nostru solar,galaxiei şi probabil întregului univers.

Axix Mundi este strîns legat de sentimentele noastre religioase fiind „accesibilă”
oriunde în lume,tuturor celor aflaţi într-o stare de conştiinţă „receptivă”.

Pentru creştini Axis Mundi este Crucea pe care a fost răstignit Iisus.
„Luarea” crucii pentru fiecare dintre noi nu este asumarea unei poveri;crucea nu
este o povară,ci înseamnă „moartea” sinelui,a ambiţiei personale,a scopului personal şi asumarea Legii celei Noi,Legea Iubirii.

Ori pentru aceasta este nevoie,de DECIZIE! 🙂

19. bibliophyle - 31/03/2009

@tibi, unde m-am contrazis eu cu tine?, ai cerut explicati sper ca ti-am dat 😆 nici urma de contrazicere

20. maya - 31/03/2009

Theo-Phyl
😆
Servus!

21. maya - 31/03/2009

tibi
😆
Servus!

22. maya - 31/03/2009

Kutia Shakira
😆

23. maya - 31/03/2009

Arborele

Îndreaptă-te către Vidul Final
Păstrează-ţi LINIŞTEA netulburată,
Toate cele zece mii de lucruri
Se mişcă şi acţionează.
Totuşi mai putem vedea pustiul unde
trebuie să se întoarcă.
Toate lucrurile,oricît de mult se dezvoltă
Se întorc şi se înapoiază la rădăcina
din care au răsărit.

Tao Te Ching

24. bibliophyle - 31/03/2009

@maya , servus 😆

25. bibliophyle - 31/03/2009

@maya,
Ne-ai facut praf. Ce intrare spectaculuasa 🙂 asa de diva, saru’ mana 😆

26. tibi - 31/03/2009

servus maya

😆

Are dreptate Teofil : spectaculos 🙂 .

27. maya - 31/03/2009

Theo-Phyl
😆
Am vrut să mă dau şi eu „rotundă”! 😆
Îţi dai seama în faţa cui,în faţa ta şi a lui tibi!
M-am găsit şi eu! Ce să zic! 🙄 😆 😆

28. tibi - 31/03/2009

Teofil
„1. Intr-o societate care trece crize istorice axis mundi se schimba, metamorfozeaza sau inceteaza sa fie relevanta.
2. Nu poti identifica sau gasi numitor comun intre societati dezvoltate absolut diferit, cu asta l-au atacat si antropologi, in mare avand dreptate ”

HM. Sa vedem :

1)NU cred ca ‚axis mundi’ se schimba etcetera. Cred ca PERCEPTZIA umana se modifica. Altfel, am putea sa cadem in boala prea raspindita de secularism si sa adoptam pozitzii contrare ideii de DIVINITATE.

2) Cum sa nu gasesti numitor comun intre diferitele societatzi ? Antropologii sa faca bine si sa nu mai excluda DIVINUL din cercetarea factorului uman, pentru in acest mod ei isi ingusteaza teoriile NUMAI la factorul istoric si atita tot. Asta pot sa faca vulcanologii de exemplu. Desi, chiar si ei ar trebui sa se gindeasca mai bine … 🙂

29. tibi - 31/03/2009

maya

tibi e mult mai cap-patrat decit itzi inchipui tu, asa ca … 😀

30. maya - 31/03/2009

tibi
NU cred ca ‚axis mundi’ se schimba etcetera. Cred ca PERCEPTZIA umana se modifica.

Sînt de acord cu tine.
Istoria este drumul spiritului prin materie,iar acest drum a avut ca şi scop principal tocmai schimbarea percepţiei umane.

31. bibliophyle - 31/03/2009

@tibi
se schimba si inca cum. O vezi cel mai bine in Islamul Ismaili care a renuntat la hadjul din Meca, si o vezi la o parte din crestinismul protestant, care a renuntat la cruce

32. tibi - 31/03/2009

Teofil

Deci, se schimba PERCEPTZIA.

Daca de exemplu Iisus a fost evreu si a murit evreu , ” Eu nu am venit sa schimb legea ci sa o PLINESC ” , Mahomed are o alta VIZIUNE despre Dumnezeu. Nu insist…

Nu stiu cit bine si cit rau a facu protestantismul. Probabil ca si, si.
Dar stiu ca o parte dintre ‘catolici’ cam uitasera cum se face crucea pe piept cu mina dreapta. Si au venit ortodoxii si i-au invatzat cam asa : uita-te la mine si fa la fel. Si de-aia catolicii duc mina intii in stinga …
Djuvara DIXIT …

33. maya - 31/03/2009

Am citit într-o carte (?) că visul lui Iacob poate să fie interpretat pe două trepte diferite.
Una ar fii aceea a unei „iniţieri”care a „oferit” patriarhul „puterea spirituală” de a întemeia naţiunea din Israel.

A doua ar fii aceea a unei interpretări la nivel cosmologic,mai profund,a descrierii metaforice a Axis Mundi.

34. bibliophyle - 31/03/2009

@tibi, este un banc a lui Djuvara 🙂 felul in care fac cruce Catolici are un sens doctrinal 😆

35. bibliophyle - 31/03/2009

@ maya sunt multe comentarii pe chestia scarii lui Iacob, nu intru in asta acum, da are si sensul axis Mundi 🙂

36. maya - 31/03/2009

tibi
🙂
Catolicii duc întîi mîna la dreapta.Ceea ce ştiu/fac în legătură cu semnul crucii este faptul că se face încet/lent respectînd întocmai cele patru „puncte” ale sale.

Se face „ca lumea”,NU ne facem că o facem!(vorbesc în general)
Apropo! Vezi că 1/2 din „coproducţie” sînt protestantă! 😆 😆 😆

37. tibi - 31/03/2009

Teofil

Bancul lui Djuvara, daca e banc, e bun 🙂

maya

Nu stiu daca greco-catolicii fac parte din familia protestantzilor dar, taticu meu asta o fo’ 🙂 Asa ca …

38. maya - 31/03/2009

Theo-Phyl

Cred că nu m-am făcut bine înţeleasă ieri;Terah tatăl lui Avraam „a venit din răsărit” în Ur (ţin minte că am citit undeva asta),deci ar fii putut veni dinspre India!

Ipoteză de lucru! 😆
Asta am vrut să spun!
Am văzut că te-ai distrat de mine! 😆 😆 😆

39. bibliophyle - 31/03/2009

@maya,

pe prispa noastra toti sunt iubiti si imbratzisati. noi suntem ecumenici cu adevarat din toata inima si sufletul 😆

40. tibi - 31/03/2009

Teofil

Eu am in biblioteca mea, „Istoria credintzelor si ideilor religioase” / Eliade .

Eu o citesc si o consult cu ochii omului obisnuit. Nu ma preocup prea tare de acuratetzea celor scrise acolo. Las treaba asta in seama specialistilor. Spun numai, faptul ca pentru mine, aceasta lucrare este FOARTE importanta. Pentru mine, Eliade este un REPER. Ce vor face generatziile viitoare cu Eliade, este treaba lor.

41. bibliophyle - 31/03/2009

@maya
De nici o culoare si in nici un caz. Avram a fost Amorit, nu avea ce sa caute in India. Nici sa nu te gandesti. Ur era in partea cea mai de jos a Eufratului ffff. departe de India. asta sunt bazaconi 😦

42. maya - 31/03/2009

Theo-Phyl

Muntele Meru considerat „buricul pămîntului” este considerat şi el Axis Mundi!
Corect sau greşit!?

43. bibliophyle - 31/03/2009

@Tibi,
acum vorbesti de parca nu ai citit ce am scris, pe cuvant 😦

44. bibliophyle - 31/03/2009

@maya pentru cine este considerat buricul…..

45. maya - 31/03/2009

tibi
🙂
Greco-catolicii nu fac parte din familia protestanţilor!
Fac parte din familia catolicilor!

46. tibi - 31/03/2009

Teofil

nu mai fii asa de suparacios. 🙂

Sigur ca am citit si CITAT ce ai spus !

Iar am limba batuta in cuie ? 🙄 ???

Eu eram extrem de nedumerit numai de faptul ca in universitatzile americane, Eliade a inceput sa fie dat uitarii, numai datorita unei nesemnificative rataciri din tineretzea sa, ratacire destul de bine elucidata de catre Moshe Idel !

47. maya - 31/03/2009

Theo-Phyl
😆
tibi
:lo:
Mintenaş (mîine) este 1 Aprilie! Aveţi grijă să nu vi se facă păcăleli! 😆

48. maya - 31/03/2009

Theo-Phyl
😆
tibi
😆
Mintenaş (mîine) este 1 Aprilie! Aveţi grijă să nu vi se facă păcăleli! 😆

49. bibliophyle - 31/03/2009

@tibi,
nu sunt suparacios. Crede-ma ca singuri care-l apara astazi pe Eliade sunt colegii lui Evrei. Nu numai Idel dar si Elwood si Green care crede-ma sunt nume mari inclusiv „gashca romaneasca” care ipreuna cu Idel cu modestie ma numar si eu 🙂

50. tibi - 31/03/2009

maya

Nu am nici-o problema cu ‘pacalicii de intii Aprilie’ 🙂 . Nu incerc sa pacalesc si nici nu prea ma las pacalit, asa, in general. 🙂

51. tibi - 31/03/2009

Teofil

De citeva zile imi tot propun sa recitesc ” Eros, magie si asasinarea profesorului Culianu” / Ted Anton. Acum GATA ! m-am hotarit ! 🙂

Stiu eu de ce. Dupa ce o recitesc, te va astepta un mail. 🙂

52. maya - 31/03/2009

Theo-Phyl

Oare cîtă lume „vede” ce de „prostioare” (mai) scriu eu pe aici!?
🙄 😆 😆

53. bibliophyle - 31/03/2009

@maya,
aia au exersat pe pielea lor prejudiciile, asa ca au experienta cu chestia asta, desi Eliade niciodata nu si-a cerut scuze 😦

54. maya - 31/03/2009

tibi

Citesc „Cea mai frumoasă istorie despre Dumnezeu”! 🙂

55. gabilutza - 31/03/2009

@Buna seara Maya, Theo-Phyl, Tibi.

Sper sa ma primiti si pe mine la aceasta pasionanta discutie. Voi sta un pic pe margine … sa vad spre ce doriti sa-l provocam pe autorul articolului. 😉

PS: @tibi. multumesc pt. aprecierile din comentariile articolelor trecute.

56. bibliophyle - 31/03/2009

@gabilutza salut, bine ai venit 😆

57. maya - 31/03/2009

Theo-Phyl

„desi Eliade niciodata nu si-a cerut scuze” 😦

De ce nu a făcut-o, cred că va rămîne un mister!
Fie a considerat că NU este necesar,fie pur şi simplu NU a putut!A ales supliciul!
Supliciul „crucii lui”!

Eu cred că NU a putut!

58. bibliophyle - 31/03/2009

@maya,
cred ca nu vrei sa primesti acest raspuns 😦

59. maya - 31/03/2009

gabilutza
😆
Bună seara!

60. gabilutza - 31/03/2009

@Maya, Tibi cand ortodoxul face semnul crucii, miscarea mainii semnifica imbratisarea crucii.

@theo-phyl
Ghiciti ce gasesc traducand „OM HOUNG TRAM HRI AH KAYA BICHODANA YE SOHA” , final al unui text tibetan autentic ?

61. bibliophyle - 31/03/2009

@gabilutza
interesant si plauzibil
interesant, din ce perioada textul tibetan 🙂

62. tibi - 31/03/2009

servus

@gabilutza 🙂

63. gabilutza - 31/03/2009

Veti spune ca explicarea literala a unui text vechi nu permite intelegerea sensului veritabil si ca se bazeaza pe forta independenta a cuvintelor.

Eliade a fost contestat pentru ca a considerat Istoria Religiilor si o ARTA, un proces creativ, la fel considera si Culianu – cu posibilitati de a schimba conditia umana.

Criticile principale dupa parerea mea:
– ocultarea influientelor sociale si economice
– hermeneutica ce nu asculta de normele „academice”
– etnocentrism
– hierofaniile nu sunt nici ele acceptate „academic”
– unele reprosuri a „irationalismului” sau

64. tibi - 31/03/2009

ALL

din pacate, tre’ sa ma retrag … 😦

O seara frumoasa si o discutzie fructuoasa va urez
TUTUROR !

CITITORILOR SI POSTATORILOR … 🙂

65. gabilutza - 31/03/2009

Traducerea este „Frunte -> Piept -> Buric ->Umar drept ->Umar Stang -> Pentru ca corpul sa fie binecuvantat” , a ce seamana?

@stiu ca va place Mayei !!!! 😉

66. maya - 31/03/2009

gabilutza
🙂

A CRUCE!

67. bibliophyle - 31/03/2009

Gabilutza
– cu tot respectul hierofaniile sunt acceptate AZI academic mai de tota lumea.
– nu poti sa treci india fara a deveni „irational”, eu am fugit de india ca de foc. singurul lucru care ma interesat a fost sanskritul, si asta numai pentru Veda.

ai 100% cu – etnocentrism

68. maya - 31/03/2009

gabilutza

Fiind un text tibetan,indică (şi) chackrele?

69. gabilutza - 31/03/2009

@Theo-Phyl

Hierofaniile vazute ca „interventie supranaturala” nu sunt acceptate cred eu si academic. Se incearca noi definitii accesibile, cred eu.

70. maya - 31/03/2009

gabilutza

Umar drept ->Umar Stang ->

„canalele laterale”?

71. gabilutza - 31/03/2009

@maya – nu stiu ce e cu chackrele – e vorba de Tibet … alta paradigma 🙂

72. bibliophyle - 31/03/2009

@tibi, salut si noapte buna 🙂

73. maya - 31/03/2009

gabilutza
🙂

74. gabilutza - 31/03/2009

Istoricul nu trebuie sa fie doar un miner, antropologul nu trebuie doar sa creada ca a cunoaste lumea inseamna a cunoaste omul.

75. maya - 31/03/2009

tibi
😆
Noapte bună!

76. gabilutza - 31/03/2009

@tibi – noapte buna !

77. bibliophyle - 31/03/2009

Hierofanie este cuvantul sanskrit darshan care este o intercalare a divinitati fara a fi kapshan care este tradus de fapt teofanie. absolut academic si absolut vezi articolele urmasei lui la chair 🙂

78. maya - 31/03/2009

gabilutza

Într-un interviu acordar d-nei Sasz,(tv1) Dalai Lama a vorbit despre unele „similitudini” dintre isihasmul ortodox şi religia tibetană!

Aşa îmi aduc aminte! 🙂

79. gabilutza - 31/03/2009

@Theo-Phyl , criticile principale erau de fapt banuite de mine, eu gasesc in Eliade, precum Culianu mult mai multa INTELEGERE.

80. gabilutza - 31/03/2009

@Theo-Phyl, simt personal, cat de dificil i-ar fi fost oricarui om sa gaseasca un termen potrivit. Eliade, probabil inspirat de Rudolf Otto si experientele sale … pe care unii le considera exotice, a gasit acest termen perfect adaptat secolului si vremii ce o traim.

81. bibliophyle - 31/03/2009

gabilutza
Sa fie clar majoritatea criticilor mele sunt la adresa OMULUI Elide pentru ca critici lui cei mai vehementi sunt niste gandacei din punct de vedere academic (Alice Kehoe, Kees Bolle si Debuiason) 🙂

82. bibliophyle - 31/03/2009

@gabilutza
Urmasa lui catedra (de fapt a lui Culianu), Wendy Doniger care este o exceptionala Hindusologa este muuuuuuuuuult mai exagerata decat el (este aproape nebuna)

83. gabilutza - 31/03/2009

@am citit cateva opinii personale ale dvs. si in privinta lui Papini, si a lui Evola. Tibi, Maya si ceilalti ar putea fi inclinati sa-i evite. Dupa parerea mea, ar trebui cititi, sunt cat se poate de interesanti.

Exista structuri interioare, caractere care se simt atrase si unele ce se simt respinse. Exista diversitate, exista diferitul, exista contrastul, trebuie sa trecem prin confuzii, sa clarificam… trezind ATENTIA, nu sufocand-o.

84. gabilutza - 31/03/2009

Nu glumesc niciodata pe subiectul nebuniei. E o boala pentru care am o profunda compasiune.

85. bibliophyle - 31/03/2009

@gabilutza,
eu nu spun nimanui ce sa nu citeasca. Raman la parerea mea originala ca sunt lucruri din care nu poti castga nimic in afara de nervi, pacat de timpul pe care poti sa-l castigi citind altceva. Din punctul meu de vedere nu am sa recomand Papini sau Evola, pentru mine sunt raul intruchipat

86. maya - 01/04/2009

Mi s-a „gripat” calculatorul! 😆

Noapte bună,vise frumoase şi îngeraşii să vă aibă în pază! 🙂

Theo-Phyl
😆
kutia Shakira
😆
tibi
😆
gabilutza
😆

Doamne,îndură-Te spre noi!

87. gabilutza - 01/04/2009

@Maya – noapte buna

88. bibliophyle - 01/04/2009

@maya, nopte buna si vise placute 🙂

89. gabilutza - 01/04/2009

EU le gasesc „beletristic” inventivitate, indrazneala de a afisa istoria intima a framantarilor lor. Cartea lui Papini, ultima, din 1953, incearca sa-l salveze neindemanatec si lipsit subtilitati teologice chiar pe „cel rau”. 😉
E un fel de proiectie a naturii umane, in toate fatetele ei … ar trebui sa citez ca sa ma sustin ?

90. gabilutza - 01/04/2009

Eliade, ca si ei este un agitator. Vrem nu vrem, avem nevoie de astfel de persoane care sa ne zgaltaie inertiile.

91. bibliophyle - 01/04/2009

@gabilutza, Eliade este un mistic literar care din intamplare a devenit academic. El a venit exact in academia Americana cand aceasta avea nevoie de originalitatea lui in perioada crizei protestantismului American, Eliade nu cred ca si-a dorit academia, cred ca a fost oportunitate pe care el si-a asumat-o 🙂

92. gabilutza - 01/04/2009

@theo-phyl

Mi-a placut ca ati enuntat intr-un articol trecut cuvantul „misticoid”. Ar trebui facuta bine diferenta intre mistic si misticoid, sa incercam sa o explicam tuturor.

Exista o disputa superba intre Pompiliu Constantinescu ce incearca sa examineze faptul mistic prin ciurul intelectualismului si Mircea Vulcanescu. Poate ca ar trebui analizata, refacuta.

93. bibliophyle - 01/04/2009

@gabilutza, cred ca majoritate stiu diferenta 😆

94. gabilutza - 01/04/2009

Uneori , gasesc armele intelectualiste, destul de redutabile. „intelectualismul tinde sa purifice prin idee si semnificatie materialul uman”.
„in mistica sunt atatea adevaruri absolute cati mistici sunt”
„mistica fractioneaza cunoasterea”
„dorind sa uneasca totul dintr-o data, mistica neaga insusi conceptul cunoasterii, care se alcatuieste din eforturi repetate”
„misticul aserveste cunostiinta temperamentului si subiectivitatii, cauta droguri morale printr-o doctrina a salvarii”
„experienta mistica e drama inchisa”
„misticul nu face decat sa-si inabuse nelinistea inteligentei prin sugestia sensibilitatii”

Cati academicieni nu gandesc astazi asa ?

95. bibliophyle - 01/04/2009

Gabilutza
nu cunosc disputa, cat despre Pompiliu Constantinescu stiu foarte putin. Pe Vulcanescu nu l-am inteles a fost mult prea esoteric pt. mine 🙂

96. anonymus - 01/04/2009

Salut,

De Idel pot baga eu mana in foc, am auzit pe Domnia sa la o conferinta spunand ca lui nu ii pasa de ce zic colegii lui din Tara Sfinteniei, el il sustine si il citeaza pe Eliade… 🙂

97. gabilutza - 01/04/2009

Contrastul, opozitia, cum spuneam RETINE ATENTIA.
Se petrecea in ianuarie 1929, revista Kalende,cand polemicile se faceau, dupa parerea mea destul de inteligent. ( gasiti in Chipuri Spirituale).

Si mie mi s-a parut raspunsul lui Vulcanescu destul de firav, si … probabil esoteric. „Portretul de mai sus se potriveste MISTICOIDULUI, dupa Vulcanescu, falsei mistici.”

98. bibliophyle - 01/04/2009

gabilutza

12.30 cred ca am sa cer scuze si te invit maine sa continuam interesanta discutie, cred ca citatele sunt „main-streem”, cu toate astea si mistica are rostul ei, exact ca visul si mitul. Sunt figuri pe care nu le poti trata fara „apropiere mistica”, vezi postarile mele despre Miriam din Magala

99. gabilutza - 01/04/2009

@anonymous, buna seara

Si Kant separa egoistii in „egoisti logici”, „egoisti estetici” si „egoisti morali”. In general, nu mai au nevoie sa-si verifice ideile, parerile emise. 🙂

100. bibliophyle - 01/04/2009

anonymus
salut, ai venit si tu la spartul targului. Nici Idel nu este prea iubit in tzara sfanta 🙂 Personal il simpatizez mult 😆

101. gabilutza - 01/04/2009

@va doresc o noapte buna, nu mi-am dat seama ca e tarziu!

102. bibliophyle - 01/04/2009

@gabilutza, nici o problema, la tine inca nu este tarziu 😆 am avut ca deobicei placere 🙂

103. bibliophyle - 01/04/2009

@anonymous,
o noapte buna si tie, eu sunt mai batran trebuie sa dorm 🙂 sper sa ne mai vizitezi

104. anonymus - 01/04/2009

Multumesc de saluturi, 🙂

Mi-ar placea sa mai discutam si maine, mai invat si eu unele lucruri… 😀

Apropo, de curand am auzit ca de fapt traducerea corecta a lui Eret Ha-Qodesh ar fi „Tara Sfinteniei”, si nu „Tara Sfanta”. Cum e corect?

105. anonymus - 01/04/2009

Referitor la poza de sus si cladirea „aurita”, de fapt este Cupola Stancii (Dome of the Rock) care azi sta pe locul Templului distrus in 70, dar este confundata de multa lume cu Moschea Al-Aqsa, care este la mica distanta (zeci de metri). In Cupola Stancii se afla Even Ha-Shtiah sau Sela, nu?

Vorbim maine, layal tov.

106. tibi - 01/04/2009

@anonymus

ד”ר מור אלטשולר – contents messianic secret of hasidism

st ntrb ? Adica : ASTA INTREBI ? 😀

noapte buna ! 🙂

107. anonymus - 01/04/2009

@tibi

nu stiu la ce va referiti, eu am avut doua intrebari, una despre traducerea sintagmei „Erets Israel’, si a doua despre „Cupola Stancii”.

referitor la Besht, „am auzit” (romanescul „am auzit” 😀 ) ca a umblat el pe ale noastre plaiuri mioritice si a avut el ce a avut cu ceangaii nostri… 😉

noapte buna! 🙂

108. bibliophyle - 01/04/2009

@anonymous
Buna Dimineatza 🙂

Eret Ha-Qodesh poate fi tradus in ambele sensuri depinde de context, deobicei sensul este tara sfanta. De fapt este o titulatura medievala, nu face parte din vocabularul Biblic.

Cupola Stancii este Qubbat As-Sakhrah adica exact Even Ha-Shtiah este moscheia cea mai veche din lume a fost construita de califul Omar in anul 691 d.Hr. Este extrem de interesanta arhitectura care nu este Islamica ci Bizantina (vezi Cupola) 😆

109. anonymus - 01/04/2009

@Theo-phyle
Multumesc de explicatie, am inteles acum, nu era totusi asa de greu… 😛

Referitor la discutia de mai sus legata de mistica / misticism, am retinut un sfat interesant de la dl Idel: Sa nu facem mistica misticii. :))

110. bibliophyle - 01/04/2009

@anonymous
a lo davar, Idel a avut deptate, mistica are rostul ei. Poate sti ca in Judaismul Sefard nu ai voie sa inveti Kabala daca nu ai implinit 40 de ani 😆

111. tibi - 01/04/2009

seara buna
TUTUROR

Teofil

nu stiu cum se face dar, Ted Anton se opune sa recitesc acea carte 🙂 !
Sint incapabil sa o gasesc . Pur si simplu, parca s-a topit. 😀 !

Da’ nu ma las. O regasesc io’ pina la urma …

112. bibliophyle - 01/04/2009

@tibi salut
vrei sa-ti trimit eu copia mea?

113. anonymus - 01/04/2009

@Theo-phyle
Da, stiam, e foarte interesant. 🙂 Nu imi amintesc acum, dar parca mai stiam un caz asemanator intr-o alta cultura, tot o anumita varsta stabilita pentru o trecere in alt nivel de cunoastere.

114. tibi - 01/04/2009

Nu, multzumesc.

Repet, o regasesc eu. Am ramas fidel lecturii in stil clasic : cu cartea in bratze, draga de ea 🙂 ! Am incercat sa citesc tot felul de chestii pe net. Nu merge. Pur si simplu, obosesc imediat si nu intzeleg mare lucru. Obisnuintza … 🙂

115. tibi - 01/04/2009

anonymus

Servus ! 🙂

Si scuze pentru purtarea mea, hm, cam neprotocolara.

116. anonymus - 01/04/2009

@tibi

Va rog nu faceti asta, ce purtare neprotocolara? 😀 Ma luati peste picior… 😛 Eu vreau doar sa mai schimb niste pareri aici, si eventual sa mai invat ceva. 🙂

117. bibliophyle - 01/04/2009

@tibi, da-mi doua minute sa postez ceva nou, este o mica postare f. interesanta si vreau sa-ti povestesc o completare, dupa ce-l citesti, un momentino 🙂

@anonimus sper ca nu ai fugit este si pentru tine, studentule 😆

118. tibi - 01/04/2009

anonimus esti bine venit 🙂 .

N-ar strica sa fii si participativ la discutzii. Bine ?

Teofil

OK !

119. tibi - 01/04/2009

anonymus

nu folosesc pluralul in discutzii si nu este DELOC nevoie sa mi te adresezi cu ‘dumneavoastra.

Cel putin, NU mie. OK ? 🙂

120. anonymus - 01/04/2009

Nu fug niciunde, dar nu stiu cat de participativ pot sa fiu, prefer „sa raman filozof”! :))) Adica sa tac… 🙂

121. anonymus - 01/04/2009

@tibi
Bine tibi, asa am sa fac. Nu stiam cum vrei sa ti se adreseze lumea, eu incerc sa respect fiecare om. 🙂

122. tibi - 01/04/2009

anonymus

respectul care con-sta doar in formula de adresare este CALP. Deci 🙂 ,

123. anonymus - 01/04/2009

@tibi

Nu este aceasta corespondenta, respectul meu nu se limiteaza doar la formula de adresare, aceasta din urma e doar o parte componenta… Mai este si varsta, experienta, samd. 😉

124. tibi - 01/04/2009

Teofil

Am regasit cartea respectiva ! Era in custodia tiberiusei. Deci 🙂 ,

125. bibliophyle - 01/04/2009

@ all, o noua postare interesanta, vor veni cateva completari la comentariile mele

126. dumitruagachi - 01/04/2009

Buna seara, sunt onorat sa va salut…
Discutia e foarte interesanta, ezoterica pe alocuri, daca nu criptica. Va asigur insa, oarecum din exterior, ca, in orice caz, ideile sunt inteligibile, uneori doar sursele argumentatiei sunt mai „speciale”… Foarte interesanta şi inedita trimiterea facuta de gabilutza, caruia ii apreciez in mod deosebit interventiile, la acel text tibetan. Toate sunt in corespondentza, din „unu” am devenit in istorie „multiplu” si probabil ne vom restringe in unu. Din traducerea testului tibetan intzeleg ca verticala frunte-buric are marcat si elementul de intersectie, pieptul. In gestica noastra, atunci cind descriem semnul crucii, nu il marcam, as spune ca e punctul maxim distantzat prin aer fatza de corp, in fatza pieptului, atit pe verticala cit si pe orizintala. Crucea e un axis cu transsept. Ce ma frapeaza e ca la cei mai multzi dintre cei care fac semnul crucii, chiar si la unii clerici, s-a pierdut amploarea gestului, solemnitatea lui marcat si prin lentoare, crucea se reduce la o succesiune rapida de miscari din incheietura miinii, numai in fatza pieptului si nu din bratz, cu marcarea virfului axisului, partea de sus a fruntzii… E o formula a degradarii, dar deja intram in altceva…
Trimit, dupa mine, la un model de axix, biserica cu boltire moldoveneasca cu turla unica… Padurea de turle, in orice caz cel putin 2 din modelul arhitectural gotic, apoi mai tirziu chiar si una, dar plasata la vest, cu rol de clopotniza, e altceva. La modelul vechi grecesc, al bisericii cu o singura turla, dar si la noi, la modelul stefanian-raresian, chivot in terminologia lui Sorin Dumitrescu, nu intimplator turla unica era plasata pe naos, iar in cupola ei, traversind cu privirea inaltimea unui cilindru ingust si inalt, gasesti pantocratorul, plasat „in cele mai de sus inaltzimi”…

127. bibliophyle - 01/04/2009

@dumitruagachi
multzumesc pentru trimitere si comentariul dumneavoastra, posible pareri diferite, nu face nimic, construim prin dialog. Multzumesc pentru postare sper sa avem „mai mult” din dumneavoastra 🙂


Sorry comments are closed for this entry

%d blogeri au apreciat asta: