jump to navigation

Wittgenstein Magnus Opus: Tratat Logic-Filozofic 13/03/2009

Posted by Theophyle in 1, Carte Contemporana (sec. 20-21).
Tags: , , , ,
trackback

Va propun o lectura premergatoare pe Theo-Phyl pentru niste date biografice esentiale.  Ludwig Wittgenstein (1889-1951) a fost un filozof austriac, autorul unor contribuţii fundamentale în dezvoltarea filosofiei limbajului si a logicii moderne.

Filosofia Limbajului este o disciplina filozofica care se ocupa cu sensul cuvintelor , cu felul in care este folosita comunicare linguistica, cu functiile cognitive ale limbi si relatiile care se produc intre comunicarea orala si realitatea inconjuratoare.

Wittgenstein face distincţia cea mai importantă filozofiei sale printr-o propozitie de baza care imparte functionalitatea limbi in doua parti distincte: ceea ce poate fi spus (şi poate fi spus simplu) şi ceea ce poate fi doar arătat (etica, religia, arta).  De exemplu într–un discurs despre Dumnezeu, se menţionează însuşirile pe care nu le are. Ele nu pot fi descrise, nu pot fi indicate ostentativ, folosind expresii ca: acesta, aceasta, acela. Nu se poate spune nimic despre ele, însă ele pot fi arătate.

Magistrala carte Tractatus Logico-Philosophicus este publicata in 1921, culegerea de prelegeri şi notiţe, în care mai târziu se distanţează de unele poziţii iniţial susţinute în Tractatus, a fost publicată postum si vine ca o completare si/sau o ertata a publicatiei anterioare. Convins că tezele din Tractatus ar fi rezolvat definitiv „toate” problemele filosofiei, abandonează activitatea filozofica şi incepe sa lucreaze ca învăţător de şcoală elementară, grădinar la o mănăstire şi arhitect amator, trebuie de amintit ca era in acest timp unul din cei mai bogati oameni din Europa. Dupa primul razboi mondial se întoarce la filosofie şi dezvoltă o nouă metodă de investigaţie şi o nouă concepţie asupra limbajului, care vor fi publicate postum în volumul Philosophische Untersuchungen („Cercetări filosofice”, 1953).

w-1

Tractatus logico-philosophicus are vreo 120 de pagini (in versiunea  Engleza pe care eu am citit-o) si este unanim recunoscuta drept una dintre marile opere ale secolului al XX-lea. Cartea are o structură riguroasă, toate propoziţiile fiind numerotate. Există propoziţii mai importante care sunt notate cu mai puţine cifre, dar şi propoziţii mai puţin importante care sunt notate. Deşi Wittgenstein spune explicit că importanţa propoziţiei este indirect proporţională cu numărul cifrelor ei, această regulă este uneori încălcată.

Există şapte propoziţii de bază care structurează lucrarea şi exprimă o parte a cuprinsului propoziţiilor subordonate. Structura Tractatus–ului seamănă cu sistemele tradiţionale. Prima parte este o ontologie şi cuprinde propoziile 1–2.063, a doua parte este o gnoseologie (2.1–2.174), a treia parte este o teorie a modelării (2.18–3.05), a patra parte este logica(3.1–6.13),a cincea parte este epistemologia (6.2–6.3751),iar ultima parte este despre etică, estetică şi misticism (6.4–7). Cea mai lungă parte este dedicată logicii, iar tema centrală este interpretarea propoziţiei. Cartea urmăreşte trasarea unei limite a limbajului (de inspiraţie kantiană), avand menirea de a plasa celelalte părţi ale filosofiei în sfera inefabilului. Semnul propoziţional este identificat cu gândirea. El constă din cuvinte, deci este un fapt (3.14). Propoziţia nu este luată aici cu sensul ei gramatical. Ea este un semn propoziţional care se află în relaţie proiectivă cu lumea. Wittgenstein susţine că gândirea se reduce la propoziţie, deoarece numai aceasta are sens şi numai în contextul ei poate numele să aibă o semnificaţie (3.3). Gândirea conţine numai posibilitatea unei stări de lucruri. Ceea ce poate fi gândit este şi posibil (3.02). Pentru Wittgenstein există două tipuri de spaţiu logic, unul bivalent (spaţiul da–nu) şi unul polivalent. Se pune semnul identităţii între gândire, imagine, imagine logică şi propoziţie. Ele sunt modele ale realităţii (relaţie izomorfă între două fapte, unul logic şi unul real, în care fiecărei părţi componente a unuia să–i corespundă o parte componentă a celuilalt). Imaginea îşi are obiectul ei din exterior şi de aceea îl reprezintă adevărat sau fals, dar, pentru a–l reprezenta, imaginea trebuie să aibă în comun cu realitatea forma logică (adică forma realităţii). Deci forma de reprezentare rezidă în identitatea formei logice cu forma realităţii. Astfel, forma logică este comună limbajului şi lumii.

wittgenstein_all-books

Intrebarea centrală a cărţii este aceasta: cum poate fi descrisă lumea prin limbaj? Este o problemă a tradiţiei analitice. S–au format în acest sens două curente: fundaţionalism şi coerentism. Primul curent prezintă sistemul propoziţiilor noastre despre lume sub o formă piramidală, care are la bază anumite propoziţii cu un statut privilegiat. Ele descriu direct senzaţiile noastre, astfel acest curent încearcă să evite infinitul, când fiecare propoziţie se construeste dint-o alta propozitie. Iar curentul coerentist are forma unui cerc şi se accenteaza pe rationalul sistemului de propoziţii.

Domnilor si Doamnelor nu am nici o tragere de inima sa termin aceasta descriere, singurul lucru care ma obliga este dorinta mea de a va produce suficienta curiozitate de a lectura aceasta carte.

Pentru cine a citit postarile mele “Magdaliene”, va vedea dupa lecturarea acestei carti ca rabi Sasson, Farid si Druzul din Gadara impreuna  cu Ludwig Wittgenstein sunt modelele unei singure ipostaze, Mirificul Uman la care toti trebuie sa tindem, si din nefericire numai putini ajungem.

Cartea descrisa: Tractatus logico-philosophicus, traducere de Mircea Dumitru şi Mircea Flonta, Humanitas, Bucureşti, 2001

Bibliografie in limba Romana:

  • Janik, Allan, Toulmin, Stephen, Viena lui Wittgenstein, traducere de Mircea Flonta, Humanitas, Bucureşti, 1998
  • Flonta, Mircea, Gânditorul singuratic. Critica şi practica filozofiei la Lugwig Wittgenstein, Humanitas, Bucureşti, 2008

Alte carti traduse sau originale in limba Romana

  • Însemnări postume 1914-1951, traducere de Mircea Flonta şi Adrian-Paul Iliescu, Humanitas, Bucureşti, 1995, reeditare 2005
  • Caietul albastru, traducere de Mircea Flonta, în colaborare cu Mircea Dumitru, Humanitas, Bucureşti, 1993, reeditare 2005
  • Cercetări filozofice, traducere de Mircea Dumitru şi Mircea Flonta, în colaborare cu Adrian-Paul-Iliescu, Humanitas, Bucureşti, 2004
  • Lecţii şi convorbiri despre estetică, psihanaliză şi credinţă religioasă, traducere de Mircea Flonta şi Adrian-Paul-Iliescu, Humanitas, Bucureşti, 1993, reeditare 2005.

–––––––––––––––––––––––––––––––

Read not to contradict and confute; nor to believe and take for granted; nor to find talk and discourse; but to weigh and consider. Some books are to be tasted, others to be swallowed, and some few to be chewed and digested: that is, some books are to be read only in parts, others to be read, but not curiously, and some few to be read wholly, and with diligence and attention

Francis Bacon

–––––––––––––––––––––––––––––––-

Anunțuri

Comentarii

1. strongvaleriana - 13/03/2009

he, he, cautam de mult un blog d-asta,
acasa mi s-a spart oglinda ! 😀

2. noradamian - 13/03/2009

Salut!

Viu de dincolo, de la Thophyl!
🙂

3. noradamian - 13/03/2009

Eu am traducerea lui Alexandru Surdu (1991)

4. bibliophyle - 13/03/2009

@nora,
Salut acum am intrat si eu, nu stiu cu sunt traducerile, pentru ca am citit in Engleza, am sa incerc ultima traducere. Am sa incerc putin mai tarziu sa pun niste puncte pe I 🙂

5. tibi - 13/03/2009

servus

ALL

@Teofil

Am citit cele doua postari si cred ca am sa caut si am sa si citesc cite ceva de L W. Mai stii, poate ca o sa si pricep cit de cit ceva, ceva 🙂 .

Revin mai pe seara, ca acum am o leaca de treaba cu domnul Uzo, cu doamna Feta si cu domnul Batog 😀 .

6. bibliophyle - 13/03/2009

@tibi
Sevus, „pricepi tu pricepi ” 😆

7. bibliophyle - 13/03/2009

@tibi, pofta mare 🙂

8. tibi - 13/03/2009

Bon

Deci daca pricep eu cite ceva, Wittgenstein propune o modalitate de a armoniza sensul comunicarii si intzelegerii discursului filozofic, respectiv o ‘semantica a propozitziei’ ca element comunicatzional; cam ceea ce se spune in popor, „daca vrei sa ne intzelegem, trebuie sa ne definim termenii”.

Asta pe de o parte.

Pe de alta parte, a avut contributzii majore in dezvoltarea logicii moderne, asa dupa cum chiar tu afirmi.

9. bibliophyle - 13/03/2009

@tibi
exact formulat. Cea ce este interesant la el este si discursul lui religios si explicatiile logice in cazurile metafizice 🙂

10. bibliophyle - 13/03/2009

Tibi
Wittgenstein propune un discurs intermediar in cazurile metafizice in care discursul nostru descriptiv nu este relevant fata pentru intelegera divintati, el propune o schema, nu exacta, dar foarte apropiata de emanatiile cabalistice in care discursul nu este din „ceea ce poate fi spus” ci din „ceea ce poate fia aratat”

11. tibi - 13/03/2009

Teofil

credeam ca amn scris o fraza pompoasa si fara de sens 🙂 .

Da’ daca zici tu ca am formulat exact, inseamna ca ma duc sa cumpar cartea 🙂 .

Dintre titlurile postate si ilustrate sint tentat de primele doua si de cel din mijloc de pe rindul doi.

Sa vedem si ce voi gasi.

12. bibliophyle - 13/03/2009

@tibi
in primul rand cartea. si imediat dupa ea „Lecţii şi convorbiri despre estetică, psihanaliză şi credinţă religioasă”. Ai sa constati legatura intre discursul lui Idel si cartea lui Wittgenstein. Din carte incepe cu propozitiile 6.4-7, ca sa-ti „explici mai bine ” cea ce ai citit la Idel 🙂

13. tibi - 13/03/2009

ok

dar

am o mica nedumerire :

„Wittgenstein face distincţia cea mai importantă filozofiei sale printr-o propozitie de baza care imparte functionalitatea limbi in doua parti distincte: ceea ce poate fi spus (şi poate fi spus simplu) şi ceea ce poate fi doar arătat (etica, religia, arta).”

Aici este vorba de „limba” ca vector comunicatzional ( mi-e foame, vreau o carte etc) sau de limba ca „limbaj inteligibil” in schimbul de informatzie abstracta ( cuvintul ABSTRACT !!! de exemplu) .

Asta e ? Am intzeles ?

14. noradamian - 13/03/2009

salut bibliophyle, salut tibi,
🙂

15. bibliophyle - 13/03/2009

@nora,
salut 😆

16. tibi - 13/03/2009

servus

nora 🙂

17. bibliophyle - 13/03/2009

@tibi
da-mi voie sa-ti raspund „cabalistic” ai 10 sfirot care sunt reprezentarea unui univers metafizic intr-un univers fizic. cu fiecare din sfirot intri intr-un mod „conversational”, prin legaturile pe carele creezi cu ele 🙂

18. bibliophyle - 13/03/2009

exemplu, legatura dintre „hohma” si „bina” este „daat”, adica tu creezi un vocabular specific manifestatiei 🙂

Hochma = desteptaciune
bina= inteligenta

hohama + bina = daat care este stiinta (cunostinta)

19. tibi - 13/03/2009

bon si acum nedumerirea : din cite stiu, activitatea mentala este ceva mai complexa decit posibilitatzile uzuale de comunicare; pina la urma, fiecare „limba ” si-a dezvoltat vectori de comunicare specifici fiecarei culturi, fiecarei traditzii. De aici si dificultatea traducerilor.

De multe ori se intimpla sa (ne) punem intrbarea (retorica) : cum sa spun asta ??? Si NU ma refer la un lapsus sau la o carentza de limbaj.
Pur si simplu, uneori ‘gindul’ este mai precis decit posibilitatea de redare a sa prin limbaj.

20. tibi - 13/03/2009

@Teofil raspunsurile de la orele 20,04 si 20,07 ma satisfac; cred insa, ca intrebarea/nedumerirea mea de la ora 20,08 ramine.

21. bibliophyle - 13/03/2009

@tibi
aici sunt 2 feluri de raspunsuri. primul nu exista cu adevarat, pentru ca este inexprimabil, sau doi nu este imexprimabil pentru ca este de al doilea fel, adica de felul „ceea ce poate fia aratat” 🙂

22. tibi - 13/03/2009

@nora

sper ca de data asta
NU mai stai la tras cu ochii si cu urechile 😆

Sper ca intri in hora ! Da ??? 🙄

23. tibi - 13/03/2009

@Teofil

deci in acest mod apar pe lume noii termeni, pe care o ‘cultura’ ii produce si celelalte culturi ii importa sub forma de neologisme; corect ?

24. bibliophyle - 13/03/2009

@tibi, cand ne-am sfatuit ieri daca sa postez sau nu Wittgenstein, nici macar nu am visat sa am 250 de „vizitatori” la aceasta postare pana la ora cand am inceput noi sa vorbim 🙂

25. tibi - 13/03/2009

@Teofil

pai in cazul acesta, TU ca gazda ai ceva de facut : o invitatzie la discutzii 🙂 !!!

26. bibliophyle - 13/03/2009

tibi, corect. cred ca mai bine ar fi sa zicem „o cultura explica prin creera unor termeni” pentru ca problema nu a fost inventata, a fost descoperita si explicat intr-un fel sau altul 🙂

27. tibi - 13/03/2009

Pina una alta,

@ALL

cine ma poate lamuri care este sensul exact al cuvintului DROMOLOGIE ?

(sper ca l-am ortografiat corect).

28. bibliophyle - 13/03/2009

tibi, nu stiu de ce oameni se simt jenati sa discute, habar nu am dece, chiar nu intzeleg 😦

29. bibliophyle - 13/03/2009

@tibi este vorba de probleme legate de „CALATORIE”, se ocupa cred de dromofobie sau dromomanie, cred 🙂

30. tibi - 13/03/2009

Teofil

si totusi : „ceea ce mintea poate gindi, se poate realiza” . (nu ma refer la fantasme). DAR. In cazul noilor descoperiri de ordin tehnic de exemplu, mintea NU are un concept limpede de la inceput. Are mai mult un soi de INTUITZIE, care uneori se MATERIALIZEAZA, alteori NU.

Ce nume poate capata in limbaj aceasta cautare ???

31. bibliophyle - 13/03/2009

@tibi,
intuitia este de ordin metafizic. cand se materializeaza devine fizica si se poate exprima. am o intuitie ca am sa castig la loto, pot sa vorbesc de castig, este fizic, nu pot sa vorbesc de inutitie este metafizic, nici macar nu pot sa descriu sentimentul. Unde este intuitia, in cap in burta la creier, unde se petrece manifestarea intuitiei 🙂

32. tibi - 13/03/2009

bun

si cind nu se materializeaza ? se poate cataloga ca ‘metafizica’ fantasmagorica ?

33. bibliophyle - 13/03/2009

@tibi,
cand nu se materializeaza se numeste „clipot” 🙂

34. noradamian - 13/03/2009

ascult, ascult 🙂

35. noradamian - 13/03/2009

bibliophyle,

ce ai vrut sa spui cu „dublu plot” ?

36. bibliophyle - 13/03/2009

nora, te plictisim probabil 🙂

37. tibi - 13/03/2009

@Teofil

Cu DROMOLOGIA inca nu am capatat raspuns.

Si acum ma bagi in ceatza suplimentar : „clipot” ??? 😆 asta ce o mai fi ???

38. bibliophyle - 13/03/2009

@nora, tibi stie ce sunt clipot. pentru tine clipot=impuritate, adica iluminare de la divinitate (se numeste limina fara de sfarsit) nu patrunde impuritatile si stunci premonitia este falsa.

exemplu ai foarte mari datori financiare, joci la loterie si ai premonitie ca vei castiga, nu castigi pentru ca premonitia a fost „wishful thinking”

39. noradamian - 13/03/2009

Fundamentul actului de modelare, spune Wittgenstein exista si in ce se „arata” fără sa se vada! Cred ca aici logicianul l-a descoperit pe Dumnezeu. Si asta, poate are o legatura si cu ceea ce numim intuitie… 🙂

40. noradamian - 13/03/2009

nu, nu cred in asemenea premonitii.

41. bibliophyle - 13/03/2009

@tibi, idel explica chestia cu clipot. raspuns pentru DROMOLOGIE la 20:22 😆

42. noradamian - 13/03/2009

Cand spun „intuitie” ma gandesc la altceva!

43. bibliophyle - 13/03/2009

@nora, trebuie sa crezi, trebuie exersat 😆

44. tibi - 13/03/2009

Teofil

„Intrebarea centrală a cărţii este aceasta: cum poate fi descrisă lumea prin limbaj? Este o problemă a tradiţiei analitice. S–au format în acest sens două curente: fundaţionalism şi coerentism. Primul curent prezintă sistemul propoziţiilor noastre despre lume sub o formă piramidală, care are la bază anumite propoziţii cu un statut privilegiat. Ele descriu direct senzaţiile noastre, astfel acest curent încearcă să evite infinitul, când fiecare propoziţie se construeste dint-o alta propozitie. Iar curentul coerentist are forma unui cerc şi se accenteaza pe rationalul sistemului de propoziţii.”

He he heeee. Pai vrei sa scapi ? Chestia asta trebuie macar un pic aprofundata . 🙂

45. bibliophyle - 13/03/2009

#tibi, cea ce facem noi acum ne exprimam in cerc 😆

46. bibliophyle - 13/03/2009

in situatia in care ne gasim tu, nora si cu mine ne exprimam „coerentist”, toate propozitiile noastre nu sunt piramidale ele sunt legate prin coherenta pe care noi o aplicam. cand tu intrebi de DROMOLOGIA, tu iesi din cerc, adica deschizi de fapt alta coherenta 🙂

47. tibi - 13/03/2009

@Teofil

deci eu cind intreb despre DROMOLOGIE, de fapt creez o spirala piramidala, de genul oricarui arc, arc care in acest caz, este unul lingvistic.

48. noradamian - 13/03/2009

…ca sa ma-ntorc:

In tratat W afirma ca metoda corecta a filozofiei e a spune doar ce se poate spune, adica sa renunte la tot ceea ce se arata dar nu se poate spune. Probabil de aceea W a folosit logica matematica in cercetarea limbajului.

49. noradamian - 13/03/2009

…ati plecat? 🙂

50. bibliophyle - 13/03/2009

@tibi, cand tu intrebi de DROMOLOGIE, arunci o alta idee care creaza un alt cerc, care va ajunge sa nu la o coherenta. Deobicei oameni „obisnuiti” se exprima fundational. Napoleon care putea sa faca „6 lucruri de odata” esra circular sau coherential, cred ca este banc, chestia cu Napoleon 😆

51. tibi - 13/03/2009

@nora

cine sa plece ???

52. noradamian - 13/03/2009

te vad, bibliophyle, mai si-nteleg cate ceva din discutia voastra. 🙂

53. bibliophyle - 13/03/2009

@nora, in universul fizic noi procedam exact cum a definit W. in cel metafizic noi incercam sa imaginam si sa definim pentru noi insine „ceea ce se arata”.

54. tibi - 13/03/2009

Teofil

un sistem fundatzional incearca sa evite infinitul, dar NU are cum sa reuseasca dupa parerea mea, pentru ca numai daca pui limitari in dimensionarea oricarei probleme, ai sansa de autolimitare atit a intrebarii cit si a raspunsului cautat.

Iar fara coerentza nu faci decit sa cazi in indefinibil.

Asta cred eu. Unde gresesc ?

55. noradamian - 13/03/2009

tibi,

pana la urma, chiar W a spus ca metoda de interpretare a propozitiei ca forma logico-matematica,relational-functionala, nu duce la consecinte filozofice acceptabile!?

56. tibi - 13/03/2009

@nora

din pacate eu inca nu am apucat sa il citesc pe W. Nimeni nu-i perfect 🙂 .

Toata speculatzia mea se bazeaza pe postarea lui Teofil.

57. bibliophyle - 13/03/2009

@nora
referindu-ma la intrebarea despre „dublu-plot”. Creierul uman este „euristic” si nu „algoritmic”, un plot algoritmic functioneaza structurat de la inceput pana la sfarsit prine etape logice. Omul gandeste asociativ, adica el are nevoie (need) de o ramificare pe care el nu o asteapta (imaginative), aceasta ramificare se numeste double-plot, care poate fi di triple sau „n” plots. important este sa gasesti echilibrul 🙂

58. noradamian - 13/03/2009

„Chiar daca s-a raspuns la toate intrebarile stiintifice posibile, noi simtim ca problemele noastre de viata n-au fost inca deloc atinse. Atunci fireste, nu ne mai ramane nici o intrebare si chiar acesta este raspunsul”
Wittgenstein-Tracatatus logico-philosophicus”

59. noradamian - 13/03/2009

Am sa retin raspunsul tau, bibliophyle si am sa-ncerc sa vad daca, intuitiv, am gasit echilibrul. Macar cate odata! 🙂

60. bibliophyle - 13/03/2009

@tibi, nu poti sa ajungi la infinit intr-un sistem piramidal, la varful pitramide ai concluzia :lol:i

61. bibliophyle - 13/03/2009

@nora,
vezi in serialele Tv (debile) americane. Ei cunosc tehnica. Nu exista o singura poveste sunt cel putin 2 pe fiecare episod 🙂

62. tibi - 13/03/2009

Teofil

@tibi, nu poti sa ajungi la infinit intr-un sitem piramidal, la varful pitramide
ai concluzia i

Dar EXACT ASTA AM SPUS SI EU

„un sistem fundatzional incearca sa evite infinitul, dar NU are cum sa reuseasca dupa parerea mea, pentru ca numai daca pui limitari in dimensionarea oricarei probleme, ai sansa de autolimitare atit a intrebarii cit si a raspunsului cautat.”

63. bibliophyle - 13/03/2009

@nora, ai ajuns si cred cati-am atras atentia intr-o postare 🙂

64. bibliophyle - 13/03/2009

@tibi, corect si care este problema ?. Stiu ca intelegi repede 😆

65. noradamian - 13/03/2009

Tocmai ca nu ma uit la seriale! Sau foarte rar, ca să nu mint.
Sorry! 🙂

Ma gandeam, insa, la un mod de a construi naratiunea, lucru care la mine se petrece cumva natural!
De aceea vorbeam de rolul intuitiei. Incep sa scriu cate ceva si pe urma apar asocieri, imegini care parca-mi raspund. Nu totdeauna insa… 🙂

66. tibi - 13/03/2009

@nora

in filozofie si in teologie noi mergem pe un drum, CU DRUM CU TOT.

nu exista intrebari cu raspuns FARA REST in aceste domenii.

asa stiu eu.

67. noradamian - 13/03/2009

da, mi-aduc aminte! Poate ca daca as fi stiut de tehnicile astea nu ajungeam! De fapt mai interesant mi se pare sa le demontam! 🙂

68. bibliophyle - 13/03/2009

@nora ai un scris extrem de imaginativ si elegant, trebuie sa-ti dezvolti niste paralele in „intriga-plot” 🙂

69. bibliophyle - 13/03/2009

nora, tu esti o scriitoare, tu vrei sa fi citita. Asta este singurul drum. Din fericire eu scriu mai mult academic, asa ca la mine lucrurile sunt simple.

70. noradamian - 13/03/2009

tibi,
da, cred ca altfel nici nu se poate.

Eu nu stiu mult depre curentele filozofice, am urmarit putin, am aprofundat doar cand mi-a placut . La Wittgenstein am incercat, am retinut cate ceva, mi s-aparut cu totul aparte fata de altii.
L-am citit cu interes deosebit si pe Martin Buber.

71. noradamian - 13/03/2009

bibliophyle,

nu mi-ar strica putina instructie…Desi, am observat, cu cat esti mai convins de autenticitatea a ceea ce scrii, cu atat iese mai bine. Dar si aci sunt exceptii… 🙂

Oricum m-ai facut curioasa 🙂

72. bibliophyle - 13/03/2009

Nora, asa ca test case. Am sa-ti trimit un draft de al meu la o beletristica (scrisa de mine) pe care acum o traduc pe post de exercitiu in Romana vreo 23-30 de pagini, bine? 😆

73. noradamian - 13/03/2009

bibliophyle,

mi s-a parut ca imbini foarte original si atragator academismul cu povestirea 🙂

74. tibi - 13/03/2009

@nora

SI la BUBER trebuie sa ajung cindva. 🙂

Cind Moshe Idel a intrat in dialog cu un isihast la Manastirea Neamt si la intrebat de B. a obtzinut o privire stupefiata si atita tot. 🙂

75. noradamian - 13/03/2009

ok. bibliophyle, multumesc! 🙂

76. noradamian - 13/03/2009

tibi,

oare de ce ?

77. bibliophyle - 13/03/2009

@nora, omul scrie numai despre ce stie sau isi imagineaza credibil 😆

78. tibi - 13/03/2009

@nora

lasa modestia in seama altora … ESTI o scriitoare cu aplomb, imaginatzie, verb, vînă si cu putere descripiva admirabila. 🙂

79. noradamian - 13/03/2009

wittgenstein a devenit crestin, buber a ramas la iudaism.
Fiecare in felul lui e magnific.

80. noradamian - 13/03/2009

In general pana acuma mi-a reusit cand imaginatia s-a supus realitatii din mintea mea.

81. noradamian - 13/03/2009

ma faceti sa rosesc… 🙂

82. bibliophyle - 13/03/2009

@nora,
wittgenstein, s-a nascut crestin ditr-o mama catolica, el nu a fost niciodata altceva decat crestin 🙂

83. noradamian - 13/03/2009

Cred ca la toti filozofii, insa, la un moment dat teoria respectiva se infunda.
Asta nu-nseamna ca nu are fiecare importanta specifica in evolutia gandirii umane.

84. tibi - 13/03/2009

@nora

De ce sa rosesti ?

„Cerul se vede tot mai greu prin zidul întunecat al norilor. Văzduhul ceţos,suprasaturat de noxe seamănă cu cel din diaporamele cu păduri de ferigi si dinozauri.”

Ai perfecta dreptate !

Ne-am secularizat! si prin ‘dezvrajirea’ lumii careia ii apartzinem- prezentul nostru precar- semanam din ce in ce mai mult cu inceputurile vietzii noastre de hominizi; am devenit proprii nostri ‘dinozauri’ disparutzi, pe care ii resuscitam inconstientzi !

85. noradamian - 13/03/2009

A, mi-amintesc, bibliophyle, chiar de la tine.
Doar radacinile sunt si iudaice.
A fost un singuratic, un modest,
in ciuda intereselor si abilitatilor lui interdisciplinare care l-au condus la originalul si celebrul sau tratat… 🙂

86. noradamian - 13/03/2009

da, tibi,

o lume „dezvrajita” cum spui, e un jurassic park cu hominizi inteligenti
…La ce bun?

87. bibliophyle - 13/03/2009

@nora, eu construiesc toate postarile mele nu numai in jurul preferintelor mele (este normal, blogul meu) ci fac si legaturi intre personaje, exact cum am scris la sfarsitul postari. Farid, Saason ,Druzul fara nume si W. sunt ipostazele diferite ale Mirificul Uman

88. noradamian - 13/03/2009

si ti-a reusit de minune cum ai legat de aventura cercetarii aceste personaje speciale. 🙂

89. tibi - 13/03/2009

@nora

La ce bun ?

prezentul este doar o etapa.
Asta vor stabili cei de dupa noi.
Dar daca noi ‘inchinam steagul’ cu totzii, viitorimea chiar nu mai are nici-o perspectiva. Cioranizam ? Hotarit NU !

Parintele Andre Scrima spunea cindva, ca cei cu porniri religioase, fie ei crestini sau nu, inca se mai pot retrage in grote, de unde sa astepte, ca Dumnezeu sa revina intre noi. Eu chiar cred asta.

90. bibliophyle - 13/03/2009

😆

91. tibi - 13/03/2009

@Teofil

nu ride, pentru ca #nora are dreptate ! 🙂

92. noradamian - 13/03/2009

Tibi,
nu cioran, nu! Il citesti, iti place, dar e ca puful de papadie! cu ce ramai?

93. noradamian - 13/03/2009

Bineinteles ca si eu cred ca totul va fi dezlegat de cel care ne-a creat.

94. tibi - 13/03/2009

@nora

am citit trei cartzi de ale lui Cioran si am ramas numai cu imaginea mortzii sale, moarte pe care a tot invocat-o de la Dumnezeu.
Cred ca stii cum a murit. A murit cum a meritat sa moara.

Dar indignarea mea cea mai mare, este modul in care a murit consoarta sa. Daca Stii bine, daca nu, tac.

95. noradamian - 13/03/2009

Nu stiu tibi…Stiu doar ca e o uriasa diferenta intre inteligenta, stilul sau sclipitor si substanta spirituala a scrierilor sale. Nu cred ca o asemenea formula poate face un om fericit, chiar daca e mare scriitor.

96. bibliophyle - 13/03/2009

@nora, tibi
Niciodata talentul nu poate un fi o buna „acoperire” a unui suflet mort 😦

97. noradamian - 13/03/2009

exact! Asta poate fi o mare ratacire, chiar daca ai talent cu carul, cum se spune!

98. bibliophyle - 13/03/2009

pentru un cititor exersat este foarte usor sa simta cat dintr-o carte este suflet si cat tehnica 🙂

99. tibi - 13/03/2009

Cu riscul de a comite o impolitetze grava, la adresa unui om care a murit, om care se bucura de apreciere in multe cercuri filozofico-literare, am sa relatez o anecdota REALA .

In urma unei intilniri pe care Cioran a avut-o cu Noica, acesta din urma l-a intrebat :

„-Ba. tu chiar vrei sa te sinucizi ???
-Fii domne serios ! Eu IUBESC VIATZA !”

100. bibliophyle - 13/03/2009

@tibi,
sinuciderea la Cioran s-a produs, extrem de timpuriu. Cand devi agnostic dintr-un misticism extrem, realizezi caderea. Si atunci mori sufleteste. 😦

101. tibi - 13/03/2009

@Teofil

Asa este : un cititor adevarat discerne substantza mesajului transmis de catre un autor, versus convingerile sale.

Unde este numai tehnica narativa nedublata de convingeri, falsitatea iese la iveala.

Cititorul exersat este un TURNESOL. Greu de pacalit.

102. bibliophyle - 13/03/2009

@tibi,
in lumea universitara engleza (Ox-Camb) exista (nu stiu daca mai exista astazi) un job academic care se nume „Reader”, paralel la ce ce numim noi lector, dar cu adevarate atributii de „cititor”, el citea si explica studentilor. Astia aveu o eruditie fenomenala 😆

103. noradamian - 13/03/2009

bibliophyle,
am impresia ca ai fi potrivit atat ca writer(scriitor, nu scrib) cat si in rol de reader(cititor care poveteste)

104. bibliophyle - 13/03/2009

@nora,
aici eu sunt numai Reader, adica povestitorul care in fiecare zi povesteste 2 povesti. Ambele despre alte povesti, care sunt povestile tuturor si se petrec in etape diferite ale vieti lor 🙂

105. tibi - 13/03/2009

nora

Nu neg substantza sclipitoare a scrierilor lui Cioran, nu neg nici macar inteligentza scrierilor sale. Nici talentul. Neg insa hotarit SPIRITUALITATEA din scrierile sale, asa cum intzeleg EU „spiritualitatea”.

Scrierile sale, dupa parerea mea, sint necesare numai din punct de vedere FORMATIV. Ai ce invatza de la el, numai in masura in care reusesti sa te indepartezi de ‘propovaduirile’ sale.

NIMIC DE ADMIRAT in opera sa. Nici macar asa-zisa LUCIDITATE.
Nici macar aforismele sale nu sint autentice. Sint strabatute de un subiectivism demolator.

Parerea mea. Strict, parerea mea.

106. tibi - 13/03/2009

@Teofil

Nu cred ca institutzia domnului Reader mai este in vigoare.

Dupa cite timpenii se vehiculeaza acum in mediile universitare, ESTE EXCLUS ! 😆

107. bibliophyle - 13/03/2009

@tibi, nu ar fi de mirare 🙂

108. tibi - 13/03/2009

@Teofil

despre H. & Lii & Ple discutam cu alta ocazie. Bine ? 🙂

109. bibliophyle - 13/03/2009

@All, o catelusha revendica drepturile la o plimbare cu „taticu” ei, asa ca ne auzim peste jumatate de ora 🙂

110. bibliophyle - 13/03/2009

@tibi, OK 🙂

111. noradamian - 13/03/2009

bibliophyle,

comentariul tau era la „spam”! Intr-adevar, mogulii de atuci cu cei de acum… :)La fel ca si cu baronii! (oprisan, baron! 🙂
Am apucat sa-l citesc, era foarte interesant, i-am dat drumul si…a disparut de tot 😦

112. noradamian - 13/03/2009

tibi,

nu substanta e sclipitoare, ci stilul, forma! Asta ziceam si eu….Ca arta de a jongla artistic cu cuvintele, chiar daca e fascinanta in felul ei, lipsita de substanta spiritului, nu-ti comunica nimic.

113. tibi - 13/03/2009

@nora

Pina la urma Cioran a fost toata viatza sa,un DEZRADACINAT.

Nu insist.

Stii tu cum se spune : nimeni nu poate sa citeasca TOT ce ar dori.
Eu am citi de si despre , destul.

Acum o sa-l caut pe Wittgenstein, ca altfel dom prof Teofilu ma lasa cu ochii in soarele corigentzei si mai stii ? ma usuc ! 😆

114. bibliophyle - 13/03/2009

@tibi,
dragi mei am pus la postarea un P.S dein Baco, acol scrie exact cum se citesc cartile, daca vreti traduc, desi o sa fie fara farmec 🙂

115. tibi - 13/03/2009

Teofil

am citit aforismul lui Bacon si cred ca am intzeles cam ce spunea dumnealui, despre cite feluri de cartzi sint, cum trebuie ele citite, si mai ales de catre cine. 🙂

Adaog un scurt coment al domnului Plesu :

„exista cartzi care pot sa sminteasca ” ! 😆 :mrgreen:
Cred ca se referea la mine. 🙂

116. bibliophyle - 13/03/2009

@tibi, nu inteleg de ce ? adica cu sminteala 🙂

117. noradamian - 13/03/2009

tibi,
„Evreii un popor de solitari”e ultima carte a lui Cioran pe care am citit-o, cu totul altfel decat „disperarile” sale ( Editura Tesu Solomovici). E interesanta si documentata, scrisa bine. Cum o parte a vietii lui, se stie, a fost antisemit, eseul e un fel de marturisire tarzie, poate chiar de iubire fata de ei.
Cioran, insa, e un ghem de contradictii. E greu sa stii ce gandea de fapt.

118. tibi - 13/03/2009

si te rog #Teofil, da-mi voie sa pun o muzicica „la tema”

Gustav Mahler Symphony no.2 „Resurrection” movement 5 part 4

🙂

119. noradamian - 13/03/2009

E bine de tinut minte ce spune domnul Bacon!( ce nume au si englezii, unii dintre ei! 🙂

120. bibliophyle - 13/03/2009

Tibi, go ahead 🙂

121. tibi - 13/03/2009

@nora

duminica trecuta am fost la o expo de carte organizata la fostul palat al postei, din Bucuresti. Cind am ajuns la standul domnului Tesu, ‘expozantul’ tocmai se scobea virtos in nas. 🙂

Am plecat de acolo URGENT. 😆

Cit despre Cioran, am mai spus : am si alte chestii de citit. Si nu cred in remuscarile tirzii. Remuscarile pe care le emitzi cind stii ca nu mai ai NIMIK DE PIERDUT. Poate gresesc. Dar, am mai spus : nimeni nu este perfect. 🙂

122. bibliophyle - 13/03/2009

@nora,
este singura metoda (pe care eu o cunosc) sa ajungi la maximum posibil 🙂

123. noradamian - 13/03/2009

tibi,
eu fiind departe de Bucuresti, nu am prolejul sa vad unele manifestari cu tot ce-nseamna ele!( inclusiv cu niste obiceiuri ca acelea descrise de tine :))
Nu mi-l face mai simpatic cartea asta pe Cioran, doar am adaugat ceva la „palmaresul” lui.

124. noradamian - 13/03/2009

Ce se-ntampla in sufletul omului, insa, n-avem cum stii, tibi.

125. noradamian - 13/03/2009

Acuma ma duc la culcare, nu inainte de a asculta putina muzica 🙂
(Cititul il rezerv pe maine)

Noapte buna, va spun 😀

126. tibi - 13/03/2009

@nora

am si eu dreptul sa ma intreb, daca un AUTOR se intreaba ce este in sufletul meu. Chiar, crezi ca stie ??? 🙄

127. tibi - 13/03/2009

noapte buna

@nora 🙂

128. bibliophyle - 14/03/2009

@nora, noapte buna, vise placute – maine vorbim de alt mare filozof Francis Bacon 🙂

129. tibi - 14/03/2009

@Teofil

noapte buna. Mai vb. si astazi 😆 . Mai pe seara evident !

Cu sminteala dezvoltam altadata. Bine ??? 🙂 .

130. bibliophyle - 14/03/2009

@tibi, OK

131. bibliophyle - 14/03/2009

@Tibi – Noapte buna 😆


Sorry comments are closed for this entry

%d blogeri au apreciat asta: