jump to navigation

Esoterica Literara: Milton–Paradisul Pierdut (1) 23/02/2009

Posted by Theophyle in 1, Renastere.
Tags: , , , , , , ,
trackback

John Milton (1608 – 674) a fost cel mai mare poet poet englez din toate timpurile , poemul sau epic în versuri albe Paradise Lost (Paradisul Pierdut)  reprezintă una dintre pietrele de temelie ale literaturii engleze.

John Milton a fost educat la St. Paul’s School şi Christ’s College, Cambridge, Milton,  poet, academic si cercetator  a dorit  să creeze opere de talia epopeilor clasice. În cursul anilor petrecuţi la Cambridge, Milton a scris poezie atât în limba latină, cât şi în limba engleză, inclusiv oda On the Morning of Christ’s Nativity (În dimineaţa naşterii lui Isus Cristos , 1629). Dezgustul său faţă de dogmatismul din ce în ce mai accentuat din cadrul bisericii engleze a constituit motivul pentru care Milton a renunţat mai târziu la planurile sale de a deveni preot.

Milton editeaza primul sau volum de poezie in 1646, pentru ca pana la Paradisul Pierdut sa fie prins mai mult de viata politica si framantarile care zguduiau Anglia. Dupa executia regelui Charles I, in 1649, lucreaza pentru Commonwealth (Anglia republicana), ca secretar de stat, iar pentru urmatorul deceniu va fi principalul propagandist al regimului condus de Oliver Cromwell. Ceea ce nu avea sa ii aduca nimic bun odata cu Restauratia. Regimul lui Carol al II il intemnita. Este eliberat conta unei sume de bani uriase care-l falimenteaza.

Milton a scris cele zece volume (care vor deveni 12, pana la sfarsit) ale Paradisului Pierdut intre 1658 – 1663, proiect mai vechi, datand din 1640, nici chiar poetul nu putea banui  ce de fapt el  lucreaza la unele dintre cele mai mari poeme din toate timpurile, care va schimba radical literatura engleza. Din pacate pentru Milton, pana in 1652 isi pierde complet vederea, si este nevoit sa dicteze o mare parte din poem, o adevarata performanta tinand cont de subiect si dificultatea limbajului. Este ajutat cand si cand de prieteni si familie, lipsit de bani pentru a angaja permanent pe cineva, lucreaza mai ales noaptea sau dimineata devreme, singur, repetandu-si si cizelandu-si neincetat versurile pana cand le poate dicta cuiva. Modifica in permanenta ceea ce „scrisese”, asa ca intr-o zi buna ajungea sa definitiveze abia 15 – 20 de versuri, daca si rabdarea celui ce juca rolul de secretar rezista. Singurul manuscris pastrat este un astfel de manuscris dictat, pregatit sub supravegherea lui Milton pentru tiparul primei editii, avand cel putin cinci serii de corecturi. Din fericire, desi de regula astfel de manuscrise erau aruncate, acest a fost pastrat.  Milton a vandut manuscrisul si dreptul de publicare editorului Samuel Simmons pentru zece lire sterline. Cartea a aparut in noiembrie 1667, intarzierea datorandu-se crizei de hartie si incendiului care devastase Londra in 1666. Aceasta prima editie a aparut in aproximativ 1300 de exemplare, fiecare volum costand trei silingi – un pret destul de ridicat – dar intregul tiraj s-a vandut in urmatoarele 10 luni

p_lost-post_0

Ideologia lui Milton – Milton este un reprezentant de frunte al Renasteri (tarzii) Engleze. La fel ca toti scriitori Renasteri, Milton incearca sa reconcilieze filozofia clasica  cu Crestinismul. Se poate spune despre Milton care paraseste biserica Catolica pentru a practica Protestnatismul, devine un idiosinncretic care-si formeaza o doctrina Crestina proprie, puritan in subiectele de constiinta, adept al divortului, si mai tarziu al poligamiei cu pareri extrem de hetrodoxe (invers de ortodox) in legatura cu Trinitarismul Crestin. Milton devine un monist convins (concepţie conform căreia în univers există o singură substanţă, si de fapt Divinitatea poate lua infatisari diferite si se poate manifesta diferit, explicand astfel diversitatea religioasa), lucru care ne poate deslusi  unele aspecte extrem de esoterice ale  “Paradisului Pierdut”.

Milton a influentat profund arta engleza in toatea manifestarile ei. Wiliam Blake (pictor si poet), Paul Gustave Doré (pictor si sculptor francez) si Eugène Delacroix (pictor fracez) au produs capodopere pe temele abordate de Milton in “Paradisul Pierdut”. Mari autori ai limbii engleze, George Eliot , Thomas Hardy, T. S. Eliot si  Ezra Pound au fost influentati profund de Milton.  Harold Bloom, in “Anxietata  influentei” (carte pe care o vom recenza in curand) scrie: „Milton este problema orice teorie si istorie a influentei poetice a limbi engleze” pg. 33

Voi posta in fiecare din cele trei postari programate lui Milton, cateva din superbele ilustratii a lui Black. John Milton este unul din cei mai ezoterici autori pe care-i cunosc, In “Paradisul Pierdut”, el adopta o majoritate curioasa (nu cred ca a cunoscut Carte lui Enoh) a tezelor enohiene in cea ce priveste decaderea ingerilor pacatosi,  pacatul original si Divinitatii descrise de Enoh. Cum si ce vom vedea in postarile viitoare.

p_lost-post_1

Comentarii

1. tibi - 23/02/2009

servus

Am un program infernal, de-abia reusesc sa citesc excelentele tale postari dar, nu prea mai am timp si sa reactionez in timp util la ele. 😦

Nu ca as fi eventual capabil intotdeauna 🙂 da’ orisicit …
Pe (si despre ) Milton l-am citit in urma cu muuuuultzi ani si NU am mai reluat lectura … 😦 Asta E ! Din pacate.

Poate reusesc sa discutam miine o leaca mai pe indelete. Bine ? 🙂

2. bibliophyle - 23/02/2009

@tibi
E bine ca ai program 🙂
postarile nu pleaca nicaieri, nici eu 😆

3. tibi - 24/02/2009

@Teofil

am un program pe care nu l-as recomanda nimanui.

Numai EU sint in stare sa ii fac fatza 🙂 !

4. bibliophyle - 24/02/2009

@tibi
Sti cum este, Dumnezeu nu da mai mult decat poti sa tragi 😆

5. tibi - 24/02/2009

@Teofil

Stiu asta ! 🙂

Si mai stiu si faptul ca nu trebuie sa ii ceri bunului Dumnezeu mai mult decit potzi, sa duci; indiferent ca e de bine sau de rau ! 🙂

Mi-am amintit acum, o paradigma :

„un om s-a rugat de ingerul sau pazitor sa ii permita sa isi aleaga o alta cruce, pe care sa o poarte; si i s-a ingaduit. Si vazindu-se in in preajma unui morman de cruci, mai mari sau mai mici, acel OM A ZIS :
-iata ! Asta e crucea pe care o aleg eu …
-EXACT ! asta este si crucea pe care o aveai harazita! i-a spus ingerul. 🙂

Noapte buna prietene !

6. bibliophyle - 24/02/2009

@tibi,
noapte buna si odihnestete in pace 😆

7. tibi - 24/02/2009

@Teofil

deocamdata am de gind sa dorm, sa imi odihnesc neuronul, iar chestia cu odihnitu’ in pace cred ca poate sa mai astepte … 🙂

Bine ???

O sa ma odihnesc IN LINISTE ! 🙂 🙂 🙂

8. bibliophyle - 24/02/2009

@tibi,
nu m-m referit la tanpenia aia, m-am referit la o odihna tihnita 😆
exprimara mea cateodata este intradevar tampita. Trebuie sa ma ierti 🙂

9. bibliophyle - 24/02/2009

tibi 😆

10. tibi - 24/02/2009

@Teofil

Si apropo de postarea cu Asimov.

Nu cred ca trebuie continuata la nesfirsit seria unor romane de mare succes, a indiferent carui autor.
Asimov este Asimov, iar totzi continuatorii sai care tzin ‘Fundatzia’ in atentzia publicului nu fac decit sa continue sa tzina un mort in viatza.

Artificial.

Adutzi aminte ce a spus robotul acela din cartea ‘Soarele gol’ cind a constatat primul deces de pe Solaria :

-a murit un om !

Asimov, chimist de mare prestigiu daca tzin eu minte bine, a intuit EXACT ! spatziul virtual in care ne miscam noi acum :

Blogul ca modalitate de socializare nediferentziata din punct de vedere social, si comunicarea prin alaturarea imaginilor virtuale intre mai multzi convivi. Ce este acum comunicarea prin messenger cu camera web daca nu asa ceva ? 🙂

11. tibi - 24/02/2009

@Teofil

tu te exprimi romaneste (citeodata) cam cum ma exprim eu in lb engleza (intotdeauna) : 🙂 !

Nu-i nici un fel de suparare !

12. bibliophyle - 24/02/2009

@tibi
In principiu ai dreptate, cate odata lucrurile au nevoie de un sfarsit,si un inceput de altceva, si totusi parca sunt lucruri pe care nu dorm sa le terminam 😆

multumesc pt. iertarea unei exprimari nefericite 🙂

13. Colecţia mea de texte (I) « Elenaagachi’s Weblog - 22/04/2009

[…] intarzierea datorandu-se crizei de hartie si incendiului care devastase Londra in 1666.” ( Milton- Paradisul pierdut ) O excelenta ilustrare a Pragului şi a Păzitorului Pragului găsec la Gabi Ursu, un savant […]


Sorry comments are closed for this entry

%d blogeri au apreciat asta: