Manuscrisele Gnostice de la Nag Hammadi

In postarile referitoare la Matrix am incercat sa vorbesc despre Gnosticism ca miscare sincretica culturala, filozofica cu implicatii religioase. Una din cele mai importante surse in analiza implicatiilor religioase ale gnosticismului o reprezinta Manuscrisele de la Nag Hammadi. Aceste manuscrise reflecta gandirea religioasa paralela si diferita de aceea a crestinismului timpuriu, si care folosindu-se de tezele crestine incearca o viziune diferita de cele care se incadrau in normativul considerat crestin in primele secole dupa inaltarea lui Iisus. In aceasta postare am sa incerc sa discut continutul general al acestor manuscrise si  intr-o postare sau doua voi discuta despre cateva din aceste manuscrise descoperite la Nag Hammadi. Cateva lucruri necesare de precizat inainte de discutia propriu-zisa. Crestinismul timpuriu, care incepe de la inalţarea Domnului si se termina cu crearea primului crez crestin ordinat de la Nicene (325 d. Hr.), acceptat de toate bisericile considerate (astazi) crestine. In aceasta perioada au existat nenumarate dispute pentru stabilirea cine este crestin si ce este crestinismul. Fara a intra in esenţa lucrurilor, subliniez ca au existat cateva curente religioase, care se considerau crestine, influentate de curentul CULTURAL-FILOZOFIC, numit gnosticism. Asadar nu se poate vorbi doar de un singur gnosticism unificat care se dorea crestin, ci de mai multe. A existat un gnosticism persan (mandeienii), altul egiptean (setienii), sirian (maniheienii si calebienii) si au existat si cateva europene (bogiomili si catarii). Asta numai cand vorbim despre cei care se credeau sau au fost considerati crestini.

Fara a apela (inca) la opinia personala vreau sa dau curs unui citat al lui Hans Jonas, coniderat unanim drept cel mai mare expert in gnosticism:

“vilification, parody, caricature, conscious perversion of meaning, wholesale reversal of value-signs, savage degrading of the sacred, and gleefully shocking blasphemy” (Levy, David Hans Jonas: The Integrity of Thinking. University of Missouri Press-2002). Tradus intr-o romaneasca simpla zice Hans Jonas despre gnosticismul care se considera crestin: “defaimare, parodie, perversiunea intelesurilor,   un ansamblu de valori si simboluri  care degradeazasalbatic cele sacre si promoveaza intr-o veselie blasfemia”. Nimic mai mult decat parerile patristice din majoritatea scrierilor timpului respectiv.

Manuscrierile de la Nag Hammadi au fost gasite intr-o pestera in desertul din sudul Egiptului, langa o manastire coptica antica (Sf.Pachomius), care a fost fondata de Abba Pachomius, tatal monahismului crestin (vezi postarea mea despre Copţi). Probabil aceste scrieri au fost ascunse (si nu arse) in clipa cand acest curent a devenit indezirabil fata de crestinismul copt. Aceste manuscrise impartite in 13 codexuri (codice) care cuprind diferite carti care trateaza subiecte religioase sau tratate filozofice “adaptate” la viziune gnostica (exemplul “Republicii” lui Plato, profund distorsionat). Majoritatea acestor scrieri sunt din punct de vedere teologic lipsite de valoare, si de multe ori puerile pana la dezgust. Un coleg postator in discutia despre “Matrix-Gnosticism” a postat un fragment care face parte din “Evanghelia Adevarului” de sorginte gnostica (Nag Hammadi); am sa folosesc citatul lui, care poate fi considerat extrem de problematic pentru un cunoscator, dar si estetic pentru unul neavizat.

  “Eram oare ca aceia care si-au inlaturat singuri ignoranta, cum risipim somnul, fara sa-i atribuim o valoare oarecare si nici considerand cele realizate ca ceva solid, ci fiind doar vise nocturne“. NHM I.3

 

  Nu stiu bine ce mesaj a dorit colegul postator sa-mi trimita, probabil unul pasnic, desi acesta evanghelie este o replica la Facerea 3 (Geneza 3) in care este redat discursul “Sarpelui” care a reusit sa-i convinga pe Adam si Eva sa guste din Arborele Vietii *. Asadar lucruri extrem de estetice lovesc in insusi crezul meu profund. Pacat.

 Inca odata gnosticismul religios este revoltator, cel filozofic si cultural interesant si de luat in seama. Paralele intre el si viata noastra in contemporaneitate in postarile urmatoare.

 * Colloquium hold at Université Laval, Québec, from May 29 to 31, 2003