jump to navigation

Omagial: Zohar, Patai si Doamnele lui Yahve (2) 05/03/2009

Posted by Theophyle in 1, Carte Contemporana (sec. 20-21).
Tags: , , , , , , ,
trackback

Ar fi bine sa cititi cateva cuvinte pe Theo-Phyl, pentru un fel de prefata a lucrurile pe care vreau sa le expun aici. Inainte de a ne ocupa de  Şehina (Shehina) a doua Doamna pe care noi amartati de oameni o atribuim lui Yahve, cateva cuvinte despre sursa complementara pe care o vom discuta., este vorba de o carte pe nume Zohar (eb. splendoare, stralucire), daca ar fi sa o traduc in Romana as denumi-o Carte Luciului in nici un caz asa cum circula pe la noi “Cartea lui Zohar” (mare tampit traducatorul). “Cartea” este de fapt o colectie de 24 de scrieri diferite atribuite unui mare rabin contemporan Apostolilor lui Iisus (aprox 50-100 d. Hr).

Puteti citi si comenta articolul pe Politeia World

Anunțuri

Comentarii

1. tibi - 05/03/2009

servus
🙂

E clar ca voi cauta cartea lui Moshe. Si nu numai pe aceasta.

Si zi asa, de miine, trecem la „real” 😆

ps. La mine blogul celalalt TOT nu functzioneaza. 😦 . Imi blocheaza compu, iar cind inchid fereastra, imi da mesaj de eroare pe care sint solicitat sa il trimit la Microsoft.

2. bibliophyle - 05/03/2009

salut tibi,
nu stiu ca sa-ti spun, nu am auzit niste probleme la altii. Blogul celalalt are audienta aproape dubla decat asta. Nu pot sa-l trec pe cealata platforma. Am sa ma consult cu niste preteni specialisti 🙂

3. tibi - 05/03/2009

Teofil

problema ar putea fi de la mine; regret numai ca nu prea pot citi postarile. 😦

4. bibliophyle - 05/03/2009

tibi,
ti-am spus ca pregatesc o brosura cu toate postarile aranjate pe subiecte. Lucrez la grafica acum. in 2-3 zile i-ti trimit fisierul PDF. 😆

5. tibi - 05/03/2009

ok

m-am mai linistit 🙂 !

6. bibliophyle - 05/03/2009

🙂

7. bibliophyle - 05/03/2009

Auzi
maine postez despre Madame de Staël, ea esta „dragostea mea”. Am sa-ti trimit pe mail postarea premergatoare ca sa poti sa o citesti pe cea care se publica pe blogul asta, fara sa-ti lipseasca. Am sa-ti trimit pe mail toate postarile care nu poti sa le vezi 🙂

8. tibi - 05/03/2009

lasind gluma deoparte, imi voi face timp sa citesc TOT.

In alta ordine de idei, am o intrebare : cum trebuie interpretata sintagma „Gott ist tot” ???

-Dumnezeu este mort.
-Dumnezeu este absent.

9. tibi - 05/03/2009

Multzumesc anticipat pentru email-(uri). Ma rasfetzi 🙂 !

10. bibliophyle - 05/03/2009

Dumnezeu este mort.

11. bibliophyle - 05/03/2009

Friedrich Nietzsche ?

12. bibliophyle - 05/03/2009

Din nefericire, Nietzsche nu a fost inteles cum trebuia si citat prost si partial, scos total din context. Se intampla atunci ca si acum 😦

13. tibi - 05/03/2009

Da! Friedrich Nietzsche.

Dar eu am citit intr-o alta carte, o interpretare bine argumentata in sensul celei de a doua definitzii, –Dumnezeu e absent (deliberat ! subl. mea)– definitzie pe care eu sint extrem de tentat sa o adopt.

Dumnezeu mort ??? Nici vorba de asa ceva. 😦

14. bibliophyle - 05/03/2009

tibi, asta este textul in engleza:
„God is dead. God remains dead. And we have killed him” Nietzsche avea mare dreptate 😦

15. bibliophyle - 05/03/2009

Tibi,
majoritatea il interpreteaza ca tine :), eu vad critica lui existentialista. Noi suntem vinovati de deicid, din vointa noastra sa construim mereu alti idoli

16. tibi - 05/03/2009

Nu vreau sa intru in polemica. Pur si simplu, eu am intzeles ca in lb. germana, este valabila SI cea de a doua definitzie.

Poate ca noi l-am ucis pe Dumnezeu (nu totzi-desigur) in sufletele noastre, temporar, dar gratzia sa divina este NEMURITOARE. In pofida tuturor curentelor gnostice, dualiste, marxiste, postmoderniste, new age, etcetera, etcetera… Asta cred eu.

17. tibi - 05/03/2009

deci e clar : sintem de acord 😆 !!!

18. bibliophyle - 05/03/2009

nu are legatura cu germana. Nietzsche se referea la metafizica si nu la Dumnezeu, in sensul propriu al cuvantului.

19. tibi - 05/03/2009

@Teofil

Stii ceva ?

Intotdeauna l-am considerat pe Nietzsche cam suspect ! 😆

Ramine cum zicem noi :Dumnezeu este vesnic viu in sufletele celor care pot sa-l perceapa si mai ales sa-l iubeasca si sa-l intzeleaga !

20. tibi - 05/03/2009

Eh 😦

erata :

cum zicem noi : Dumnezeu este vesnic viu …

21. bibliophyle - 05/03/2009

Cum zice un profesor bun pe care l-am avut. „Sunt oameni care au talentul de a deveni victimele propriei constiinte inexistente” mare om a fost profesorul asta 🙂

22. tibi - 05/03/2009

waw !

Intr-adevar ! Superba definitzie ! 🙂

23. tibi - 05/03/2009

pauza

Sper sa vina (si) #maya 🙂

24. bibliophyle - 05/03/2009

OK, catel la plimbare 😆

25. gabilutza - 05/03/2009

Buna seara tuturor,
Imi permit sa postez, sper ca nu deranjez, impresionat de o remarca personala a dvs. din articolul de pe blogul Theofil intitulat „Divinul Feminin”. Acolo afirmati „acea divinitate feminina pe care intodeauna am simtit-o si am venerat-o”. M-am simtit cumva pe aceeasi lungime de unda, in cel mai personal sens al termenului, si am decis sa rup anonimatul.

Interesul meu nu este unul de eruditie. Recunosc ca nu am citit pe Raphael Patai, si voi face tot posibilul sa o am in mana cat mai repede. Acesta e mentionat de Moshe Idel (p. 307) in cartea aparuta si in Romania (daca nu ma insel, Idel e nascut la Tg. Neamt, si era bun prieten cu Culianu, dupa parerea mea e diferit ca „stil” de Scholem, mie personal imi place).

Dvs. ati accentuat aspectul perechii feminine a lui Dumnezeu. Prin maniera sa de a iubi Dumnezeu a „castigat” ceea ce e caracteristic naturii feminine, poate fi Tata si Mama si e logic atat timp cat e disociat de tiparele umane. Sa ne oprim insa asupra acestora.

O discutie interesanta, ar putea fi si conceptul „du parţufin”, evolutia sa si diferenta fata de teoria din Banchetul lui Platon, preluata in sec. XII de kabalistii Iudei si de mistica araba. ( de exemplu Saadia – Cartea credintelor si opiniilor – Yale – 1976, etc.).

Nu-mi mai amintesc exact, dar schema ce mi-o facusem si desenasem evidentia clar diferenta „doua feţe” si „faţa catre faţa”, lipsa necesitatii intoarcerii la androginitate, am putea zice ca situatia prezenta, faţa in faţa cu jumatatea ta e mai aproape de perfectiune decat situatia primara, originala. Discutia se poate largi daca separam pe Adam spiritual de Adam terestru. Adam o poate imbratisa pe Eva, bratele sunt prelungirile coastelor, din care s-a ivit Eva, e o altfel de regasire, mai bogata de sens. …

imi cer scuze, am scris repede … sperand sa mai fiti online. 🙂

PS: ma scuzati: nu stiu daca v-a scapat o intrebare a mea aici aici

26. bibliophyle - 05/03/2009

@gabilutza
Multumesc pentru atentionare. Am raspuns. 🙂 Idel a fost studentul lui G.Scholem. El intr-un anumit punct a devenit dizident. Lucru extrem de rar, in cercul specific. Idel a avut dreptate intr-un singur subiect central. Kabbala nu a fost influentata de Gnostici cum a sustinut GS, exact invers cum exact sustinea Idel. Idel a avut marele avantaj pe care nu la apucat GS, el a avut la dispozitie arhivele gasite la Nag Hammadi pe care CS, nu le-a avut. Conceptul de partufim este Lurianic si este putin diferit de interpretarile lui Saadia Gaon. Carte pe care o citati, este mai putin buna decat altele 🙂 In orice caz apreciez interesul si competenta 🙂

27. tibi - 05/03/2009

Teofil

Pleeeeeeeeeeeese spune-mi si mie intrebarea doamnei #gabilutza !

Si eventual raspunsul tau.

Ca iar am incercat sa accesez si iar compu meu s-a blocat. 😦

28. bibliophyle - 05/03/2009

@tibi

@gabilutza este un domn foarte politicos si cu mult bun simtz cu care corespondez prin e-mail. gabilutza are unele puncte de convergenta cu lucrurile care ne intereseaza si pe noi.

redau comentariul

„Am citit numerele 3,4 si 5. Impresia lasata e destul de „wikipedica”, dar am inteles demersul care adapteaza probabil structurii dvs. si formarii dvs. intelectuale. Trebuie sa recunoastem ca multe din constructiile frazei sunt „stranii” (ati explicat de la inceput faptul ca ati stat departe de limba romana cateva zeci de ani). Recunoasteam utilizatorul de Mac, supporterul american, exigenta pragmatica. E un jurnal placut, cei de acasa trebuie sa inteleaga ca LUMEA nu e de fapt atat de mare, de larga, putem fi mai atenti la ce se petrece in jurul nostru, caci totul se LEAGA.

Lasati o impresie in toate cele scrise de ONESTITATE si transparenta.

Sunt incantat de sincronicitatea aparitiei dvs. si a altora in spatiul public.

Mult succes.”

29. bibliophyle - 05/03/2009

@tibi,
Raspunsul meu a fost:

„Multumesc pentru comentariu. Da cateodata formulez bazandu-ma pe ultima limba pe care am folosit-o. Adica daca ciesc un text pe limba x si trebuie sa scriu ceva in Romana traduc frazele din limba X. Cat despre expresiile „Wikipedice” adevarat trebuie gasita formula mai buna, tot timpul ma gandesc la ea 🙂 vedem noi 😆

30. tibi - 05/03/2009

@Teofil

Multzumesc pentru raspuns, cer scuze domnului @gabilutza pentru faptul ca nu am stiut ca… 😦

31. bibliophyle - 05/03/2009

@gabilutza

am si eu o intrebare. Cum ati stiut ca ma folosesc si de un Mac, nu am scris asta nicaieri. este un fel de stereotip ? 🙂

32. gabilutza - 05/03/2009

@ all

Am revenit. Imi cer scuze.

Nu, Nu e nici un mister aici, am remarcat tipul de utilitar cu care ati creat ziarul. 🙂

Pe Teofil am mai pus un link, legat de manuscrisul Voynic, despre care aveti o „parere personala si speculativa (foarte speculativa)”, dificil de acceptat in mediul occidental. Printre linkuri veti gasi cateva manuscrise asemanatoare, printre care si recentul „Serafini” 🙂

33. gabilutza - 05/03/2009

@Teofil

Recunosc ca mi-e foarte greu sa ma obisnuiesc cu stilul dvs. pragmatic, ce nu lasa sa „transpire” prea multa experienta vie. V-ati intersectat cu atatea texte ale unor vremuri apuse, ati expus rar pareri personali cu justificari „slabe”. Inteleg intentia dvs. de a evita hranirea cititorilor cu informatie amestecata, neclara … e rar sa gasesti pe cineva cu capacitate veritabila de SINTEZA.

