Despre divinul feminin 08/03/2012
Posted by Theophyle in 1, Carte Biblica, Document, Texte.Tags: Carte Antica, civilizatii, Istorie, Religie, Spiritualitate, Text
comments closed
Divinul feminin in antichitatea veche este nu numai prezent, este aproape majoritar. Zeitatea mama, datatoare de viata, fertilitate, frumusete si intelepciune, este motivul preponderent in mitologiile Sumeriene, Amorite, Asiriene, Egiptene, Hitite, Feniciene si Cananite. Cunoastem si recunoastem astazi mai mult ca oricand ca revelatia Mosaica este desfasurata intr-un décor mitic Babilonian si Egiptean. Nici nu se putea altfel, caracterul “Moise” a fost Egiptean si caracterele “Abrahamice” au fost de origine Babiloniana (probabil Amorita). Chiar daca suntem oameni religiosi 100% si acceptam revelatia Divina, nu putem sa ne sustragem povestirii. Partea feminina a Divinitatii in Bible este destul de minora, dar exista daca stim sa o cautam. (mai mult…)
Like this:
Cartea lui Enoh – Prima Parte 25/12/2011
Posted by Theophyle in 1, Carte Antica, Carte Biblica, Cartile mele, Istorie, Qumran.Tags: Biblie, Enoh, Esoterica, Istorie, Spiritualitate
comments closed
Sunt carti care raman in istorie din cauza unei propozitii sau unui citat, Enoch a ramas in istorie din cauza unui verset din nemuritoarea Biblie:
Geneza 5-24 “Enoh a umblat cu Dumnezeu; apoi nu s-a mai văzut pentru că l-a luat Dumnezeu.”
Cum a umblat? Inseamna ca nu a murit – au raspuns altii. Daca nu a murit inseamna ca era sfant, atat de sfant ca Dumnezeu l-a luat la el. Poate da sau poate este o greseala de redactie, cert este ca Enoch a trecut la altfel de nemurire, cea literara. Din nefericire, traducatorii Bibliei in limbile pamantului nu au respectat numele original. Onomastica Ebraica este semnificativa, nepastrand-o pierdem si din semnificatia personajului. Iisus nu a fost numai Iisus, el a fost salvarea si salvatorul omenirii, pentru ca Iisus este Ieshua, care in Ebraica inseamna salvare (intamplator, nu cred). Enoh nu este Enoh, el este Hanoh (adica initiatul, toata lumea stie ca Hanuka, la evrei, este sarbatoarea initierii templului de catre Macabei in Ierusalimul eliberat de pagani). Enoh sau Hanoh este primul initiat in cele sfinte (intamplator, nu cred). Cartea lui Enoh, este de fapt o culegere de 5 carti, diferite, scrise de (probabil) cinci autori diferiti de-a lungul a 2, 3 sau 4 secole. De unde stim? De la limba folosita, metaforele si evenimentele descrise. (mai mult…)
Like this:
Cristian Bădiliţă: Manual de anticristologie 03/11/2011
Posted by Theophyle in 1, Carte Biblica, Carte Contemporana (sec. 20-21).Tags: Biblie, Carte Contemporana (sec. 20-21), Crestinism, Religie, Spiritualitate
comments closed
Titlul complet al cartii “Manual de anticristologie. Studii, dosar biblic, traduceri si comentar” cartea a fost tiparita intr-o noua editie (a doua) de editura “Vremea” contine cam 200 de pagini si a fost scrisa de Cristian Bădiliţă. Pentru mine cartea a fost o surpriza majora avand in vedere ca nu am cunoscut lucrarile acestui exceptional tanar teolog roman.
Cristian Bădiliţă s-a nascut in 1968 Săveni, Botosani. Inteleg ca in afara de a fi un bun teolog este si eseist, traducător si poet. Conform biografiei oficiale a absolvit liceul August Treboniu Laurian, sectia matematică-fizică (asta ca sa fie Elena Agachi multumita) A debutat în revista Ateneu, suplimentul Caiete botosănene, cu poeme, în 1984. (mai mult…)
Like this:
Manuscrisele de la Marea Moarta: un mic compedium 09/04/2011
Posted by Theophyle in 1, Carte Biblica, Cartile mele, Document, Qumran, Texte.Tags: Cartile mele, Codex, Istorie, Religie, Spiritualitate
comments closed
Manuscrisele de la Marea Moarta, gasite in imprejurimile ruinelor localitatii biblice din Qumran, au fascinat lumea aproape un secol pana acum cativa ani, cand in sfarsit, dupa aproape 50 de ani si trei generatii de cercetatori, au reusit sa fie traduse complet cele aproape o mie de fragmente, continand o parte din scrierile biblice apartinand Vechiului Testament, dar si carti apocrife care nu au intrat in Biblia iudaica sau crestina. Manuscrisele au fost autentificate fara nici o retinere si datează din perioada 250 î.Hr. – 70 d.Hr.
Disputele continue, in majoritatea lor mai mult de ordin politic decat religios, au produs aceasta intarziere absolut nejustificata in publicarea acestor documente. Apartenenta disputata a acestor documente, de la negarea sectei eseniene si pana la prezumtia ca aceste documente ar fi apartinut unor refugiati din Ierusalim pe timpul prigoanei romane, este mai mult decat neverosimila, avand in vedere si sursele contemporane, de la Iosefus Flavius si pana la Plinu cel Batran si de tehnicile arheologice, epigrafice si lingvistice ale zilelor noastre. (mai mult…)
Like this:
“Cea mai frumoasa istorie a lui Dumnezeu” 29/08/2009
Posted by Theophyle in Carte Biblica, Carte Contemporana (sec. 20-21).Tags: “Cea mai frumoasa istorie a lui Dumnezeu, Biblie, Crestinism, Istorie, Judaism, Religie, Spiritualitate
comments closed
Personal, as numi aceasta reusita carte “Cea mai frumoasa poveste despre Dumnezeu”, deoarece nu am scris-o eu, nu pot sa-mi permit amendamentul. Cartea a aparut in Franta sub acelasi titlu (La plus belle histoire de Dieu, Le Seuil, in 1997), a fost tradusa in limba romana de Luminita Braileanu la Editura Art. Dupa cate inteleg eu, a fost considerata un Best Seller si are si de ce. Cartea este pur si simplu frumoasa. A fost scrisa de 3 oameni complet diferiti, cu o singura trasatura comuna, toti religiosi, intelectuali si francofoni.
Cel mai cunoscut dintre autori a fost raposatul Jean Bottéro (1914-2007), catolic Domican renumit, istoric asirolog si un cunoscut expert in Orientul Mijlociu antic. Bottéro isi asuma partea istorica a Bibliei in primul capitol al cartii “Dumnezeul Bibliei”, un demers meritoriu in interpretarea istoriei Biblice. Suntem absolut diferiti in aceasta descriere istorica, asta nu inseamna ca ceea ce scrie el nu este adevarat , ci poate concluziile lui sunt diferite de ale mele. Al doilea capitol se numeste “Dumnezeul Evreilor” si a fost scris de Marc-Alain Ouaknin (n.1957), profesor de literatura comparata la Universitatea Bar-Ilan din Israel. Nu stiu de ce a fost prezentat ca rabin, probabil ca este confundat cu tatal sau, Rabbi Jacques Ouaknin, unul dintre cei mai mari si mai intelepti oameni caruia am avut onoarea sa-i iau un scurt interviu cu zeci de ani in urma (9 minute pe ceas, dupa sase luni de asteptare). In orice caz, Marc-Alain si aici am cateva observatii de ordin personal, reuseste sa dea o imagine realista a religiei iudaice de sorginte rabinica, nascuta din religia Isreaelita antica, impreuna cu crestinismul. Capitolul al treilea “ Dumnezeul Crestinilor” este exceptional. Scris de un teolog catolic iezuit Joseph Moingt (n.1915) nu prea cunoscut, este partea perfecta a cartii, crestinismul nu putea fi explicat mai bine decat l-a explicat acest batran invatat crestin. Nu cred ca cineva in lumea aceasta putea sa explice mai bine decat a facut-o el.
Pentru a trece in revista subiectele cartii ma voi folosi de prezentarea editurii:
“Într-o zi, acum circa 3 300 de ani, în Orientul Apropiat, lângă peninsula Sinai, a apărut ideea unui Dumnezeu unic. „Inventatorul” acestui dumnezeu se numea Moise. De ce Dumnezeul unic i „s-a arătat” lui Moise? De ce tocmai acolo? Cine este acest Dumnezeu în comparaţie cu numeroşii dumnezei care îl înconjoară? Cum se manifestă? De ce „se aliază” cu un popor? Care e sensul Decalogului pe care El l-a dat poporului „său”, Israel?
Cum îl văd evreii pe acest Dumnezeu şi ce spun despre El? Ce înseamnă pentru ei? De ce nu-i rostesc numele? Ce legături există între Biblie şi Talmud? Cine era Isus pentru primii creştini? Cum este înfăţişat în Evanghelii? De ce l-au numit Cristos sau Fiul lui Dumnezeu? De ce creştinii vorbesc despre un Dumnezeu „Trinitar”? Cum au ajuns la această idee? Nu cumva se întorc la o formă de politeism?
Fără să apeleze la un jargon inaccesibil, fiecare cu ştiinţa şi convingerea sa, trei specialişti răspund unor întrebări pe care ni le punem cu toţii.”
Doamnelor si Domnilor aceasta carte este un exercitiu intelectual de marca facuta corect de trei intelectuali cu credinte diferite, care insa iubesc un singur Dumnezeu. Recomand cu caldura aceasta carte, desi in parte nu sunt de acord cu unele explicatii, dar cine naiba spune ca eu am dreptate 
de citit repede.
