Pentru a finaliza aceasta perioada istorica si influenta ei profunda in gandirea umana a tuturor timpurilor, voi incerca un demers compus din trei postari consecutive. In prima postare ma voi ocupa de generalitati, in a doua de alchimisti, si in a treia postare, de operele pe care le-au produs. Este absolut necesar sa precizez, ca desi cateodata imi permit sa fiu sceptic si ironic, toti acei pe care ii voi aminti au fost intelectuali si eruditi de mare anvergura, care au avut un enorm curaj si tinuta umana (extrem de putin intalnita in zilele noastre).
Demersul nostru se opreste in secolul al XIX-lea. Majoritatea figurilor aparute atunci (sec XIX-lea) si continuate pana in zilele noastre nu-si gasesc locul in aceasta galerie a ilustrilor premergatori. Fara a incerca sa diminuez credintele altora sau incercarile unora de a cauta ceea ce nu poate fi gasit, cred ca unele idei isi au locul si timpul lor, evolutia fireasca a acestor idei le transforma in stiinta sau istorie. Esoterica si mistica pot fi sustinute numai intr-o realitate superioara celei stiintifice, fara insa a contrazice totalmente ceea ce cunoastem si stim ca exista. Esoterica exista pana in momentul in care divinitatea ne permite dezvaluirea adevarului stiintific si ea ne faciliteaza acest lucru de multe mii de ani. Inca odata, in aceste postari eu ma ocup de aspectele culturale, istorice si filozofice care mi se par mie importante si de nici un fel de alte fenomene “mambo-jambo”, pe care le puteti gasi “analizate” in sutele de situri romanesti sau miile de situri straine.

Alchimia este sustinuta de diferite traditii, cateva cu o vechime de 3-4 mii de ani si raspandite pe 3 continente. Nu putem sustine un argument care poate localiza exact locul de origine, in primul rand din cauza simbolismului si criptica profunda a acestor fenomene. Din nefericire nu am expertiza si nici sursele necesare unei analize “globale”, asa ca, exact ca deobicei, ma voi limita la teritoriul cunoscut mie, adica India-Iberia. Postarile mele se vor ocupa in special de ceea ce numim noi astazi “traditiile occidentale”, care isi au sursele in orientul apropiat si mijlociu si s-au cristalizat in giganticul creuzet egiptean in perioada elenistica.
Zosimus (l-am amintit si-l vom cunoaste in postarea viitoare) sustine ca alchimia apartine castei preotesti egiptene si ca acolo trebuie cautata sursa. Prelucrarea metalelor si misticismul erau doua activitati strans conectate in lumea antica. Focul care prelucra metalul, apa si lichidele care purificau minereurile, oxigenul (aerul) necesar in procesul de intretinere a focului si pamantul din care au extras minereul, necesita un al cincelea element, care trebuia sa faciliteze acest proces. Cautarea acestui element, al cincelea, adica Chintesenţă (Quintessence) a fost obiectul acestor cautari, daca l-am gasit sau nu este o chestie de interpretare stiintifica, religioasa, culturala sau sociala. Unii dintre noi spera ca l-am gasit, alti il mai cauta si altii, ca mine il inregistreaza.

Majoritatea scrierilor referitoare la inceputurile alchimiei egiptene sunt originare din perioada elenistica egipteana (dinastia ptolomeica), este clar astazi ca acestea sunt de fapt compilatii si ele extrem de partiale ale unor surse pierdute sau inca nedescoperite. Multe din aceste compilatii contin referinte la alte compilatii probabil distruse de Dioclitian in Alexandria anului 292 d.Hr.

Doua surse egiptene au fost insa descoperite. Prima este, Papyrus Graecus Holmiensis sau papirusul Stockholm, si a doua sursa este Leyden X papyrus, papirusul X din Leyden. Aveti mai jos imginile acestor doua surse. Va recomand doua postari coplementare, cea de pe Theophyl Istoria si cea de pe Theophyl Paleografia
Etichete Alchimie, Esoterica, Gnosticism, Hermes Trismegistus, Istorie, Spiritualitate
14/06/2009 la 13:48
@bibliophyle
Ma alatur si eu, cu intarziere, urarilor de bine ati venit. De ceva zile ma simt incapabil sa formulez o simpla fraza, am citit cele doua postari ce completeaza pe aceasta. Personal nu sunt familiarizat cu alchimia, cred ca ff multa lume nu este. E un fel de “trompe-oeil” in spatele careia invatatii cerceteaza secretele vietii. Nu m-am impacat niciodata cu limbajul alchimic, obscur, repetitiv, fara aparenta de constructie logica, cred ca aproape toti “analistii” seriosi regreta obscuritatea calculata a cartilor filosofiei hermetice. Mi-am pus intotdeauna intrebari, si daca va fi posibil le vom impartasi cu totii, cand sunteti disponibil.
Se spune ca lectura alchimica te face sa castigi o dispozitie interioara noua. Cuvantul alchimic e ca o prisma, si, din punctul meu de vedere e un fel de cuvant-materie , de aceea e interesanta ideea conjugarii materialitatii cu imaginarul. De obicei ne desprindem prea usor in imaginar, cand nu suntem cei mai rigurosi rationalisti.
O zi buna tuturor!
14/06/2009 la 19:43
servus
TUTUROR
14/06/2009 la 19:45
@gabilutza salut,
Alchimia este o manifestare filozofica bazata pe axiome interpretative din asa zisa scoala simbolistica (Pitagora), este si o incercare metafizica de a interpreta ratzionalul cu ajutorul unor instrumente neratzionale. Este si o razvratire impotriva “dominantului organizat” – religia , doctrinelor “aceptate de majoritate“, etc.
Daca doresti alchimia este avangardul tuturor timpurilor.
14/06/2009 la 19:47
@servus tibi
14/06/2009 la 19:51
Teofil
Sper ca nu spun nimic nou, daca afirm si la rindul meu, ca si pentru mine alchimia se reducea la o cautare zadarnica a modului de face, vorba romanului, din rahat, bici
.
Dar serios vorbind, este fascinant subiectul !
14/06/2009 la 19:56
@tibi
din sau prin alchimie s-au nascut chimia, fizica si astronomia stiintzifica. A progresat medicina si stiintele bazate pe experiment. Asa ca a iesit ceva din baietii astia
Au fost si alchimisti grozavi, dar si multi sarlatani.
14/06/2009 la 20:02
Teofil
Pina la urma, depinde de noi/prin tine
sa deosebim sarlatanii de ‘baietii grozavi !
14/06/2009 la 20:06
@tibi, am inceput acest demers cand am vrut sa analizez o opera de arta, asa cum consider eu trilogia Matrix. Am vazut ca nu o pot face fara a explica niste curente de gandire istorice, care au existat de bine sau rau in afara “gandirii colective” dar care au influentzat-o profund.
14/06/2009 la 20:11
Teofil
Nu stiu de ce sint ceva mai refractar la ‘Matrix’. Sigur ca gresesc dar, parca simt ca nu mai am chiar atita timp incit sa aprofundez atit de multe domenii care ma acapareaza acum. De citit ce ai de spus despre, sigur ca voi citi, TOT.
14/06/2009 la 20:17
tibi, Matrix este un fel de gandire, diferit de felul in care gandim noi obisnuit, adica exista niste dimensiuni pe care noi nu le vedem/simtim deobicei. La fel ca in Kabala – nu are nici un sens sa inveti kabala la 20-30 de ani. In traditia iudaica se incepe procesul de invatare pe la 40 de ani (traditia sefardica). Pe atunci nu se traia mai mult de 50-60 de ani. Intrarea in Matrix se face in ultima parte a vieti, sa zicem dupa 55-60
14/06/2009 la 20:30
Tibi, Gabilutza,
Buna seara….
14/06/2009 la 20:37
servus
demeter
14/06/2009 la 20:38
Tibi,
Este frumos articolul tau despre Eminescu,. Analiza lui Culianu este f. interesanta. Ce-ai mai citit?
14/06/2009 la 20:39
Teofil
Chiar voiam sa intreb : care este diferenta (daca este) dintre evreii de rit mozaic si evreii de rit sefard ? Parca ritul sefard a luat fiintza in Spania. Da ?
14/06/2009 la 20:40
demeter
Multzumesc !
La ce te referi cind ma intrebi ce am mai citit ?
14/06/2009 la 20:42
Tibi,
Ce carte/carti ai mai citit recent?
14/06/2009 la 20:46
@tibi, este o diferenta enorma (dupa parerea mea).
toti evreii sunt de rit mozaic
traditiile sunt diferite (ortodox/catolic la crestini) da, Sefarad = Spania.
Evreii Sefarzi sunt mult mai cultzi. Personal cred ca Sefarzii sunt mai aproape de traditiile originale, Evreii europeni (Ashkenazim) sunt extrem de diferiti, in aproape toate punctele de vedere, inclusiv cele cultice. Personal nu le intzeleg nici limba si nici traditiile cultice.
14/06/2009 la 20:56
demeter
Ţara miticilor- Ioana Pârvulescu
Studii Romînesti- doua volume – Culianu
Reuşeşti sau mori/ V. Bukovski
Cărţile recenzate in gradina.
Momentan, tocmai am cumparat “Toate pisicile sunt negre”/Carlos Fuentes
14/06/2009 la 20:57
Teofil
se poate spune ca sefarzii au fost influentzatzi de cultura araba ?
14/06/2009 la 21:00
Tibi,
Esti mare ca ai timp de citit. Vrem sa ne ducem la Bookfest sa ne incarcam sacosele.
14/06/2009 la 21:00
@tibi, exact au fost influentati si au influentat cultura araba, sa nu uitam ca marele capodopere de filozofie ebraica medievala au fost scrise in limba araba
14/06/2009 la 21:05
@demeter, @tibi , @bibliophyle
Buna seara. Voi veni si eu in seara asa sa mai discutam provocarile lui Teofil.
@demeter – sper sa va faca placere in Romania
@tibi – am citit articolele
poate vom vedea, in curand si un blog personal ( adresa de email de pe blogul meu nu e valabila).
Revin in 20 de min. Dejunam mai tarziu aici!
14/06/2009 la 21:06
@gabilutza, salut
14/06/2009 la 21:06
demeter
Sunt numai un favorizat al sortzii
!
Momentan, desi nu sunt obligat, ma duc zilnic luni/vineri (9-16) la un birou, unde am de coordonat ceva relativ simplu ca ma pricep
, timp de citeva ore; intre timp, citesc si mai nou, recenzez
.
La Bookfest voi fi nelipsit, bineintzeles, ca de obicei
!
14/06/2009 la 21:08
Gabilutza,
dejeuner sur l herbe de manet imi place tare mult. M-a dus gandul. Noua ne place oriunde suntem impreuna.
14/06/2009 la 21:10
Tibi,
Este mare lucru ca itzi place sa citesti. Putzini mai au “boala” asta. Liceenii si studentzii de pretutindeni (ma refer la SUA) isi iau rezumatele de pe Net.
14/06/2009 la 21:11
servus
gabilutza
Blog personal, nici vorba
. Ma multzumesc sa comentez si sa mai propun cite un titlu in gradina.
Adresa mea de mail, este valida. Daca vrei sa imi scrii, roaga-l pe Teofil sa-mi dea adresa ta si vei vedea ca dupa ce itzi scriu, poate primi orice mesaj.
14/06/2009 la 21:13
Teofil
Si daca nu ma insel, tot din traducerile arabe ale filozofilor greci, s-au facut ulterior alte traduceri in limbile europene. Asa E ?
14/06/2009 la 21:14
demeter,bibliophyle, gabilutza, tibi,
salut!
14/06/2009 la 21:16
gabilutza,
si eu l-am asigurat pe tibi ca va avea succes cu un blog personal…
14/06/2009 la 21:16
@nora, salut
14/06/2009 la 21:17
Nora,
Buna seara si bine ai venit pe la noi!
14/06/2009 la 21:18
@tibi, da o mare parte din traduceri au venit din araba, mai important au fost insa comentariile lor care pana astazi sunt fenomenale
14/06/2009 la 21:18
bibliophyle,
“din sau prin alchimie s-au nascut chimia, fizica si astronomia stiintzifica”
In afara de stiinte, “baietii astia” am impresia, ca sunt si “sarea si piperul” in literatura din, sau despre evul mediu…
14/06/2009 la 21:21
@nora, sunt si sunt. Ei au reprezentat “cosmopolitismul”, o mare parte din ei stiau in afara limbilor clasice si ebraica si araba, erau “destupati”. Si daca vrei sa sti Paracelsus a pertrecut 3 luni la Sibiu
14/06/2009 la 21:24
@nora, are Paracelsus o carte denumita “Liber de Nymphis, sylphis, pygmaeis et salamandris et de caeteris spiritibus” (carte despre ninfe, silfide pigmei ……) in care scrie niste impresii dragutze despre Hermannstadt
14/06/2009 la 21:27
bibliophyle! Paracelsus? Oare cati dintre SIBIENI stiu? ( nu ca n-ar fi altele multe de care habar n-au!)
14/06/2009 la 21:29
Bibliophyle,
ar fi de interes sa vii cu o postare despre Paracelsus mai ales, dar si cu impresiile respective…
14/06/2009 la 21:31
@nora, nu stiu cati sibieni stiu, dar cred ca sibiul are o istorie fabuloasa care s-a pierdut din cauzele “entnicitatilor diferite” care trag spre istorii diferite
14/06/2009 la 21:33
@nora, am sa incerc in limitele timpului
14/06/2009 la 21:36
@nora Sibiu pe numele originar Siebenbürgen (capitala celor 7 orase) a gazduit o vreme, una din cele mai vestite universitati – Universitas Saxorum
14/06/2009 la 21:38
bibliophyle,
sunt ireparabile,de cele mai multe ori, asemenea disparitii din asemenea cauze! Cu atat mai mult, atunci, e nevoie de revenire asupra urmelor si marturiilor care mai exista…
14/06/2009 la 21:39
servus
nora
again
14/06/2009 la 21:40
cate ceva stiu si eu despre Siebenburgen. Despre Universitas Saxorum,vag.
14/06/2009 la 21:40
servus, tibi, calatorule!
14/06/2009 la 21:42
ALL
daca ma mai incurajatzi sa-mi fac blog propriu, voi trage concluzia ca vretzi sa scapatzi de mine si sa ma autoexilez intr-un soi de ‘paradis propriu’ in care sa cresc albine si sa astept ca vreu-un Ieronim oarecare sa-mi ia locul …
14/06/2009 la 21:45
@tibi, ai dreptate. un blog de acapareaza. 4 de transforma in sclav. Stai cuminte si posteaza cand vrei si cum vrei. Nu facea prostia pe care am facut-o eu
14/06/2009 la 21:47
tibi,
atunci retrag ce am spus…
14/06/2009 la 21:50
@buna seara Nora!
@demeter Mare scandal tabloul in marime naturala a lui Manet. Eu locuiesc in vecinatatea unei replici mai tarzii a lui, impresionista, – Monet.
@tibi! Ok. asa scapi de “responsabilitati”
Pe undeva am comentat si eu pe DP, o sa-ti trimit vreodata un link.
@bibliophyle
bine spus “Daca doresti alchimia este avangarda tuturor timpurilor”.
1. Ce doream sa intreb – de ce Alchimia nu e la fel de bine structurata, cunoscuta, studiata academic, ca fenoment al umanitatii? ( desi sunt nenumarate site-uri).
Pe aici, in tara lui “et in arcadia ergo” exista neo-alchimisti cu laboratoare adevarate. Mai recentul Fulcanelli e la mare pret !
14/06/2009 la 21:55
Pentru totzi,
Ceva ezoteric
http://www.flixxy.com/thousand-hand-bodhisattva-dance.htm
14/06/2009 la 21:57
Gabilutza,
Oscar-Claude Monet – nu cunosc o replica la celebrul tablou al lui Manet. Te rog adu-mi aminte.
14/06/2009 la 22:00
1865 “Dejeuner sur herbe” de Monet ( dar dnele erau imbracate) !
Am vazut baletul ezoteric candva la TV franceza….
14/06/2009 la 22:04
@demeter
Toate peisajele regiunii au ramas ca acum 150 de ani.
http://pagesperso-orange.fr/jenl/oeuvres/1860-69/1866dejeuner_sur_herbe.html
14/06/2009 la 22:06
gabilutza
Nu potzi sa te derobezi de responsabilitatzile pe care nu tzi le asumi, mai ales cind esti constient ca limitele pe care le asumi, sunt cit se poate de reale.
NU ?
14/06/2009 la 22:07
Gabilutza,
Replica este doar in titlu si in padure. Compozitia este cu totul alta. Dar, ai dreptate, este o replica.
14/06/2009 la 22:08
@gabiluta, la intrebarea ta.
1. necesara o mare eruditie, nu merge la BA, si nici macar la Graduates poate la post.
2. Mare nevoie de potential lingvistic (latina, greaca, ebraica) altfel nu merge
3. Nu sunt Granturi de research, nababi nu dau bani pe lucruri care par daunatoare
Greu sa vorbesti despre Sf. Augustin si Albert Magnus ca alchimisti
4. Tot felul de Cohelos care scriu literatura pentru ciobani au stricat cheful omului de citi despre…
14/06/2009 la 22:10
@demeter,
Sectiunea din centru a tabloului o vazusem la muzeul d’Orsay ( muzeul meu preferat) , tabloul lui Monet fusese foarte mare, si a fost desfacut in 3 bucati, din care cea din centru considerata ca seamana cu Manet.
14/06/2009 la 22:15
Gabilutza,
Din pacate am vazut in original destul de putine din tablourile impresionistilor, mai ales in colectii particulare si la Ermitage. In Paris nu am avut timp, din pacate, sa ajung la muzee, pana acum.
14/06/2009 la 22:16
Tibi,
Nu-ti fa blog….stai la noi, please.
14/06/2009 la 22:18
@bibliophyle
Multumesc pentru raspuns. Demers individual deci !
Exista un fel de “deceptie” planetara in ceea ce priveste alchimia.
Mie mi s-a parut ca “alchimia” a fost cumva recuperata de curentele masonice (rosa-cruce). Filosofia a incercat sa se apropie cat de cat, probabil din perspectiva (gresita dupa parerea mea) de filosofie a materiei.
probabil ca mai ramane Hermetismul, pe la universitatile cu profil de istoria si filosofia religiei.
Una din placerile mele e sa cutreier ceea ce aici se numesc “vide-greniers”, prin satucele din imprejurimi. Nu rareori, gasesc fel de fel de carti aruncate din podul familiei, cu subiect alchimic, de catre urmasii moderni.
14/06/2009 la 22:22
@demeter
Cu cea mai mare placere, la urmatoarea vizita pe aici.
Toti cunoscatorii in impresionism apreciaza ca suntem romani. Grigorescu e inca adorat la Barbizon. Mestecenii au ramas la fel … si pietrele.
14/06/2009 la 22:26
@gabiluta, nici macar nu poti sa-ti dai seama cata intelepciune poate exista in alchimie. “Limba Ingerilor” a lui John Dee este o constructie lingvstica fenomenala. Nu stiu daca ai vazut filmul SF cu Bruce Willis, Actrita iugoslava vorbea limba lui John Dee, fenomenal – toata lumea a crezut ca este gibrish, fain banc al regizorului (sau al scenaristului)
14/06/2009 la 22:28
Gabilutza,
Multzumesc, dar nu am avut timp in delegatii absolut de loc. Tot timpul am facut translatii (desi nu sunt translator si nici nu am facut filologia)…diverse incrucisari intre fr., engl. si ro. Poate la anul. Cine stie? Mestecenii sunt frumosi si in Parcul Tineretului si in “padurea de argint” a lui Eminescu. Sper ca nu a fost taiata.
14/06/2009 la 22:30
@bibliophyle
Citisem recent ca John Dee vorbea doar cu asistentul sau o limba inventata de el. Articolul dvs. de pe Paleo… mi-a placut foarte mult. Nu am citit, cartile alchimice se gasesc la anticari specializati, si sunt foarte scumpe, de aceea uneori mai las uneori norocul. Ultima oara … “Aura Catena Homeri”.
14/06/2009 la 22:33
@gabilutz, limbqa lui Dee este perfect structuratasi pate fi vorbita. Daca iti amintesti in filmul al cincelea element, ea a fost VORBITA
14/06/2009 la 22:35
demeter
asta si intentzionez
14/06/2009 la 22:36
Tibi,
Thanks from my heart. Esti baiat de comitet, cum zice Seful. Si Seful are intotdeauna dreptate.
14/06/2009 la 22:37
@demeter
M-ati atins pomenind, ca si Tibi, de Eminescu.
Cred ca acum cativa ani, pe drumul dinspre Agapia spre Varatec, m-am oprit undeva intr-un luminis, se vedea si o stana, si … cineva mi-a spus ca Eminescu trebuia sa fi privit de acolo cand a scris poezia. Am fost foarte emotionat, o amintire de neuitat.
De treci codri de aramã, de departe vezi albind
S-auzi mândra glãsuite a pãdurii de argint.
Acolo, lângã isvoarã, iarba pare de omãt,
Flori albastre tremur ude în vãzduhul tãmâiet ;
Pare-cã si trunchii vecinici poartã suflete sub coajã,
Ce suspinã printre ramuri cu a glasului lor vrajã.
Iar prin mândrul întuneric al pãdurii de argint
Vezi isvoare zdrumicate peste pietre licurind ;
Ele trec cu harnici unde si suspinã-n flori molatic,
Când coboarã-n ropot dulce din tãpsanul prãvãlatic,
Ele sar în bulgãri fluizi peste prundul din rãstoace,
În cuibar rotind de ape, peste care luna zace.
Mii de fluturi mici albastri, mii de roiuri de albine
Curg în râuri sclipitoare peste flori de miere pline,
Împlu aerul vãratic de mireasmã si rãcoare
Apopoarelor de muste sãrbãtori murmuitoare.
14/06/2009 la 22:38
acum sunt luat la “mishto”, cum se zice
14/06/2009 la 22:40
@bibliophyle
Sigur ca-mi amintesc. Era o limba foarte sonora si placuta, parca te inducea in transa… Luni imi ajung si celelalte filme!
Am vazut ca ati scris si despre sinergie. Nu voi comenta astazi, aveam 7-8 intrebari pt. dvs. ?
14/06/2009 la 22:40
Gabilutza,
Prin anii 75-80 inca exista “padurea de argint” sau “codrii de arama”. Am vazut-o…acum nu mai stiu daca exista.
14/06/2009 la 22:41
daca tot vorbim de Eminescu are Elena Agachi pe blogul ei
http://elenaagachi.wordpress.com/ o postare despre Ipoteşti
14/06/2009 la 22:43
gabilutza,
multzam!
Mi-am imaginat cateva clipe peisajul dintre Varatec si Agapia, inobilat de poezia lui Eminescu. Un moment de exceptie!…
14/06/2009 la 22:47
@nora
Sigur Eminescu a fost in acel loc cand a scris versurile, se gandea la Veronica Micle… toate au ramas parca asa, apele brazdasera soseaua, pietrele, prundul, fluturi, ceva albine, miresme …
E o oaza de pace locul, incerc sa stau macar 2-3 zile la fiecare retur in Ro.
14/06/2009 la 22:51
Gabilutza,
Daca poti stai la Varatec si te vei simti aproape de sufletul Veronicai. Ultimele clipe ale ei le-a petrecut acolo. (Se pare ca dna academician Dumitrescu-Busulenga s-a inspirat in retragerea dansei la manastire tot din V. Micle).
La Agapia trec trupe de oaspeti zilnic. Doar daca te duci spre munte este mai liniste, spre vechea manastire.
14/06/2009 la 22:53
@demeter … la Varatec imi aleg intotdeauna sa stau desigur !
Tin minte ca ultima oara am dormit pe prispa … m-au trezit dimineata oile ce urcau la munte !
14/06/2009 la 22:57
Gabilutza,
Chestia cu oile este draguta si bucolica. Acum multi ani stateam pe langa Brasov, la Zarnesti si ma trezeau talangile de la vaci pe la 6 dimineata. Se duceau la pasune. Crede-ma ca nu era amuzant de loc.
14/06/2009 la 23:00
E cum nu se poate mai minunata, ‘alchimia’ pe care o poate produce Eminescu, in sufletele noastre.
noapte buna
TUTUROR
Ne mai citim si miine !
14/06/2009 la 23:01
pe mine ma trezesc niste mierle neobosite acum, pe la 5, si-au facut cuib langa geamul meu. M-am obisnuit. Prefer asta zgomotului strazii.
14/06/2009 la 23:02
Tibi,
Noapte bunicica!
14/06/2009 la 23:02
@tibi, noapte buna si vise placute
14/06/2009 la 23:03
@noapte buna Tibi … somn usor
14/06/2009 la 23:05
Gabilutza,
La noi la curte avem cuiburi de mierle, vrabii, gugustiuci, pitigoi si inca vreo doua specii neidentificate (sunt pe lista de specii protejate in Ro., asa ca nu le dau numele). Stau in iedera si ciripesc de la 5,20 AM , au sedinta de dimineata, organizatorica. Dupa aceea este liniste pana pe la 7 PM cand au sedinta de autocritica . Asa ca….oricum canta f.f. frumos.
14/06/2009 la 23:07
@bibliophyle
Eliade avea o idee foarte interesanta despre Alchimie, ca posibilitate a omului sa se manifeste intr-un spatiu cu dubla rezonanta, tehnologic si religios. Adica omul atins de intuitia concretului , careia sa-i gaseasca semnificatii polivalente, si de mistica religioasa. Se apropie de … Matrix un pic. Vorbeste Eliade de “entuziasmul demiurgic” al alchimistului. Ce a mai ramas astazi ? Ideea de perfectionism al societatilor industriale? O multime de camuflaje de detectat … stiu ca va pasioneaza , nu ?
14/06/2009 la 23:08
demeter,
gabilutza,
bibliophyle,
tibi,
Noapte buna!
14/06/2009 la 23:11
@ demeter … exact. aceleasi vietati (in plus tarci, niste pasari mici cu gatul rosu ) sunt si pe la mine, voi verifica ora maine, poate ca sunt cu toate reglate dupa aceleasi orare.
14/06/2009 la 23:11
@nora, noapte buna si visuri placute
14/06/2009 la 23:12
@nora! noapte buna, si o saptamana buna !
14/06/2009 la 23:12
Nora, noapte bunicica, vise placute!
14/06/2009 la 23:16
@gabilutza, bineintzeles ca ma pasioneaza. Sunt probabil printre ultimele generatii de “clasicieni”, a avut dreptate Eliade, cred. Eu inca nu mi-am definitivat parerea asa cum am spus eu “inregistrez”, deocamdata.
14/06/2009 la 23:16
Gabilutza,
Toate sunt reglate dupa rasaritul si apusul soarelui. Anul trecut au cazut 2 pui de mierla din cuib si Shaki i-a adus in buze (nu bot) pe pres. Asa ca am facut pe “mama” si am scormonit dupa rame o luna prin gradina. Cand rasarea soarele faceau o galagie nebuna si ma duceam sa le dau cate o rama pe ora la fiecare. Vezi, tu nu ai si preocupari din astea.
14/06/2009 la 23:21
@Eliade, daca nu ma insel, isi daduse seama ca toata mostenirea ramasa, e perceputa de omul modern in alt plan decat al alchimistilor. Era preocupat de continuitate mitica, si se intreba cum e posibila? Cu atata desolidarizare de semnificatiile originale. Impasul intrebarii l-a determinat poate sa emita celebra sa ipoteza a reactualizarii Marelui Timp, a timpului sacru al originilor. Alchimia occidentala credeti ca mai are vre-o sansa?
14/06/2009 la 23:24
@demeter … mierlele sunt intr-un copacel la cativa metri, in padure. Am si eu animalute. De pilda, porcii mistreti ma viziteaza pe la 23h30, vulpile dimineata, gugustiucile se joaca dupa rasaritul soarelui…
14/06/2009 la 23:27
Gabilutza,
Esti un mare norocos. Sper ca nu te deranjeaza. Mistretii si vulpile vin dupa resturi menajere. Te-ai intalnit nas in nas cu ei?
14/06/2009 la 23:28
@gabilutza, eu il percep pe Eliade putin diferit, in primul rand pentru ca-i cunosc scrierile foarte bine, inclusiv notele si articolele (parte nepublicate). Eliade (in special in ultimii ani ai vietii lui) s-a contrazis (sau si-a schimbat parerea). El intr-adevar a avut afinitati “alchimiste”
Nu gabilutza, alchimia ocidentala a murit, ce vedem astazi este gloata de “farisei” – adu-ti aminte de filmul Zorba, cand batrana doamna murise cum “poporul” ii jefuia mostenirea. Asta se intampla astazi. Alchimiea este HAR, daca o faci pentru bani il pierzi
14/06/2009 la 23:28
@demeter … o mai am pe “Nuca de cocos” animalut a carui specie nu o voi divulga, dar numele e si descrierea lui cea mai fidela, in libertate, l-am pierdut recent pe “Norisor”, un iepure pitic ce traia in libertate prin gradina, de o rapiditate nemaintalnita, mi-l cunosteau toti vecinii.
Catelus nu am.
14/06/2009 la 23:32
Gabilutza,
Cred ca ai un porcusor de Guineea. II iubesc tare mult. Sunt vorbareti, au sclipiri in care crezi ca rad de tine, cand sunt multumiti sau nemultumiti si se exprima rapid. Sa-ti traiasca!
14/06/2009 la 23:33
@bibliophile.
Nu am avut eu indrazneala sa fac aceasta afirmatie. Alchimia occidentala a esuat! In limba lui Eliade – a fost contaminata de Timp, nestiind cum sa-i scape. Scena din Zorba e memorabila, ingrozitor de triste,hidoase figurile babelor, si mare ne-”simtirea” celor ce inhatau totul…
Mai sunt altele… alchimii decat cea occidentala. Poate va voi trimite prin email ceva.
14/06/2009 la 23:36
@gabilutza astept, cu placere
14/06/2009 la 23:40
@demeter & @Theofil
La dvs. e destul de tarziu, e bine sa mai recuperati un pic decalajele.
Propun sa ne spunem noapte buna, am petrecut in mod placut impreuna.
Va astept urmatoarele articole.
14/06/2009 la 23:41
@gabilutza, noapte buna si o saptamana fructuasa
14/06/2009 la 23:42
Gabilutza,
Noapte buna. Ai grija de animalutze. Vulpile “iubesc iepurii’ si toti blanosii.
14/06/2009 la 23:44
@demeter
Mistretii vin dupa nu stiu ce radacini ce cresc pe langa mine. Sunt de un curaj si o indrazneala enervanta. Nu fug cu oricat de mult zgomot as face. Vulpile vin sa vaneze pe “nuca de cocos” si “Norisor”. Pasarelele vin pentru ca am cativa copacei, nu neaparat roditori, dar ii pastrez, caci o creanga chiar mai uscata cumva poate servi ca sprijin pentru un cantec de mierla.
14/06/2009 la 23:45
@Noapte buna Demeter si Teofil.
O saptamana frumoasa va doresc.
15/06/2009 la 22:16
Buna seara si buna sa va fie inima!

Acum am “aterizat” acasa!
Nu am “apucat” sa “recuperez” !
Cadou pentru voi:
Atit de frageda!
http://www.youtube.com/watch?v=Ut8llZYeD5E
Doina
De la Nistru pân’ la Tissa
Tot Românul plânsu-mi-s’a,
Ca nu mai poate strabate
De-atâta strainatate.
Din Hotin si pân la Mare
Vin Muscalii de-a calare,
De la Mare la Hotin
Mereu calea ne-o atin;
Din Boian la Vatra-Dornii
Au umplut omida cornii,
Si strainul te tot paste
De nu te mai poti cunoaste.
Sus la munte, jos pe vale
Si-au facut dusmanii cale,
Din Satmar pân’ în Sacele
Numai vaduri ca acele.
Vai de biet Român saracul!
Îndarat tot da ca racul,
Nici îi merge, nici se ‘ndeamna,
Nici îi este toamna, toamna,
Nici e vara vara lui,
Si-i strain în tara lui.
De la Turnu ‘n Dorohoi
Curg dusmanii în puhoi
Si s’aseaza pe la noi;
Toate cântecele pier,
Sboara paserile toate
De neagra strainatate;
Numai umbra spinului
La usa crestinului.
Îsi desbraca tara sinul,
Codrul – frate cu Românul -
De secure se tot pleaca
Si isvoarele îi seaca -
Sarac în tara saraca!
Cine-au îndragit strainii,
Mânca-i-ar inima câinii,
Mânca-i-ar casa pustia,
Si neamul nemernicia!
Stefane Maria Ta,
Tu la Putna nu mai sta,
Las’ Archimandritului
Toata grija schitului,
Lasa grija Sfintilor
În seama parintilor,
Clopotele sa le traga
Ziua ‘ntreaga, noaptea ‘ntreaga,
Doar s’a ‘ndura Dumnezeu,
Ca sa ‘ti mântui neamul tau!
Tu te ‘nalta din mormânt,
Sa te aud din corn sunând
Si Moldova adunând.
De-i suna din corn odata,
Ai s’aduni Moldova toata,
De-i suna de doua ori,
Îti vin codri ‘n ajutor,
De-i suna a treia oara
Toti dusmanii or sa piara
Din hotara în hotara -
Îndragi-i-ar ciorile
Si spânzuratorile!
Atât De Fragedă…
Atât de frageda, te-asameni
Cu floarea alba de cires,
Si ca un înger dintre oameni
În calea vietii mele iesi.
Abia atingi covorul moale,
Matasa suna sub picior,
Si de la crestet pân-în poale
Plutesti ca visul de usor.
Din încretirea lungii rochii
Rasai ca marmura în loc -
S-atârna sufletu-mi de ochii
Cei plini de lacrimi si noroc.
O, vis ferice de iubire,
Mireasa blânda din povesti,
Nu mai zâmbi! A ta zâmbire
Mi-arata cât de dulce esti,
Cât poti cu-a farmecului noapte
Sa-ntuneci ochii mei pe veci,
Cu-a gurii tale calde soapte,
Cu-mbratisari de brate reci.
Deodata trece-o cugetare,
Un val pe ochii tai fierbinti:
E-ntunecoasa renuntare,
E umbra dulcilor dorinti.
Te duci, s-am înteles prea bine
Sa nu ma tin de pasul tau,
Pierduta vecinic pentru mine,
Mireasa sufletului meu!
Ca te-am zarit e a mea vina
Si vecinic n-o sa mi-o mai iert,
Spasi-voi visul de lumina
Tinzându-mi dreapta în desert.
S-o sa-mi rasai ca o icoana
A pururi verginei Marii,
Pe fruntea ta purtând coroana -
Unde te duci? Când o sa vii?
Şi Dacă…
Si daca ramuri bat în geam
Si se cutremur plopii,
E ca în minte sa te am
Si-ncet sa te apropii.
Si daca stele bat în lac
Adâncu-i luminându-l,
E ca durerea mea s-o-mpac
Înseninându-mi gândul.
Si daca norii desi se duc
De iese-n luciu luna,
E ca aminte sa-mi aduc
De tine-ntotdeauna.
15/06/2009 la 22:23
Noapte buna,vise colorate si frumoase!
Ingerasii sa va aiba in paza!
Visind! Gheorghe Iovu
16/06/2009 la 10:35
Sunt onorat sa va salut! Toate cele bune tuturor. Am citit cu multa atentie toate comentariile… Am o anume jena sub impresia indiscretiei, dar trec peste ea. Din dialoguri se desprind informatii si, mai ales, laconice notatii personale pline de caldura din suflete… Trimiterile la Agapia, Varatec, m-au facut sa visez. Si noi sintem impatimiti de “zona”, cum a fost toata cultra romana, de altfel de la Iasi la Tg. Nemt, prin Pascani, sunt numai 100 de km. Varatecul si Agapia se regasesc foarte frumos, chiar “monumental” in pictura romana – ca tot se vorbea de Grigorescu, adorat la barbizon, e adorat si la Agapia si la Varatec, unde este, in fata altarului, un teribil chip al lui Iisus – si au impus o tema, cea a “coloanei”, in pictura lui Bernea… Dar aceasta splendida spatialitate se regaseste in toata pictura grupului Prolog… E o placere sa asisti la discutiile pe care le intretineti, lasa cu adevarat impresia ca “spiritul” e foarte frumos!
16/06/2009 la 10:47
Domnule Teofil, sunt incintat că v-am trezit interesul in legatura cu piatra funerara de la Scinteia!
16/06/2009 la 21:03
@!maya, salut – multzumesc
16/06/2009 la 21:08
@ dumitruagachi
Cred ca piatra funerara din Scanteia merita multa atentie
inca odata multzumesc pentru atentionare
salut Dumitru, multzumesc pentru frumoasele materiale. cred ca merita un demers epigrafic serios, am inceput si eu sa ma uit in “hrisoavele” mele, poate publicam ceva impreuna
17/06/2009 la 10:11
Va multumesc, astept noutatzi! Zile placute in continuare!