Alchimistii – 1

By Theophyle

Pentru a finaliza aceasta perioada istorica si influenta ei profunda in gandirea umana a tuturor timpurilor, voi incerca un demers compus din trei postari consecutive. In prima postare ma voi ocupa de generalitati, in a doua de alchimisti, si in a treia postare, de operele pe care le-au produs.  Este absolut necesar sa precizez, ca desi cateodata  imi permit sa fiu sceptic si ironic, toti acei pe care ii voi aminti au fost intelectuali si eruditi de mare anvergura, care au avut un enorm curaj si tinuta umana (extrem de putin intalnita in zilele noastre).

Demersul nostru se opreste in secolul al XIX-lea. Majoritatea figurilor aparute atunci (sec XIX-lea) si continuate pana in zilele noastre nu-si gasesc locul in aceasta galerie a ilustrilor premergatori. Fara a incerca sa diminuez credintele altora sau incercarile unora de a cauta ceea ce nu poate fi gasit, cred ca unele idei isi au locul si timpul lor, evolutia fireasca a acestor idei le transforma in stiinta sau istorie. Esoterica si mistica pot fi sustinute numai intr-o realitate superioara celei stiintifice, fara insa a contrazice totalmente ceea ce cunoastem si stim ca exista. Esoterica exista pana in momentul in care divinitatea ne permite dezvaluirea adevarului stiintific si ea ne faciliteaza acest lucru de multe mii de ani. Inca odata, in aceste postari eu ma ocup de aspectele culturale, istorice si filozofice care mi se par mie importante si de nici un fel de  alte fenomene “mambo-jambo”, pe care le puteti gasi “analizate” in sutele de situri romanesti sau miile de situri straine.     

126-1

Alchimia este sustinuta de diferite traditii, cateva cu o vechime de 3-4 mii de ani si raspandite pe 3 continente. Nu putem sustine un argument care poate localiza exact locul de origine, in primul rand din cauza simbolismului si criptica profunda a acestor fenomene. Din nefericire nu am expertiza si nici sursele necesare unei analize “globale”, asa ca, exact ca deobicei, ma voi limita la teritoriul cunoscut mie, adica India-Iberia.  Postarile mele se vor ocupa in special de ceea ce numim noi astazi “traditiile occidentale”, care isi au sursele in orientul apropiat si mijlociu si s-au cristalizat in giganticul creuzet egiptean in perioada elenistica.

Zosimus (l-am amintit si-l vom cunoaste in postarea viitoare) sustine ca alchimia apartine castei preotesti egiptene si ca acolo trebuie cautata sursa. Prelucrarea metalelor si misticismul erau doua activitati strans conectate in lumea antica. Focul care prelucra metalul, apa si lichidele care purificau minereurile, oxigenul (aerul) necesar in procesul de intretinere a focului si pamantul din care au extras minereul, necesita un al cincelea element,  care trebuia sa faciliteze acest proces. Cautarea acestui element, al cincelea, adica Chintesenţă (Quintessence) a fost obiectul acestor cautari, daca l-am gasit sau nu este o chestie de interpretare stiintifica,  religioasa, culturala sau sociala. Unii dintre noi spera ca l-am gasit, alti il mai cauta si altii, ca mine il inregistreaza. 

126-2

Majoritatea scrierilor referitoare la inceputurile alchimiei egiptene sunt originare din perioada elenistica egipteana (dinastia ptolomeica), este clar astazi ca acestea sunt de fapt compilatii si ele extrem de partiale ale unor surse pierdute sau inca nedescoperite. Multe din aceste compilatii contin referinte la alte compilatii probabil distruse de Dioclitian in Alexandria anului 292 d.Hr.

126-3

Doua surse egiptene au fost insa descoperite.  Prima este,  Papyrus Graecus Holmiensis sau papirusul Stockholm, si a doua sursa este Leyden X papyrus, papirusul X din Leyden. Aveti mai jos imginile acestor doua surse. Va recomand doua postari coplementare, cea de pe  Theophyl Istoria si cea de pe Theophyl Paleografia

Etichete , , , , ,

111 Răspunsuri la “Alchimistii – 1”

  1. gabilutza spune:

    @bibliophyle

    Ma alatur si eu, cu intarziere, urarilor de bine ati venit. De ceva zile ma simt incapabil sa formulez o simpla fraza, am citit cele doua postari ce completeaza pe aceasta. Personal nu sunt familiarizat cu alchimia, cred ca ff multa lume nu este. E un fel de “trompe-oeil” in spatele careia invatatii cerceteaza secretele vietii. Nu m-am impacat niciodata cu limbajul alchimic, obscur, repetitiv, fara aparenta de constructie logica, cred ca aproape toti “analistii” seriosi regreta obscuritatea calculata a cartilor filosofiei hermetice. Mi-am pus intotdeauna intrebari, si daca va fi posibil le vom impartasi cu totii, cand sunteti disponibil.

    Se spune ca lectura alchimica te face sa castigi o dispozitie interioara noua. Cuvantul alchimic e ca o prisma, si, din punctul meu de vedere e un fel de cuvant-materie , de aceea e interesanta ideea conjugarii materialitatii cu imaginarul. De obicei ne desprindem prea usor in imaginar, cand nu suntem cei mai rigurosi rationalisti. :-)

    O zi buna tuturor!

  2. tibi spune:

    servus
    TUTUROR

    :)

  3. bibliophyle spune:

    @gabilutza salut,

    Alchimia este o manifestare filozofica bazata pe axiome interpretative din asa zisa scoala simbolistica (Pitagora), este si o incercare metafizica de a interpreta ratzionalul cu ajutorul unor instrumente neratzionale. Este si o razvratire impotriva “dominantului organizat” – religia , doctrinelor “aceptate de majoritate“, etc.

    Daca doresti alchimia este avangardul tuturor timpurilor. :)

  4. bibliophyle spune:

    @servus tibi :)

  5. tibi spune:

    Teofil

    Sper ca nu spun nimic nou, daca afirm si la rindul meu, ca si pentru mine alchimia se reducea la o cautare zadarnica a modului de face, vorba romanului, din rahat, bici :) .

    Dar serios vorbind, este fascinant subiectul !

  6. bibliophyle spune:

    @tibi
    din sau prin alchimie s-au nascut chimia, fizica si astronomia stiintzifica. A progresat medicina si stiintele bazate pe experiment. Asa ca a iesit ceva din baietii astia :)

    Au fost si alchimisti grozavi, dar si multi sarlatani. :lol:

  7. tibi spune:

    Teofil

    Pina la urma, depinde de noi/prin tine :) sa deosebim sarlatanii de ‘baietii grozavi ! :)

  8. bibliophyle spune:

    @tibi, am inceput acest demers cand am vrut sa analizez o opera de arta, asa cum consider eu trilogia Matrix. Am vazut ca nu o pot face fara a explica niste curente de gandire istorice, care au existat de bine sau rau in afara “gandirii colective” dar care au influentzat-o profund.

  9. tibi spune:

    Teofil

    Nu stiu de ce sint ceva mai refractar la ‘Matrix’. Sigur ca gresesc dar, parca simt ca nu mai am chiar atita timp incit sa aprofundez atit de multe domenii care ma acapareaza acum. De citit ce ai de spus despre, sigur ca voi citi, TOT. :)

  10. bibliophyle spune:

    tibi, Matrix este un fel de gandire, diferit de felul in care gandim noi obisnuit, adica exista niste dimensiuni pe care noi nu le vedem/simtim deobicei. La fel ca in Kabala – nu are nici un sens sa inveti kabala la 20-30 de ani. In traditia iudaica se incepe procesul de invatare pe la 40 de ani (traditia sefardica). Pe atunci nu se traia mai mult de 50-60 de ani. Intrarea in Matrix se face in ultima parte a vieti, sa zicem dupa 55-60 :)

  11. demeter spune:

    Tibi, Gabilutza,
    Buna seara….

  12. tibi spune:

    servus
    demeter
    :)

  13. demeter spune:

    Tibi,
    Este frumos articolul tau despre Eminescu,. Analiza lui Culianu este f. interesanta. Ce-ai mai citit?

  14. tibi spune:

    Teofil

    Chiar voiam sa intreb : care este diferenta (daca este) dintre evreii de rit mozaic si evreii de rit sefard ? Parca ritul sefard a luat fiintza in Spania. Da ?

  15. tibi spune:

    demeter

    Multzumesc ! :)

    La ce te referi cind ma intrebi ce am mai citit ?

  16. demeter spune:

    Tibi,
    Ce carte/carti ai mai citit recent?

  17. bibliophyle spune:

    @tibi, este o diferenta enorma (dupa parerea mea).

    toti evreii sunt de rit mozaic :) traditiile sunt diferite (ortodox/catolic la crestini) da, Sefarad = Spania.

    Evreii Sefarzi sunt mult mai cultzi. Personal cred ca Sefarzii sunt mai aproape de traditiile originale, Evreii europeni (Ashkenazim) sunt extrem de diferiti, in aproape toate punctele de vedere, inclusiv cele cultice. Personal nu le intzeleg nici limba si nici traditiile cultice.

  18. tibi spune:

    demeter

    Ţara miticilor- Ioana Pârvulescu
    Studii Romînesti- doua volume – Culianu
    Reuşeşti sau mori/ V. Bukovski

    Cărţile recenzate in gradina.

    Momentan, tocmai am cumparat “Toate pisicile sunt negre”/Carlos Fuentes

  19. tibi spune:

    Teofil
    se poate spune ca sefarzii au fost influentzatzi de cultura araba ?

  20. demeter spune:

    Tibi,
    Esti mare ca ai timp de citit. Vrem sa ne ducem la Bookfest sa ne incarcam sacosele.

  21. bibliophyle spune:

    @tibi, exact au fost influentati si au influentat cultura araba, sa nu uitam ca marele capodopere de filozofie ebraica medievala au fost scrise in limba araba :)

  22. gabilutza spune:

    @demeter, @tibi , @bibliophyle

    Buna seara. Voi veni si eu in seara asa sa mai discutam provocarile lui Teofil.

    @demeter – sper sa va faca placere in Romania

    @tibi – am citit articolele ;-) poate vom vedea, in curand si un blog personal ( adresa de email de pe blogul meu nu e valabila).

    Revin in 20 de min. Dejunam mai tarziu aici! ;-)

  23. bibliophyle spune:

    @gabilutza, salut :lol:

  24. tibi spune:

    demeter

    Sunt numai un favorizat al sortzii :) !

    Momentan, desi nu sunt obligat, ma duc zilnic luni/vineri (9-16) la un birou, unde am de coordonat ceva relativ simplu ca ma pricep :) , timp de citeva ore; intre timp, citesc si mai nou, recenzez :) .

    La Bookfest voi fi nelipsit, bineintzeles, ca de obicei :) !

  25. demeter spune:

    Gabilutza,
    dejeuner sur l herbe de manet imi place tare mult. M-a dus gandul. Noua ne place oriunde suntem impreuna.

  26. demeter spune:

    Tibi,
    Este mare lucru ca itzi place sa citesti. Putzini mai au “boala” asta. Liceenii si studentzii de pretutindeni (ma refer la SUA) isi iau rezumatele de pe Net.

  27. tibi spune:

    servus
    gabilutza

    Blog personal, nici vorba :) . Ma multzumesc sa comentez si sa mai propun cite un titlu in gradina.

    Adresa mea de mail, este valida. Daca vrei sa imi scrii, roaga-l pe Teofil sa-mi dea adresa ta si vei vedea ca dupa ce itzi scriu, poate primi orice mesaj.

  28. tibi spune:

    Teofil

    Si daca nu ma insel, tot din traducerile arabe ale filozofilor greci, s-au facut ulterior alte traduceri in limbile europene. Asa E ?

  29. noradamian spune:

    demeter,bibliophyle, gabilutza, tibi,

    salut!

    :)

  30. noradamian spune:

    gabilutza,

    si eu l-am asigurat pe tibi ca va avea succes cu un blog personal… :)

  31. bibliophyle spune:

    @nora, salut :lol:

  32. demeter spune:

    Nora,
    Buna seara si bine ai venit pe la noi!

  33. bibliophyle spune:

    @tibi, da o mare parte din traduceri au venit din araba, mai important au fost insa comentariile lor care pana astazi sunt fenomenale :)

  34. noradamian spune:

    bibliophyle,

    “din sau prin alchimie s-au nascut chimia, fizica si astronomia stiintzifica”
    In afara de stiinte, “baietii astia” am impresia, ca sunt si “sarea si piperul” in literatura din, sau despre evul mediu… :lol:

  35. bibliophyle spune:

    @nora, sunt si sunt. Ei au reprezentat “cosmopolitismul”, o mare parte din ei stiau in afara limbilor clasice si ebraica si araba, erau “destupati”. Si daca vrei sa sti Paracelsus a pertrecut 3 luni la Sibiu :)

  36. bibliophyle spune:

    @nora, are Paracelsus o carte denumita “Liber de Nymphis, sylphis, pygmaeis et salamandris et de caeteris spiritibus” (carte despre ninfe, silfide pigmei ……) in care scrie niste impresii dragutze despre Hermannstadt :)

  37. noradamian spune:

    bibliophyle! Paracelsus? Oare cati dintre SIBIENI stiu? ( nu ca n-ar fi altele multe de care habar n-au!)

  38. noradamian spune:

    Bibliophyle,

    ar fi de interes sa vii cu o postare despre Paracelsus mai ales, dar si cu impresiile respective… :)

  39. bibliophyle spune:

    @nora, nu stiu cati sibieni stiu, dar cred ca sibiul are o istorie fabuloasa care s-a pierdut din cauzele “entnicitatilor diferite” care trag spre istorii diferite :)

  40. bibliophyle spune:

    @nora, am sa incerc in limitele timpului :)

  41. bibliophyle spune:

    @nora Sibiu pe numele originar Siebenbürgen (capitala celor 7 orase) a gazduit o vreme, una din cele mai vestite universitati – Universitas Saxorum

  42. noradamian spune:

    bibliophyle,

    sunt ireparabile,de cele mai multe ori, asemenea disparitii din asemenea cauze! Cu atat mai mult, atunci, e nevoie de revenire asupra urmelor si marturiilor care mai exista… :)

  43. tibi spune:

    servus
    nora
    again
    :)

  44. noradamian spune:

    cate ceva stiu si eu despre Siebenburgen. Despre Universitas Saxorum,vag.

  45. noradamian spune:

    servus, tibi, calatorule! :lol:

  46. tibi spune:

    ALL

    daca ma mai incurajatzi sa-mi fac blog propriu, voi trage concluzia ca vretzi sa scapatzi de mine si sa ma autoexilez intr-un soi de ‘paradis propriu’ in care sa cresc albine si sa astept ca vreu-un Ieronim oarecare sa-mi ia locul … :)

  47. bibliophyle spune:

    @tibi, ai dreptate. un blog de acapareaza. 4 de transforma in sclav. Stai cuminte si posteaza cand vrei si cum vrei. Nu facea prostia pe care am facut-o eu :)

  48. noradamian spune:

    tibi,

    atunci retrag ce am spus… :D

  49. gabilutza spune:

    @buna seara Nora!

    @demeter Mare scandal tabloul in marime naturala a lui Manet. Eu locuiesc in vecinatatea unei replici mai tarzii a lui, impresionista, – Monet.

    @tibi! Ok. asa scapi de “responsabilitati” ;-) Pe undeva am comentat si eu pe DP, o sa-ti trimit vreodata un link.

    @bibliophyle
    bine spus “Daca doresti alchimia este avangarda tuturor timpurilor”.

    1. Ce doream sa intreb – de ce Alchimia nu e la fel de bine structurata, cunoscuta, studiata academic, ca fenoment al umanitatii? ( desi sunt nenumarate site-uri).

    Pe aici, in tara lui “et in arcadia ergo” exista neo-alchimisti cu laboratoare adevarate. Mai recentul Fulcanelli e la mare pret ! ;-)

  50. demeter spune:

    Pentru totzi,
    Ceva ezoteric
    http://www.flixxy.com/thousand-hand-bodhisattva-dance.htm

  51. demeter spune:

    Gabilutza,
    Oscar-Claude Monet – nu cunosc o replica la celebrul tablou al lui Manet. Te rog adu-mi aminte.

  52. gabilutza spune:

    1865 “Dejeuner sur herbe” de Monet ( dar dnele erau imbracate) ! ;-)

    Am vazut baletul ezoteric candva la TV franceza…. :-)

  53. gabilutza spune:

    @demeter

    Toate peisajele regiunii au ramas ca acum 150 de ani.

    http://pagesperso-orange.fr/jenl/oeuvres/1860-69/1866dejeuner_sur_herbe.html

  54. tibi spune:

    gabilutza

    Nu potzi sa te derobezi de responsabilitatzile pe care nu tzi le asumi, mai ales cind esti constient ca limitele pe care le asumi, sunt cit se poate de reale. :) NU ?

  55. demeter spune:

    Gabilutza,
    Replica este doar in titlu si in padure. Compozitia este cu totul alta. Dar, ai dreptate, este o replica.

  56. bibliophyle spune:

    @gabiluta, la intrebarea ta.

    1. necesara o mare eruditie, nu merge la BA, si nici macar la Graduates poate la post.

    2. Mare nevoie de potential lingvistic (latina, greaca, ebraica) altfel nu merge

    3. Nu sunt Granturi de research, nababi nu dau bani pe lucruri care par daunatoare :( Greu sa vorbesti despre Sf. Augustin si Albert Magnus ca alchimisti :)

    4. Tot felul de Cohelos care scriu literatura pentru ciobani au stricat cheful omului de citi despre… :)

  57. gabilutza spune:

    @demeter,

    Sectiunea din centru a tabloului o vazusem la muzeul d’Orsay ( muzeul meu preferat) , tabloul lui Monet fusese foarte mare, si a fost desfacut in 3 bucati, din care cea din centru considerata ca seamana cu Manet.

  58. demeter spune:

    Gabilutza,
    Din pacate am vazut in original destul de putine din tablourile impresionistilor, mai ales in colectii particulare si la Ermitage. In Paris nu am avut timp, din pacate, sa ajung la muzee, pana acum.

  59. demeter spune:

    Tibi,
    Nu-ti fa blog….stai la noi, please.

  60. gabilutza spune:

    @bibliophyle

    Multumesc pentru raspuns. Demers individual deci !

    Exista un fel de “deceptie” planetara in ceea ce priveste alchimia. :-)

    Mie mi s-a parut ca “alchimia” a fost cumva recuperata de curentele masonice (rosa-cruce). Filosofia a incercat sa se apropie cat de cat, probabil din perspectiva (gresita dupa parerea mea) de filosofie a materiei.

    probabil ca mai ramane Hermetismul, pe la universitatile cu profil de istoria si filosofia religiei.

    Una din placerile mele e sa cutreier ceea ce aici se numesc “vide-greniers”, prin satucele din imprejurimi. Nu rareori, gasesc fel de fel de carti aruncate din podul familiei, cu subiect alchimic, de catre urmasii moderni. :-)

  61. gabilutza spune:

    @demeter

    Cu cea mai mare placere, la urmatoarea vizita pe aici.

    Toti cunoscatorii in impresionism apreciaza ca suntem romani. Grigorescu e inca adorat la Barbizon. Mestecenii au ramas la fel … si pietrele. :-)

  62. bibliophyle spune:

    @gabiluta, nici macar nu poti sa-ti dai seama cata intelepciune poate exista in alchimie. “Limba Ingerilor” a lui John Dee este o constructie lingvstica fenomenala. Nu stiu daca ai vazut filmul SF cu Bruce Willis, Actrita iugoslava vorbea limba lui John Dee, fenomenal – toata lumea a crezut ca este gibrish, fain banc al regizorului (sau al scenaristului) 8)

  63. demeter spune:

    Gabilutza,
    Multzumesc, dar nu am avut timp in delegatii absolut de loc. Tot timpul am facut translatii (desi nu sunt translator si nici nu am facut filologia)…diverse incrucisari intre fr., engl. si ro. Poate la anul. Cine stie? Mestecenii sunt frumosi si in Parcul Tineretului si in “padurea de argint” a lui Eminescu. Sper ca nu a fost taiata.

  64. gabilutza spune:

    @bibliophyle

    Citisem recent ca John Dee vorbea doar cu asistentul sau o limba inventata de el. Articolul dvs. de pe Paleo… mi-a placut foarte mult. Nu am citit, cartile alchimice se gasesc la anticari specializati, si sunt foarte scumpe, de aceea uneori mai las uneori norocul. Ultima oara … “Aura Catena Homeri”. :-)

  65. bibliophyle spune:

    @gabilutz, limbqa lui Dee este perfect structuratasi pate fi vorbita. Daca iti amintesti in filmul al cincelea element, ea a fost VORBITA :)

  66. tibi spune:

    demeter

    asta si intentzionez :)

  67. demeter spune:

    Tibi,
    Thanks from my heart. Esti baiat de comitet, cum zice Seful. Si Seful are intotdeauna dreptate.

  68. gabilutza spune:

    @demeter

    M-ati atins pomenind, ca si Tibi, de Eminescu.

    Cred ca acum cativa ani, pe drumul dinspre Agapia spre Varatec, m-am oprit undeva intr-un luminis, se vedea si o stana, si … cineva mi-a spus ca Eminescu trebuia sa fi privit de acolo cand a scris poezia. Am fost foarte emotionat, o amintire de neuitat.

    De treci codri de aramã, de departe vezi albind
    S-auzi mândra glãsuite a pãdurii de argint.
    Acolo, lângã isvoarã, iarba pare de omãt,
    Flori albastre tremur ude în vãzduhul tãmâiet ;
    Pare-cã si trunchii vecinici poartã suflete sub coajã,
    Ce suspinã printre ramuri cu a glasului lor vrajã.
    Iar prin mândrul întuneric al pãdurii de argint
    Vezi isvoare zdrumicate peste pietre licurind ;
    Ele trec cu harnici unde si suspinã-n flori molatic,
    Când coboarã-n ropot dulce din tãpsanul prãvãlatic,
    Ele sar în bulgãri fluizi peste prundul din rãstoace,
    În cuibar rotind de ape, peste care luna zace.
    Mii de fluturi mici albastri, mii de roiuri de albine
    Curg în râuri sclipitoare peste flori de miere pline,
    Împlu aerul vãratic de mireasmã si rãcoare
    Apopoarelor de muste sãrbãtori murmuitoare.

  69. bibliophyle spune:

    acum sunt luat la “mishto”, cum se zice :lol:

  70. gabilutza spune:

    @bibliophyle

    Sigur ca-mi amintesc. Era o limba foarte sonora si placuta, parca te inducea in transa… Luni imi ajung si celelalte filme! :-)

    Am vazut ca ati scris si despre sinergie. Nu voi comenta astazi, aveam 7-8 intrebari pt. dvs. ? ;-)

  71. demeter spune:

    Gabilutza,
    Prin anii 75-80 inca exista “padurea de argint” sau “codrii de arama”. Am vazut-o…acum nu mai stiu daca exista.

  72. bibliophyle spune:

    daca tot vorbim de Eminescu are Elena Agachi pe blogul ei
    http://elenaagachi.wordpress.com/ o postare despre Ipoteşti

  73. noradamian spune:

    gabilutza,

    multzam!

    Mi-am imaginat cateva clipe peisajul dintre Varatec si Agapia, inobilat de poezia lui Eminescu. Un moment de exceptie!…

  74. gabilutza spune:

    @nora

    Sigur Eminescu a fost in acel loc cand a scris versurile, se gandea la Veronica Micle… toate au ramas parca asa, apele brazdasera soseaua, pietrele, prundul, fluturi, ceva albine, miresme …

    E o oaza de pace locul, incerc sa stau macar 2-3 zile la fiecare retur in Ro.

  75. demeter spune:

    Gabilutza,
    Daca poti stai la Varatec si te vei simti aproape de sufletul Veronicai. Ultimele clipe ale ei le-a petrecut acolo. (Se pare ca dna academician Dumitrescu-Busulenga s-a inspirat in retragerea dansei la manastire tot din V. Micle).
    La Agapia trec trupe de oaspeti zilnic. Doar daca te duci spre munte este mai liniste, spre vechea manastire.

  76. gabilutza spune:

    @demeter … la Varatec imi aleg intotdeauna sa stau desigur ! :-) Tin minte ca ultima oara am dormit pe prispa … m-au trezit dimineata oile ce urcau la munte !

  77. demeter spune:

    Gabilutza,
    Chestia cu oile este draguta si bucolica. Acum multi ani stateam pe langa Brasov, la Zarnesti si ma trezeau talangile de la vaci pe la 6 dimineata. Se duceau la pasune. Crede-ma ca nu era amuzant de loc.

  78. tibi spune:

    E cum nu se poate mai minunata, ‘alchimia’ pe care o poate produce Eminescu, in sufletele noastre. :)

    noapte buna
    TUTUROR

    Ne mai citim si miine ! :)

  79. gabilutza spune:

    :lol:

    pe mine ma trezesc niste mierle neobosite acum, pe la 5, si-au facut cuib langa geamul meu. M-am obisnuit. Prefer asta zgomotului strazii.

  80. demeter spune:

    Tibi,
    Noapte bunicica!

  81. bibliophyle spune:

    @tibi, noapte buna si vise placute :)

  82. gabilutza spune:

    @noapte buna Tibi … somn usor

  83. demeter spune:

    Gabilutza,
    La noi la curte avem cuiburi de mierle, vrabii, gugustiuci, pitigoi si inca vreo doua specii neidentificate (sunt pe lista de specii protejate in Ro., asa ca nu le dau numele). Stau in iedera si ciripesc de la 5,20 AM , au sedinta de dimineata, organizatorica. Dupa aceea este liniste pana pe la 7 PM cand au sedinta de autocritica . Asa ca….oricum canta f.f. frumos.

  84. gabilutza spune:

    @bibliophyle

    Eliade avea o idee foarte interesanta despre Alchimie, ca posibilitate a omului sa se manifeste intr-un spatiu cu dubla rezonanta, tehnologic si religios. Adica omul atins de intuitia concretului , careia sa-i gaseasca semnificatii polivalente, si de mistica religioasa. Se apropie de … Matrix un pic. Vorbeste Eliade de “entuziasmul demiurgic” al alchimistului. Ce a mai ramas astazi ? Ideea de perfectionism al societatilor industriale? O multime de camuflaje de detectat … stiu ca va pasioneaza , nu ?

  85. noradamian spune:

    demeter,
    gabilutza,
    bibliophyle,
    tibi,

    Noapte buna!

    :)

  86. gabilutza spune:

    @ demeter … exact. aceleasi vietati (in plus tarci, niste pasari mici cu gatul rosu ) sunt si pe la mine, voi verifica ora maine, poate ca sunt cu toate reglate dupa aceleasi orare. :lol:

  87. bibliophyle spune:

    @nora, noapte buna si visuri placute :)

  88. gabilutza spune:

    @nora! noapte buna, si o saptamana buna !

  89. demeter spune:

    Nora, noapte bunicica, vise placute!

  90. bibliophyle spune:

    @gabilutza, bineintzeles ca ma pasioneaza. Sunt probabil printre ultimele generatii de “clasicieni”, a avut dreptate Eliade, cred. Eu inca nu mi-am definitivat parerea asa cum am spus eu “inregistrez”, deocamdata. :)

  91. demeter spune:

    Gabilutza,
    Toate sunt reglate dupa rasaritul si apusul soarelui. Anul trecut au cazut 2 pui de mierla din cuib si Shaki i-a adus in buze (nu bot) pe pres. Asa ca am facut pe “mama” si am scormonit dupa rame o luna prin gradina. Cand rasarea soarele faceau o galagie nebuna si ma duceam sa le dau cate o rama pe ora la fiecare. Vezi, tu nu ai si preocupari din astea.

  92. gabilutza spune:

    @Eliade, daca nu ma insel, isi daduse seama ca toata mostenirea ramasa, e perceputa de omul modern in alt plan decat al alchimistilor. Era preocupat de continuitate mitica, si se intreba cum e posibila? Cu atata desolidarizare de semnificatiile originale. Impasul intrebarii l-a determinat poate sa emita celebra sa ipoteza a reactualizarii Marelui Timp, a timpului sacru al originilor. Alchimia occidentala credeti ca mai are vre-o sansa?

  93. gabilutza spune:

    @demeter … mierlele sunt intr-un copacel la cativa metri, in padure. Am si eu animalute. De pilda, porcii mistreti ma viziteaza pe la 23h30, vulpile dimineata, gugustiucile se joaca dupa rasaritul soarelui… :-)

  94. demeter spune:

    Gabilutza,
    Esti un mare norocos. Sper ca nu te deranjeaza. Mistretii si vulpile vin dupa resturi menajere. Te-ai intalnit nas in nas cu ei?

  95. bibliophyle spune:

    @gabilutza, eu il percep pe Eliade putin diferit, in primul rand pentru ca-i cunosc scrierile foarte bine, inclusiv notele si articolele (parte nepublicate). Eliade (in special in ultimii ani ai vietii lui) s-a contrazis (sau si-a schimbat parerea). El intr-adevar a avut afinitati “alchimiste” :)

    Nu gabilutza, alchimia ocidentala a murit, ce vedem astazi este gloata de “farisei” – adu-ti aminte de filmul Zorba, cand batrana doamna murise cum “poporul” ii jefuia mostenirea. Asta se intampla astazi. Alchimiea este HAR, daca o faci pentru bani il pierzi :(

  96. gabilutza spune:

    @demeter … o mai am pe “Nuca de cocos” animalut a carui specie nu o voi divulga, dar numele e si descrierea lui cea mai fidela, in libertate, l-am pierdut recent pe “Norisor”, un iepure pitic ce traia in libertate prin gradina, de o rapiditate nemaintalnita, mi-l cunosteau toti vecinii. ;-) Catelus nu am.

  97. demeter spune:

    Gabilutza,
    Cred ca ai un porcusor de Guineea. II iubesc tare mult. Sunt vorbareti, au sclipiri in care crezi ca rad de tine, cand sunt multumiti sau nemultumiti si se exprima rapid. Sa-ti traiasca!

  98. gabilutza spune:

    @bibliophile.

    Nu am avut eu indrazneala sa fac aceasta afirmatie. Alchimia occidentala a esuat! In limba lui Eliade – a fost contaminata de Timp, nestiind cum sa-i scape. Scena din Zorba e memorabila, ingrozitor de triste,hidoase figurile babelor, si mare ne-”simtirea” celor ce inhatau totul…

    Mai sunt altele… alchimii decat cea occidentala. Poate va voi trimite prin email ceva.

  99. bibliophyle spune:

    @gabilutza astept, cu placere :lol:

  100. gabilutza spune:

    @demeter & @Theofil

    La dvs. e destul de tarziu, e bine sa mai recuperati un pic decalajele.
    Propun sa ne spunem noapte buna, am petrecut in mod placut impreuna.
    Va astept urmatoarele articole.

  101. bibliophyle spune:

    @gabilutza, noapte buna si o saptamana fructuasa :lol:

  102. demeter spune:

    Gabilutza,
    Noapte buna. Ai grija de animalutze. Vulpile “iubesc iepurii’ si toti blanosii.

  103. gabilutza spune:

    @demeter

    Mistretii vin dupa nu stiu ce radacini ce cresc pe langa mine. Sunt de un curaj si o indrazneala enervanta. Nu fug cu oricat de mult zgomot as face. Vulpile vin sa vaneze pe “nuca de cocos” si “Norisor”. Pasarelele vin pentru ca am cativa copacei, nu neaparat roditori, dar ii pastrez, caci o creanga chiar mai uscata cumva poate servi ca sprijin pentru un cantec de mierla.

  104. gabilutza spune:

    @Noapte buna Demeter si Teofil.
    O saptamana frumoasa va doresc.

  105. maya spune:

    Buna seara si buna sa va fie inima!
    :lol:
    Acum am “aterizat” acasa!
    Nu am “apucat” sa “recuperez” ! :lol:

    Cadou pentru voi:
    Atit de frageda!
    http://www.youtube.com/watch?v=Ut8llZYeD5E

    Doina
    De la Nistru pân’ la Tissa
    Tot Românul plânsu-mi-s’a,
    Ca nu mai poate strabate
    De-atâta strainatate.
    Din Hotin si pân la Mare
    Vin Muscalii de-a calare,
    De la Mare la Hotin
    Mereu calea ne-o atin;
    Din Boian la Vatra-Dornii
    Au umplut omida cornii,
    Si strainul te tot paste
    De nu te mai poti cunoaste.
    Sus la munte, jos pe vale
    Si-au facut dusmanii cale,
    Din Satmar pân’ în Sacele
    Numai vaduri ca acele.
    Vai de biet Român saracul!
    Îndarat tot da ca racul,
    Nici îi merge, nici se ‘ndeamna,
    Nici îi este toamna, toamna,
    Nici e vara vara lui,
    Si-i strain în tara lui.
    De la Turnu ‘n Dorohoi
    Curg dusmanii în puhoi
    Si s’aseaza pe la noi;
    Toate cântecele pier,
    Sboara paserile toate
    De neagra strainatate;
    Numai umbra spinului
    La usa crestinului.
    Îsi desbraca tara sinul,
    Codrul – frate cu Românul -
    De secure se tot pleaca
    Si isvoarele îi seaca -
    Sarac în tara saraca!

    Cine-au îndragit strainii,
    Mânca-i-ar inima câinii,
    Mânca-i-ar casa pustia,
    Si neamul nemernicia!

    Stefane Maria Ta,
    Tu la Putna nu mai sta,
    Las’ Archimandritului
    Toata grija schitului,
    Lasa grija Sfintilor
    În seama parintilor,
    Clopotele sa le traga
    Ziua ‘ntreaga, noaptea ‘ntreaga,
    Doar s’a ‘ndura Dumnezeu,
    Ca sa ‘ti mântui neamul tau!
    Tu te ‘nalta din mormânt,
    Sa te aud din corn sunând
    Si Moldova adunând.
    De-i suna din corn odata,
    Ai s’aduni Moldova toata,
    De-i suna de doua ori,
    Îti vin codri ‘n ajutor,
    De-i suna a treia oara
    Toti dusmanii or sa piara
    Din hotara în hotara -
    Îndragi-i-ar ciorile
    Si spânzuratorile!

    Atât De Fragedă…

    Atât de frageda, te-asameni
    Cu floarea alba de cires,
    Si ca un înger dintre oameni
    În calea vietii mele iesi.

    Abia atingi covorul moale,
    Matasa suna sub picior,
    Si de la crestet pân-în poale
    Plutesti ca visul de usor.

    Din încretirea lungii rochii
    Rasai ca marmura în loc -
    S-atârna sufletu-mi de ochii
    Cei plini de lacrimi si noroc.

    O, vis ferice de iubire,
    Mireasa blânda din povesti,
    Nu mai zâmbi! A ta zâmbire
    Mi-arata cât de dulce esti,

    Cât poti cu-a farmecului noapte
    Sa-ntuneci ochii mei pe veci,
    Cu-a gurii tale calde soapte,
    Cu-mbratisari de brate reci.

    Deodata trece-o cugetare,
    Un val pe ochii tai fierbinti:
    E-ntunecoasa renuntare,
    E umbra dulcilor dorinti.

    Te duci, s-am înteles prea bine
    Sa nu ma tin de pasul tau,
    Pierduta vecinic pentru mine,
    Mireasa sufletului meu!

    Ca te-am zarit e a mea vina
    Si vecinic n-o sa mi-o mai iert,
    Spasi-voi visul de lumina
    Tinzându-mi dreapta în desert.

    S-o sa-mi rasai ca o icoana
    A pururi verginei Marii,
    Pe fruntea ta purtând coroana -
    Unde te duci? Când o sa vii?

    Şi Dacă…

    Si daca ramuri bat în geam
    Si se cutremur plopii,
    E ca în minte sa te am
    Si-ncet sa te apropii.

    Si daca stele bat în lac
    Adâncu-i luminându-l,
    E ca durerea mea s-o-mpac
    Înseninându-mi gândul.

    Si daca norii desi se duc
    De iese-n luciu luna,
    E ca aminte sa-mi aduc
    De tine-ntotdeauna.

  106. maya spune:

    Noapte buna,vise colorate si frumoase! :)
    Ingerasii sa va aiba in paza! :)

    Visind! Gheorghe Iovu

  107. dumitruagachi spune:

    Sunt onorat sa va salut! Toate cele bune tuturor. Am citit cu multa atentie toate comentariile… Am o anume jena sub impresia indiscretiei, dar trec peste ea. Din dialoguri se desprind informatii si, mai ales, laconice notatii personale pline de caldura din suflete… Trimiterile la Agapia, Varatec, m-au facut sa visez. Si noi sintem impatimiti de “zona”, cum a fost toata cultra romana, de altfel de la Iasi la Tg. Nemt, prin Pascani, sunt numai 100 de km. Varatecul si Agapia se regasesc foarte frumos, chiar “monumental” in pictura romana – ca tot se vorbea de Grigorescu, adorat la barbizon, e adorat si la Agapia si la Varatec, unde este, in fata altarului, un teribil chip al lui Iisus – si au impus o tema, cea a “coloanei”, in pictura lui Bernea… Dar aceasta splendida spatialitate se regaseste in toata pictura grupului Prolog… E o placere sa asisti la discutiile pe care le intretineti, lasa cu adevarat impresia ca “spiritul” e foarte frumos!

  108. dumitruagachi spune:

    Domnule Teofil, sunt incintat că v-am trezit interesul in legatura cu piatra funerara de la Scinteia!

  109. bibliophyle spune:

    @!maya, salut – multzumesc :)

  110. bibliophyle spune:

    @ dumitruagachi
    salut Dumitru, multzumesc pentru frumoasele materiale. cred ca merita un demers epigrafic serios, am inceput si eu sa ma uit in “hrisoavele” mele, poate publicam ceva impreuna :) Cred ca piatra funerara din Scanteia merita multa atentie :) inca odata multzumesc pentru atentionare

  111. dumitruagachi spune:

    Va multumesc, astept noutatzi! Zile placute in continuare!

Comentariile nu sunt permise.