Mircea Eliade: Homo Religiosus – O Metamorfoza. 29/03/2009
Posted by Theophyle in Carte Contemporana (sec. 20-21).Tags: Esoterica, Homo Religiosus, Mircea Eliade, Religie, Spiritualitate
trackback
Cartea lui Eliade “ Sacrul si Profanul”, care este conform parerii mele cartea cea mai importanta in tot ceeace a scris el in Istoria Religiilor.
Homo Religiosus (Omul Religios) nu este o terminogie proprie lui Eliade, nautatea consta in sensul si plasamentul pe care Eliade il face in universul religios pe care el l-a creat. Radacinile acestei denumiri sunt antice, le gasim la Cicero ( De natura deorum 2.72) care vorbeste in Epistulae ad familiares 1.7.4 despre acest tip de om care este scrupulos in ritual si credinta, explicit si elocvent fara insa dea impune crezul lui altora. Crestinismul ulterior lui Cicero impune insa, o scaralizare a termenului printr-un comportament eclesiastic ancorat intr-o formula combinata intre o scriptura si o traditie orala.
Puteti citi articolul si comenta pe Politeia World
Comentarii
Sorry comments are closed for this entry
Theophyle Books Blog 
Probabil ca ai dreptate 😦 Enciclopedismul este pe cale de disparitzie …
Cit despre handicapul lui Eliade de a nu fi cunoscut limbile clasice greaca si latina, fenomenul este pe cale de extindere accelerata. Am intzeles ca nu numai in Romania aceste limbi au disparut din programa scolara ci, chiar si din universitatzile de prestigiu occidentale …
Cit despre Guenon, este vorba despre acela care s-a convertit la islam ???
@tibi,
da, despre el este vorba 🙂
se mai practica Clasicismul, deobicei la scolile private sau colegiile exclusiviste. In Romania stiu 😆
Daca nu ma insel prea tare Culianu a afirmat (voalat este drept) ca Eliade emitea teorii, dar nu le fundamenta suficient. Asa E ?
Tibi,
asa cum am spus in postare pe celalt blog, majoritatea teoriilor au fost spulberate, de studentiii si colegi ai lui. Ceeace a ramas in picioare si o sa-l pastreze pentru posteritate sunt lucrarile cu caracter filozofic. Am scris si de ce. Nu avea geniul lui Culianu, dar era un om harnic care a scris mult. majoritatea enciclopediilor lui nu-si mai gasesc rostul, sunt depasite (in anumite subiecte)
Si totusi Eliade ramine important pentru o anumita etapa a ‘istoriei religiilor’. Chiar daca majoritatea teoriilor sale au fost spulberate, ramine un punc de referintza. Asa E ?
Pe de alta parte, am o carte care isi asteapta rindul, „Hermeneutica” / F.D.E. Schleiermacher. /Polirom. Sa o incep? sau sa o pasez ? 😀 ???
@tibi,
importanta lui Eliade consta inspecial in locul pe care l-a ocupat intr-o perioada extrem de grea, nu uita ca el a ajuns la top in ani hipiotzi de descarcari anti religioase, si a reusit sa devina aproape figura cultica printre baietii aia. A fost denumit Guru Hipiotzilor 🙂
cat despre Schleiermacher, este important, dar nu pentru cultura generala si/sau un om care nu este protestant 🙂
Deci, incep cartea lui Schleiermacher; nu de alta dar, si eu incerc sa-mi conturez o leaca de cultura generala de tip ‘enciclopedic’ … : )
Ce daca nu sint protestant ? Eu am inclinatzii ecumenice ! 🙂
@tibi
Schleiermacher nu-ti va spori eruditia teologica este extrem de concentrat pe contestarea unor doctrine catolice. Pentru un tur protestant ar fi bine sa incepi cu altcineva, tu esti ecumenic, Schleiermacher nu prea 🙂
Teofil
Am invatzat macar atita lucru : nu prea are rost sa te contrazic … 🙂
@tibi,
ceeace cred eu ca trebuie sa faci este exact ce faci tu, te concentrezi pe instinctele tale de cititor. Ti-a placut Culianu, pe drept, pentru ca este intradevar genial citeste-l in totalitate 🙂
Teofil
„Al doilea termen este hierofania (hierophany) termen specific lui Eliade care defineste aparitia temporala a sacrului in lumea profana, este un fel de teofanie minora, sau daca vreti o aparitie supranaturala in Profan.”
Nu stiu dar, mie imi vine sa cred ca ‘sacrul’ este prezent in lumea profana, numai ca diverse grupuri umane nu reusesc sa-l discearna, pentru ca inca nu sint pe deplin pregatite pentru aceasta. E cam ca la copii : ii invetzi pe etape, adica intii abecedarul, apoi, din ce in ce mai mult. Da ?
Da ! Culianu si Moshe Idel ! sint in cautarea lor. 🙂
@tibi,
cand am sa vorbesc despre axis mundi ai sa vezi ca exista o parte din sacru si intre oameni, de fapt necesitatea transcedentei in special in religiile care nu sunt antropmorfe este necesara aceasta separatie.
@tibi,
in religia populara el chiar exista. Iti aduci aminte de povestile cu Dumnezeu si Sf. Petru au plecat imbracati …… 🙂
Teofil
sigur ca-mi aduc aminte. Si de-abia astept postarea cu ‘axis mundi’ 🙂
Poate voi face si o referire la Brincusi cu „coloana infinitului” pe acesta tema. Daca voi fi pe faza evident. Intre timp, ma mai documentez. 🙂
@tibi
toate vin, incet o sa le stiti pe toate, un adevarat curs in Istoria Religiilor 🙂
Am observat de multisor ce curs intensiv de culturalizare ne tzii ! 🙂
Serios vorbind, eu chiar mi-am clarificat o groaza de lucruri pe blogul tau.
Imi pare extrem de rau, ca nu intra si altzii in discutzie 😦 !
Oare ce ii retzine ? 🙄 ???
@tibi,
nu stiu, poate nu au ce intreba, chiar nu stiu. Stiu ca acuma ne citesc spre exemplu’ 12 amici ai blogului 😆
Sa speram ca sint cu totzii, ‘amici’ 🙂 .
Ca despre cum se poate darima un zid cu trompetele, 🙂 am vazut nelamurirea respectiva.
Asa, ca fapt divers, un avion supersonic poate sa sparga geamurile dintr-un oras pe care il survoleaza, numai daca zboara sub cinci mi de metri. 🙂 ! Dar ziduri ? Hi Hi Hi . 😆
Linnaeus
Este cumva vorba despre Linné ? Cel cu clasificarea speciilor ?
El este tibi, el 🙂
Bine !
Inainte sa ma felicit cit de destept sint, 🙂 te rog frumos – fara suparare pleeeese – sa retzii faptul ca la noi in Romania, o foarte mare parte dintre personajele culturale apar numai sub forma romanizata a numelor lor…
De Exemplu Origen, pe care tu il ortografiezi pe drept cuvint drept Oriugena, ca sa nu mai spun faptul ca sint doi Origen, total diferitzi. Nu toata lumea stie chestia asta. Daca tot este popularizare, pai sa fie. 🙂
Nu e Doamne fereste, un repros. Este o sugestie.
@tibi, multzumesc am sa ma aliniezi sugestiei, cred ca ai dreptate 🙂
Teofil
Am deja o lista luuuuunga cu recomandarile tale, mare parte coincide cu intentziile mele de lectura, multzumesc pentru faptul ca imi acorzi prezumtzia de ‘instinct’ in alegerea cartzilor, dar a aparut o ‘mica’ 🙂 problema : ca sa te parafrazez, cred ca am nevoie ” de zece ain zilnic” pentru a parcurge lista asta. Dar, voi pesevera 🙂 !
@tibi, am incredere in tine ca vei sti sa alegi 🙂 Probleme adevarata este timpul, si aici nu prea avem ce sa face, el trece si noi nu devenim mai tineri 🙂
Teofil
Cred ca am nevoie de citeva precizari la pasajul acesta ”
„Imediat inaintasul lui Eliade, Max Scheler (1874 –1928) redefineste notiunea prin definitia antologica: “Homo Religiosus, este omul care prin personalitatea sa si prin statura lui spirituala transforma divinitatea in notiuni viabile si capabile de a penetra simturile si sentimentele societati in care traieste.” (Scheler, 1960, p. 127). Scheler distinge 4 arhitipuri de Homo Religiosus: artistul, liderul social (omul de stat), eroul spiritual si geniul creator. Din aceste 4 tipuri principale, Scheler deriva “homines religiosi” care sustin o societate corecta si justa. Filozofia atat de umanista si pacifista este in antagonism total fata de ideile fasciste si comuniste ale cointemporaneitati lui, din nefericire Eliade se va intoarce la Max Scheler dupa “inhalatia” nociva ale vremurilor formative din tineretea lui.”
Ma refer la omul obisnuit care este religios fara sa se incadreze la una dintre categoriile descrise de Scheler.
Ma refer la ‘baba nespalata pe picioare’ careia Petre Tutea ii acorda un statut superior din punct de vedere religios, in comparatzie cu un preot, HM! cum sa spun ? care una spune si alta fumeaza ???
Homo Religiosus (Omul Religios) este arhitipul derivat al unei filozofii care include omul constient religios si in nici un caz omul superstitios. Petre Tutea era cine era si vorbirile lui se incadrau unui curent misticoid care probabil a fost si numai este.
Pseudo-intelectualismul derivat din desteptaciunile acestor oameni ne poziteoneaza astazi unde suntem. Baba amintita nu se incadereaza in acesta catogorie. Pentru ea Dumnezeu este un mos su parul alb care trebuie sa aiba grija de vitzica si de cantitatea de oua care dau gainile. Superstitia nu este credinta. Si PT este un filozof de mahala 🙂
tibi pentru o completare vezi citatele din Cicero 😆
Probabil ca ai dreptate !
Pina la urma, intrebat fiind, Petre Tutea a spus : comunistii ne-au belit pentru ca au cistigat. Daca cistigam, ii beleam noi pe ei.
Punct.
Asta spune totul.
Si intr-adevar, superstitzia nu este religie. Este un soi de paginism asa cum se intimpla daca nu ma insel, prin bisericile in care se cinta muzica ‘gospel’.
Dar, intrebarea mea ramine, chiar daca am facut o referire neinspirata la ‘baba nespalata pe picioare’- vis- a- vis de Tutea.
Omul obisnuit, in ce categorie se poate incadra ? Si acum ma refer la omul cu simtz religios dezvoltat in mod hai sa spunem, inconstient, sau poate mai bine zis, subconstient , cam asa cum am eu instinct ‘literar’ Deci ?
scuze dar eu, ascult in paralel
Karajan – Beethoven Symphony No. 7
sper ca nu te deranjeaza 🙂
tibi,
credinta de „frica” sau din obisnuinta nu este credinta este superstitie. Cat despre Tutea si mentalitatile aferente nu am nimic de spus, au fost (sper).
Credinta este o acceptare nu a dogmelor ci a continutului autentic moral si etic. Credinta este poteca spre sufletul tau si de acolo spre eternitate. 🙂
Omul obisnuit este dependent de alegerile pe care le face.
Drumul pe care trebuie sa-l faca un Crestin este spre Iisus. Pe Iisus il poti intalni pe „predica de pe munte”, daca ai inteles aceasta predica tu ai jurat in Christos si ai reinoit covenantul lui Abraham cu Dumnezeul Tata prin Iisus Fiul.
Daca esti Evreu tu il vei intalni pe Dumnezeul in noaptea cand se deschid cerurile si tu de lepezi de Pacate soptind numele lui, singura data cand ai voie sa o faci.
Daca esti arab tu vei cunoaste luminarea pe drumul Hajului cand vei arunca cu piatra pe muntele Arafat lepadandu-te de necredinta pe drumul spre Kabah.
Alege tibi, toate sunt acelasi lucru 🙂
Teofil
NU ma refer la omul obisnuit care SE TEME DE DUMNEZEU.
Ma refer la omul obisnuit care il IUBESTE pe Dumnezeu in mod instinctiv! Chiar daca habar nu are de dogma religioasa.
Stiu ca aceptarea normelor etice este adevarata credintza. Pina la urma, exact asta este si adevaratul legamint dintre ‘poporul ales’ si Dumnezeu ! Acceptarea preceptelor morale si nu ‘frica’ .
Asta este si marele merit al lui Moise : a impus credintza intr-un Dumnezeu care nu are TREBUINTZE omenesti. Le transcende.
Dumnezeu adevarat are nevoie NUMAI de acceptarea unui cod moral din partea credinciosilor; la asta ma refeream cind am intrebat in ce categorie il poate aseza Scheler pe om, in afara celor patru categorii deja expuse in postare.
am scris simultan. acum tre’ sa ne ‘citim’ 🙂 .
Tibi
drumul spre Credinta este bazat pe acceptari si renuntari. In primul rand te accepti pe tine asa cum esti tu nu cum vrei sa fi, sau cum te vad alti. Dupa aia renunti la vanitate si al ambitiile desarte, si dupa aia e mai usor 😆
Teofil
Eu nu numai ca ma accept pe mine asa cum sint dar, ii accept si pe totzi ceilaltzi asa cum sint ei; eu iubesc alteritatea, chiar daca uneori am instincte razboinice si simt nevoia sa contrazic. 🙂
Nu este vorba aici despre drumul meu inspre credintza. Aici, am propriul meu traseu. Eu intrebam pur si simplu, in mod general. Dar, probabil ca trebuie sa reiau o afirmatzie pe care am facut-o in gradina doamnei nora, in alt context :
„Problema mea cea mai mare este faptul ca uneori, parca am limba batuta in cuie .Una vreau sa spun si alta iese dintre slovele mele. „. 🙂
Si daca nu te superi 🙂
Karajan – Beethoven Symphony No. 3 ‘Eroica’
Nici eu nu m-am referit la tine. Referirea mea a fost la modul general. Nu poti sa crezi din prostie. contrazice daca ai nevoie, nu scrie nicaieri ca nu trebuie sa ai pareri pe care doresti sa le susti. 🙂
Eu te-am inteles foarte bine si cred ca am dat un raspuns pentru fiecare.
tu-ul pe care l-am folosit nu era tibi el a fost Homo Religiosus potential 🙂
@tibi, pune ce muzica vrei cand vrei, o ascultam impreuna „in paralel”
Teofil
Nu-mi ramine decit sa cred! faptul ca, intre meandrele gindurilor mele din aceasta seara, s-a strecurat cumva, nu neaparat geniul lui Beethoven ci, poate mai ales surzenia sa. 🙂
Sa fie adevarat oare, ca muzica dauneaza grav putintzei de intzelegere ? 🙂 Autisti-zeaza muzica oamenii ??? Eu cred ca NU !
Stiu ca tu-ul nu-mi era adresat. 🙂
@tibi,
din punct de vedere anatomic, muzica este „deslusita” asociativ de alti centrii neurologici decat limbajul, nici macar nu au retzele neuronice comune. Ele sunt mai rapide decat cele a limbajului care necesita alte asocieri decat muzica. Percepi o formatiune muzical de milioane de ori mai repede decat un cuvant. Da abate de la concentrare. Eu nu pot sa lucrez cu muzica. 🙂
Poate ca nu ar fi tocmai nepotrivita aceasta referire la Eliade
Mircea Eliade-Et La Redecouverte du Sacre (francais)Part – 1
” Poate ca nu ar fi tocmai nepotrivita aceasta referire la Eliade”
la ce te referi?
am inteles, am vazut postarea mai tarziu 🙂
Teofil
asa profan cum sint din punct de vedere medical, sau anatomic, sau din punct de vedere al conexiunilor neuronale, stiu ca primele senzatzii pe care le percepe o noua fiintza care e pe cale sa apara pe lumea asta, sint cele auditive. 🙂 . Se pare ca fatul, este bine de tot impregnat de muzica pe care o aude inca din stadiul intra-uterin. Daca aude Vivaldi, se comporta dupa nastere, primavaratic. Daca aude manele, mai stii ? poate capata porniri lombroziene. 🙂
tibi, fetita mea cea mica nu se ducea la culcare inainte de ce asculta Motzart, am incercat sa o fentam si nu am reusit. Stia exact ce ce muzica dorea sa asculte. Avea 3 ani si cunostea tot repertoriu. Pentru ea Motzart era „muzica saltarearza” (jumpy music) 🙂
Teofil
inca una si ma duc la nani
Mircea Eliade in interpretarea lui Zamfir ( despre care am o parere inca destul de confuza – una e omul si alta e artistul- )
Nu te mai retzin . Stii tu : „les fleurs … ”
Noapte buna !
@tibi, nopte buna nici o retinere, a fost interesant ca deobicei, am primit si niste idei bune pentru postari 🙂
Multzumesc 😆
Am citit comentariile voastre, sunt pe aceeasi lungime de unda, inclusiv muzicala, solidara cu tot ce ati spus aici!
Noapte buna!
😀
Teofil
sper ca nu te miri ca fetitza ta avea preferintze muzicale solid fundamentate din punct de vedere calitativ. 🙂
Vreau sa-tzi spun faptul ca, atunci cind manelo-mania invadase Romania, prin 1994 parca, l-am dus pe baiatul meu de 9 ani la Ateneu, la un concert sustzinut de Barbara Hendriks. Din acel moment si pina acum, baiatul meu NU suporta manelele si nu mai poate fi satisfacut din punct de vedere muzical decit de muzica de foarte buna calitate … 🙂
Noapte buna @ nora 🙂
Salut,
Am si eu o intrebare, care e diferenta intre cele doua tipuri de cercetator din State, intre un „anthropologist” si un „historian”? Ma gandesc ca poate nu am imaginea corecta si completa, mai ales ca e vorba de alt stat, alt sistem de invatamant, etc… Tine mai mult de specializare, de cursuri?
Fac observatia asta pentru ca vad ca Eliade este criticat de unii antropologi americani pentru faptul ca el era un istoric, si nu un… ati ghicit, un antropolog. 🙂
PS.
Poate un articol viitor interesant ar fi pe tema diverse diferente intre antropolog, istoric, scriitor, etc in lumina studiilor academice… 😀 Intotdeauna m-a preocupat tipul asta de analiza, vreau eu sa vad cine si ce unde apartine, si cum…
@anonymus
chiar o idee buna am sa-ti raspund pe indelete in postarile pe celalalt blog al meu al sectuinea „raspunsuri”. Intr-un cuvant, istoricul urmareste societatea din punct de vedere a dezvoltari documentare scrise sau transmise prin dovezi de necontestat. Antropologul urmareste umanitatea din punctul de vedere fizic (fiziologic) sau politic sau cultural. Exista tangenta si voi vorbi despre asta 🙂
@anonymus
critica vine din partea tuturor inclusiv istoricii, din nefericire Eliade a facut cateva greseli de apreciere considerand, spre exemplu ca toate societatile animiste sunt la fel, lucru care astazi stim foarte bine ca nu este adevarat. Au mai fost, voi vorbi in postarile viitoare si astepta in zilele urmatoare, cred marti sau miercuri la o postare substantiala care va explica diferentzele 🙂
@noapte buna nora 🙂
Teofil
nu ma pot abtzine 🙂 apropo de anonimus : D : si eu as dori sa stiu ce soi de pop-up a blocat compu’ meu cind i-am accesat blogu’
:
o fi antropologic din punct de vedere istoric, a unui scriitor cu tenta academica ? 🙂 sau a unui analizator de profesie . HM ? 🙂
ca vad deja ca imi intra tot felul de linck-uri nesolicitate :mrgren: .
blogul meu? nu detin niciun blog momentan, numele, emailul si siteul sunt doar fictive, sper ca toata lumea si-a dat seama 😀 doar aici, pe acest blog, folosesc pseudonimul anonymus… 🙂
erata
!
@tibi,
toti sunt oameni Domnului, deoarece noi impartim cu toti ceeace avem sa fie bine venit 😆
@anonymus
esti bine venit, asa cum doresti tu 🙂
Bine mai tinerelule 😀 Asa sa fie, cum zici TU !
folosesc „anonymus” doar aici pentru ca ma intereseaza subiectele, nu prea citesc si comentez bloguri in general. plus ca studiez si eu istorie in Romanica noastra, si avem si noi cartile Istoria credintelor… plus Sacru si profan la bibliografie. 😀
multumesc pentru raspuns, astept articolele… foarte faine articolele despre bibliotecile din orasele-stat din Mesopotamia
GATA ! La nani cu mine ! 😛
@anonymus
nici o problema, multzumesc pentru apreciere 😆
multumesc de bun venit, dar am mai postat aici… 🙂
si sunt tinerel, recunosc… 😛
@tibi, nopate buna inca o data 🙂 eu mai am treaba cel putin inca 2 ore 😆
@anonymus
stiu draga eu nu sunt „tinerel”. dar interesul tau pentru Ebraica veche vs cea moderna l-am retinut Ghever 🙂
oricum, aceasta polemica legata de Eliade am pornit-o demult cu tot felul de colegi de-ai mei, vorbeste si Idel in „Ceea ce ne uneste” cu Antohi, si e interesant acest „dosar” al unui intelectual numit Mircea Eliade 😉
da, legat de Ghever, imi pregatesc niste intrebari de baza si trimit mailul cat mai curand… 😀
sunt multe aspecte legate de acest subiect, poate sunt toate, e foarte interesant, e aici de discutat si de politica, si de antropologie, lingvistica, muzicologie… cateodata ma gandesc la pregatirea unor bizantologi, cum vorbea acad Constantinoiu de colegii lui… 😀
cred ca se apropie mult semitologia, oricare ar fi ea, de bizantologie 😀 asa imi place sa cred
mi-a facut placere sa port aceste conversatii, mai vorbim zilele astea, layla tov lekulam! 😛
@anonymus
eu sunt de parere „ca de morti numai de bine.” Eu l-am diferentiat (asa este normal de facut) pe Eliade pe 3 nivele Om, scriitor si profesor. Fiecare absolut diferentiat. Nu mi-as dori un prieten ca Eliade, nici Culianu si nici Sebastian probabil nu, desi ambi au fost apropiati. Despre literatura lui am scris, sunt lucruri care m-au incantat si lucruri absolut neplacute. Valoarea lui academica este de necontestat. Eliade a fos un MARE profesor, si un savant putin mai mic, dar altul mai bun nu am avut, cel putin la varfuri. Asta este in cateva randuri parerea mea 🙂
@bibliophyle si @tibi,
Aveti toata admiratia mea! (Din pacate, muta 😐 )
@val 🙂
despre tibi nu stiu, eu iti multunesc 😆 (cred ca si tibi 🙂 )
@val
sigur ca izti multzumesc si eu desi, cred ca mister Teofil ar cam trebui sa aiba parte de multzumirile noastre. Eu mai mult ma invirt asa, ca un soi de taune prin jurul sau si incerc sa-l mai intzep un pic pe ici si pe colo … 😛
Si curaj : poftitzi in arena va rog, macar cu intrebari. Bine ? 🙂
bibliophyle,
salut!
🙂
„Homo Religiosus” Eliadian, este omul (credincios) care o asteapta si o anticipeaza, gata sa acepte hierofania ca parte din existenta lui in lumea profana” Asta ar fi ceeace cred, se petrece si la mine.
…Cu sau fara aportul lui Eliade… 🙂
„Credinta este o acceptare nu a dogmelor ci a continutului autentic moral si etic. Credinta este poteca spre sufletul tau si de acolo spre eternitate
Simplu si adevarat! De ce oamenii complica totul?
bibliophyle, astept postarea cu „axis-mundi” 🙂
nora, salut
atunci te incadrezi in arhitipul „Homo Religiosus” 🙂
@nora, vine si axis mundi – totul este deja pe foc 😆
„Credinta este poteca spre sufletul tau si de acolo spre eternitate. „…retin de la Teofil acesta simpla dar frumoasa si limpede spusa. Credinta e o poteca, „omul religios” paseste pe ea poate din instinct, poate dinspre cele asimilate. Ar fi interesant de vazut cat instinct, cat „tremendum” si cata deschidere spirituala sunt amalgamate in subconstientul unui om religios. Probabil cate putin din toate. Ma lasa intotdeauna nepregatita acele persoane care spun cu gura mare ca toate astea „sunt prostii”. Omul religios stie sa asculte cum urca seva prin trunchiurile copacilor, se lasa patruns de Misterul Creatiei, intreaba Semnele…
E placut dialogul domniilor voastre. E pacat ca stam cu totii asa de prost cu timpul…
@elena
salut si buna seara cum au fost „festivitatile majoratului” 😉
elena,
😆
Multumesc mult! Impresia de la majorat, aici>
http://elenaagachi.wordpress.com/2009/03/29/18/
Veti gasi foto frumoase de la tzara lui Dumitru, luate de noi, duminica, aici>
http://dumitruagachi.wordpress.com/2009/03/31/focul-iadului-focul-viu-310309/
Commentul meu la Eliade, aici>http://elenaagachi.wordpress.com/2009/03/30/fantasticul-lui-mircea-eliade/
Explicatia parolei, aici>http://elenaagachi.wordpress.com/2009/03/30/fantasticul-lui-mircea-eliade-ii/
Parola o trimit celor interesati pe mail> agachiel@yahoo.com
Cu drag!