34. bibliophyle - 05/03/2009

@gabilutza
multumesc. deobicei ma interseaza manuscrise pe care le „pot citi”. Voynic nu este o prostie, asa cum cred o mare parte din colegi mei. Am mai mult decat speculatii la care lucrez din cand in cand. 🙂

multumesc pentru linkuri vor fi cercetate 🙂

35. bibliophyle - 05/03/2009

@gabilutza

personal sunt interesat de omenirea matura (ce din secolele 3i.HR – 3 d.Hr)
omenirea de astazi este prea „adolescenta” pentru mine, sau intr-un caz mai dificil sufera de Parkinson 😦

36. gabilutza - 05/03/2009

In acest caz, sunteti constient ca, deja, cei de acasa sunt adesea condusi pe taramul iluziei, unde nici macar nu mai e nevoie de falsificare sau minciuna, ne mintim si iluzionam singuri. Nu trebuie adaugata speculatie, dupa parerea mea.

Incerc sa depasesc rigiditatea lecturii dvs.

37. gabilutza - 05/03/2009

Apreciez cand reusiti cat de cat sa-i aduceti pe ceilalti la argumentele intelepte la care ati ajuns.

In alta ordine de idei, cred ca il voi adauga in lista mea de lecturi si pe Harold Bloom – Book J, langa Allan Bloom (personajul din Ravelstein), ambii nascuti in 1930. Prefer sa-mi confirm din cand in cand realitatea si destinul …

38. bibliophyle - 05/03/2009

Harold Bloom este un reper cultural de mare valoare. Sa va fie clar nu sunt de acord nici macar cu 50% din aprecierile lui, dar face sa le citesti. Incercati alta carte, mult mai buna. „Jesus and YHWE”, carte pe care personal nu am vrut sa o recenzez. 🙂

39. gabilutza - 05/03/2009

Se pare ca „Genius” a fost destul de … exagerata. Trebuie bine aleasa prima INTALNIRE cu un autor.

40. bibliophyle - 05/03/2009

nu stiu daca cunoasteti filozofia lui Leo Strauss, HB si majoritatea neo-consevativismului American este Straussian. Pentru o intelegere si mai buna a curentului si alui HB in special incercati ceva despre sau mai bune de Leo S.

41. gabilutza - 05/03/2009

M-am intalnit cu Strauss, nu s-a suprapus pe mintea mea, pe formatia mea, pe nevoile mele de la acea perioada a INTALNIRII. Orice intalnire trebuie sa se faca dintr-o AMPLASARE buna. Nu mi-am ales niciodata scolareste lecturile, au venit ele spre mine, cum v-am spus nu exista acea presiune „academica” in viata mea … 🙂

42. bibliophyle - 05/03/2009

Are o carte monumentala „Persecution and the Art of Writing” care pe mine personal ma influentat. Harold si Allan Bloom au fost intr-un fel ucenici lui. Pentru a intelege anti-reactia Obama, cred ca este bine de citit 🙂

43. gabilutza - 05/03/2009

Sunteti o persoana foarte stimulanta! (s-a notat!)

Va rog sa ma scuzati , probabil ca la dvs. e tarziu.

Va doresc noapte buna!

44. bibliophyle - 05/03/2009

@gabilutza
nici o problema. La mine nu este niciodata tarziu 😆 Multumesc si eu pentru prezenta.

45. gabilutza - 05/03/2009

De obicei nu sting lumina asa de devreme, chiar daca sunt obligat sa am o viata foarte activa. Daca tot am vorbit de Ravelstein, si cum cunoasteti bine mediul universitar american, trebuie sa recunosc ca m-am simtit afectat de atitudinea „prietenului” Samuel Bellow fata de Eliade. Cum a reactionat lumea de peste ocean?

46. bibliophyle - 05/03/2009

Fiecare greseste, si Bellow si Eliade. Eliade a avut o mare problema cu trecutul lui (toti avem, nu 🙂 ). Eliade a gresit grav cand nu a spus adevarul, care nu era deloc condamnabil in circumstantele timpului lui. Cea mai mare greseala a facut-o fata de bunul lui prieten G. Schalom, care era instare sa-l ierte chiar daca ar fi fost aghiotantul lui Hitler. GS a fost mintit de Eliade si asta a fost o mare gresala, si asta este adevarul din spatele cartii lui Bellow. Pe Bellow la deranjat enorm si cartea in care a facut-o pilaf pe iubita lui Indianca. Eliade a fost un mare savant si cred ca a fost o personalitate de exceptie, ca barbat cu cojones, nu stiu 😦

47. gabilutza - 06/03/2009

Daca tot ati amintit de Nag Hammadi, in mediul european a aparut la editia Galimard Pleiade, in 2007 Ecrits gnostiques . Parea mea personala – in ciuda seriozitatii, comentariile colectivului condus de Mahé sunt destul de limitate.

Aici ma „jucasem” cu termeni exotici, legati de divinul feminin.
aici 🙂

48. tibi - 06/03/2009

Sper ca nu va suparatzi ca am citit ce ati scris fara sa intervin.
Nici nu aveam de ce sa …

Constat ca este destul de dificil sa armonizezi o discutzie, daca fiecare se refera la lecturile sale proprii.
Aici subscriu la ceea ce a spus # gabilutza :nici eu nu am o directzie clara a lecturilor, nu le subsumez unei teme prestabilite …

49. bibliophyle - 06/03/2009

tibi,
sti ce ma „omoara” cu mortalitaate absolut inevitabila, faptul ca nu voi reusi sa citesc tot se am planuit. Norocul meu (enorm) ca TREBUIE sa citesc, pentru ca eu traiesc din asta 😆

50. tibi - 06/03/2009

@Teofil

eu sint mai norocos : eu traiesc PENTRU asta 🙂 !

@gabilutza

am descoperit locul tau de exprimare. il voi vizita frecvent.

51. gabilutza - 06/03/2009

@ buna seara tibi!

@teofil
Nu raspunsesem la comentariul anterior. Din cartile lui Bellow, din nefericirea lui conjugala „romaneasca” ( am inteles ca si „rebelul” Sloterdijk a avut o experienta ) , probabil ca a ramas cu un resentiment …

Oare chiar avem chiar toti o MARE problema cu trecutul?

52. bibliophyle - 06/03/2009

nu stiu gabilutza, o parte din noi avem 😆 trebuie de stiut cand tragi linie si mergi mai departe.

53. bibliophyle - 06/03/2009

gabilutza
Cu aprobarea ta te pun maine pe blogroll-ul meu ca sa-i fie usor lui tibi sa te gaseasca 😆

54. gabilutza - 06/03/2009

@Teofil. Te rog sa nu ma ajuti in blogroll. Sper sa nu te superi!

Daca ar fi sa respectam teoriile lui Culianu, molipsit de Giordano Bruno, ne putem reaseza in propria viata doar printr-o schimbare a mintii. Dar nu doar atat !!!

55. tibi - 06/03/2009

seara buna
@gabilutza

Nu cred ca TOTI avem o problema cu trecutul.

Problema exista NUMAI cu trecutul NEASUMAT.

A oricaruia dintre noi.
Nimeni nu poate sa prevada mersul istoric.

56. bibliophyle - 06/03/2009

OK it’s your blog 😆

57. gabilutza - 06/03/2009

@seara buna.

Tibi. Unii, rari , stiu sa se aseze in DESTIN.

58. tibi - 06/03/2009

Cu sau fara blog-roll, gabilutza e deja in vederile mele, indiferent de ce credea Culianu inspirat de Bruno. 🙂

59. tibi - 06/03/2009

@gabilutza

TOTI sintem in DESTIN.

Numai cei care il intzeleg nu i se pun de-a curmezisul. Ca TOT aia E ! 🙂

60. tibi - 06/03/2009

OK

noapte buna

TUTUROR !

Cred ca si astazi am mai invatzat ceva. 🙂

61. bibliophyle - 06/03/2009

@ tibi salutatiuni si noapte buna si odihnitoare 🙂

62. bibliophyle - 06/03/2009

Ok all
noapte buna, si o buna dimineata la toata lumea 🙂

63. anonymus - 18/03/2009

Salut,

Eu l-am auzit pe domnul Idel spunandu-mi ca Zohar-ul e scris in aramaica…

Ma insel?

64. bibliophyle - 18/03/2009

@anonymus
nu te inseli de loc, majoritar Zoharul este scris intr-o Aramaica medievala extrem de complicata si ne clar 🙂


Sorry comments are closed for this entry

%d blogeri au apreciat asta: